Realizarea demersului didactic la matematică 2013-2014. - презентация

1 Realizarea demersului didactic la matematică

2 Respectarea prevederilor curriculare

3 Depăirea coninuturilor curriculare Elevilor cu aptitudini matematice sporite li se vor crea condiii difereniate i individualizate pentru studiu mai profund, acionînd în cheia euristicului, a creativităii i a integrării inter/transdisciplinare, dar nu a extinderii coninuturilor.

4 Modificarea voluntară a ordinii coninuturilor Poate genera încălcarea logicii i continuităii în formarea competenelor specifice matematicii, cît i riscuri de formare eronată a unor noiuni matematice. Asemenea erori pot fi greu observabile momentan, ieind în vileag mai tîrziu, în cadrul studiului matematicii în clasele gimnaziale, reînvăarea prezentînd dificultăi de ordin major.

5 Formarea capacităilor de calcul Calcul oral & calcul scris

6 Se va exclude practica păguboasă de a cere memorarea tablei înmulirii ca temă pentru vacană, înainte de a o preda la clasă.

7 Formarea competenelor de rezolvare i compunere a problemelor

8 Etapele de lucru asupra unei probleme compuse, cu operaii de rezolvare relativ evidente 5 etape de bază

9 1 Citirea şi înţelegerea enunţului problemei

10 citirea enunului; separarea condiiei i a întrebării problemei; Activitate nemijlocită în baza suportului prin care se prezintă problema (manual, caietul elevului, poster, slide etc.)

11 redarea enunului în cuvinte proprii Învăătorul va crea stuaii didactice care să excludă posibilitatea unei repetări banale a enunului, orientînd eforturile elevilor spre înelegerea acestuia. Imaginai-vă că sîntei personajul din problemă. Povestii evenimentele în ordinea reală a derulării acestora.

12 evidenierea cuvintelor-cheie Repovestirea restrînsă a enunului, în ordinea reală a derulării evenimentelor, excluzînd neesenialul i accentuînd cuvintele-cheie. În cazul, în care cuvintele-cheie nu se întîlnesc nemijlocit în enun, descoperirea lor necesită o activitate specială (de ex., conversaie euristică) binegîndită i realizată cu măiestrie pedagogică. Notarea cuvintelor-cheie.

13 2 Organizarea enunului în schemă

14 evidenierea valorilor necunoscute, fiecare marcîndu-se printr-un semn de întrebare; notarea datelor i a relaiilor cunoscute în problemă; evidenierea întrebării problemei prin încercuirea semnului de întrebare corespunzător.

15 3 Proiectarea rezolvării problemei

16 Construcia raţionamentului rezolutiv: sintetic - de la datele problemei spre întrebare; analitic - de la întrebarea problemei spre date; analitico-sintetic – combinat. Se va pune accentul pe argumentarea alegerii operaiilor de rezolvare.

17 Produsul activităii la această etapă este planul rezolvării problemei, redat oral, cu utilizarea terminologiei matematice corespunzătoare, fără efectuarea calculelor.

18 4 Scrierea rezolvării se poate efectua prin două modalităi (a nu se confunda cu metodele de rezolvare):

19 cu plan - fiecare pas în rezolvarea problemei se formulează printr-o propoziţie deplină, interogativă sau enunţiativă, apoi urmează scrierea operaiei matematice corespunzătoare; cu justificări – scrierea fiecărei operaii este urmată printr-o explicaie scurtă, referitoare la valoarea determinată (de obicei, cuvîntul-cheie corespunzător).

20 În cazul în care calculele implică unităi de măsură standard se recomandă încorporarea acestora în scrierea operaiei, fapt ce favorizează contientizarea. 65l + 25l = 90l 3 x 4 lei = 12 lei 80 kg : 20 kg = 4 (cutii) 234 m : 6 = 39 m

21 5 Scrierea răspunsului poate fi realizată printr-o propoziţie enunţiativă deplină sau prescurtată. Dacă ultima operaţie este însoţită de justificare sau rezolvarea s-a scris cu plan, atunci, de obicei, răspunsul se scrie prescurtat.

22 6 Activităţile postrezolutive

23 sinteza rezolvării - scrierea rezolvării prin exerciiu, argumentînd prezena sau lipsa parantezelor, citind exerciiul obinut în limbajul matematic adecvat i comentîndu-l în contextul concret al sugetului problemei; rezolvarea problemei printr-o altă metodă, urmată de analiza comparativă a rezolvărilor obinute; verificarea rezolvării prin substituţia soluţiei în condiţia problemei; modificarea problemei rezolvate în vederea respectării unor cerine date, ceea ce conduce la aprofundarea înelegerii relaiilor dintre mărimile întîlnite în problemă.

24 Rezolvarea problemelor simple

25 Clasa I notarea cuvintelor-cheie poate fi realizată prin desene schematice sau abrevieri (în funcie de gradul de formare a competenelor de scriere); nu se va realiza scrierea rezolvării cu plan i scrierea deplină a răspunsului; în cadrul formării priceperilor rezolutive, scrierea cu cifre i semne a operaiei de rezolvare a problemei va fi precedată de reprezentarea schematică a acesteea.

26 Activităile de compunere a problemelor ca i cele postrezolutive, se pot concepe în premisa diferenierii, colaborarea prezentînd oportunităi deosebite.

27 Strategii de predare-învăare i evaluare

28 vor fi concepute în premisa activ-participativului respectînd un echilibru optim între formele de organizare a clasei (frontală, individuală, în grup), metodele/tehnicile tradiionale i cele interactive.

29 Abuzul de interactivitate poate fi la fel de contraproductiv ca i insuficiena acesteea. Se va acorda prioritate eficienei activităilor interactive, dar nicidecum sporirii numărului lor într-o lecie. În cadrul unei lecii de matematică pot fi utilizate 1-3 metode/tehnici didactice interactive (în funcie de obiective, coninuturi, specificul clasei de elevi.a.).

30 Tipuri de evaluare evaluarea iniială – cîte una la începutul fiecărui semestru; evaluarea curentă (formativă) - prioritară în contextul formării competenelor; evaluarea finală (sumativă) – cîte 2 ore la finele fiecărui modul, semestru, an; la prima oră se vor administra probele propriu- zise, iar ora a doua se va rezerva pentru activităi postevaluative difereniate i individualizate (de reînvăare/recuperare, de antrenare, de dezvoltare).

31 Se vor îmbina echilibrat metode tradiionale de evaluare (probe orale, probe scrise, probe practice) metode complementare de evaluare (observarea sistematică a comportamentului elevilor, proiectul, portofoliul, jocuri didactice evaluative, autoevaluarea, evaluarea reciprocă, etc.)

32 Suporturile didactice auxiliare (problemare; caiete (tipărite) pentru lucru individual al elevului; culegeri de teste etc.) se vor alege de către învăători în mod judicios, inînd cont de prevederile curriculare, specifiul clasei de elevi, posibilităile financiare ale părinilor.

33 Aceste suporturi nu sînt obligatorii, iar alegerea lor se va consulta cu managerul pentru învăămîntul primar. Acesta, la rîndul său, va exclude abuzul de suporturi didactice auxiliare, precum nici nu va impune procurarea unor anumite suporturi.

34 Mulumesc pentru atenie. Un nou an colar de succes!