Olimpia Gherman, asistent universitar Catedra Urgenţe medicale Catedra Urgenţe medicale USMF N. Testemiţanu USMF N. Testemiţanu Afecţiunile stării de conştienţă. - презентация

1 Olimpia Gherman, asistent universitar Catedra Urgenţe medicale Catedra Urgenţe medicale USMF N. Testemiţanu USMF N. Testemiţanu Afecţiunile stării de conştienţă

2 Prin conştienţă înţelegem păstrarea stării de veghe care permite orientarea unei persoane asupra propriei identităţi (cine este?), asupra locului şi a timpului în care se află (păstrarea clarităţii minţii prin care o persoană este orientată auto şi allopsihic). Prin conştienţă înţelegem păstrarea stării de veghe care permite orientarea unei persoane asupra propriei identităţi (cine este?), asupra locului şi a timpului în care se află (păstrarea clarităţii minţii prin care o persoană este orientată auto şi allopsihic).

3 Entităţi caracterizate prin pierderea conştienţei: Lipotimia (leşinul) Lipotimia reprezintă pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural (persoana cade), dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului). Lipotimia reprezintă pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural (persoana cade), dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului). Apare de obicei printr-un mecanism reflex, ca urmare a scăderii oxigenării cerebrale, în condiţiile staţionării prelungite în ortostatism, în aglomeraţie, încăperi aglomerate şi neaerisite; mai poate apărea în condiţii de stres psihic sau fizic, în suprasolicitări, insolaţii, hipoglicemii etc. Apare de obicei printr-un mecanism reflex, ca urmare a scăderii oxigenării cerebrale, în condiţiile staţionării prelungite în ortostatism, în aglomeraţie, încăperi aglomerate şi neaerisite; mai poate apărea în condiţii de stres psihic sau fizic, în suprasolicitări, insolaţii, hipoglicemii etc. Această stare este reversibilă spontan chiar şi fără nici un ajutor din exterior. Această stare este reversibilă spontan chiar şi fără nici un ajutor din exterior.

4 Semnele lipotimiei Episodul deseori este precedat de: 1. Somnolenţă 2. Căscat irepresibil 3. Ameţeală 4. Vedere neclară 1. Stare de rău generală 2. Cădere uşoară 3. Transpiraţii profuze 4. Paloarea tegumentelor (la victima care are culoarea pielii bronzată sau închisă, paloarea poate fi observată pe faţa internă a buzelor) 5. Hipotensiune (micşorarea TA) 6. Puls tahicardic abia perceptibil 7. Bradicardie (încetinirea ritmului bătăilor inimii) Afectează îndeosebi pe tineri adolescenţi în circumstanţe emoţionale – examene, recoltări de sînge, spaţii neaerisite, ortostaţiune prelungită. Lipotimia nu trebuie confundată cu ameţeală, care este o senzaţie de nesiguranţă în deplasare, de întunecare a vederii, vedere neclară, tranzitorie, persoana fiind conştientă în tot cursul evenimentelor.

5 Conduita recomandată dacă este posibil, victima va fi prinsă în braţe, pentru a nu se lovi în cădere; dacă este posibil, victima va fi prinsă în braţe, pentru a nu se lovi în cădere; se va aşeza culcat, cu faţa în sus şi cu capul într-o parte; se va aşeza culcat, cu faţa în sus şi cu capul într-o parte; se vor elibera hainele strâmte, cravata din jurul gâtului; se vor elibera hainele strâmte, cravata din jurul gâtului; se vor ridica membrele inferioare mai sus decât trunchiul; se vor ridica membrele inferioare mai sus decât trunchiul; se stropeşte victima cu apă rece pe faţă; se stropeşte victima cu apă rece pe faţă; se supraveghează până ce-şi recapătă conştienţa; se supraveghează până ce-şi recapătă conştienţa; se solicită ajutorul medical de urgenţă dacă starea se prelungeşte. se solicită ajutorul medical de urgenţă dacă starea se prelungeşte.

6 Sincopa Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural (cădere) şi absenţa semnelor vitale (spre deosebire de lipotimie), urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural (cădere) şi absenţa semnelor vitale (spre deosebire de lipotimie), urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.

7 Cauze: 1. Codiţii de stres sau emoţii puternice bradicardie cu vasodilataţie scăderea TA scăderea perfuziei cerebrale. 2. Ortostatismul prelungit (TA hipoperfuzie cerebrală). 3. Tulburări de ritm cardiac. 4. Infarctul miocardic (scădere mare a debitului cardiac). 5. Efortul fizic major la persoanele cu maladii ale cordului (stenoza aortică). 6. Tusa persistentă (creşte presiunea intratoracică compresia venelor cave şi scăderea debitului cardiac). 7. Modificări ale vaselor cerebrale

8 Elementul comun al diverselor tipuri de sincope este încetarea subită a funcţiei inimii cu scăderea brutala a irigaţiei cerebrale pierderea conştienţei, întreruperea respiraţiei şi pierderea mişcărilor voluntare. Elementul comun al diverselor tipuri de sincope este încetarea subită a funcţiei inimii cu scăderea brutala a irigaţiei cerebrale pierderea conştienţei, întreruperea respiraţiei şi pierderea mişcărilor voluntare.

9 Semnele sincopei cădere bruscă (indiferent de condiţii: în mers, în timpul ce traversează strada etc.); cădere bruscă (indiferent de condiţii: în mers, în timpul ce traversează strada etc.); În cădere se poate lovi, uneori provocându-şi răni, fracturi În cădere se poate lovi, uneori provocându-şi răni, fracturi victima este inertă, imobilă, areactivă, apneică; victima este inertă, imobilă, areactivă, apneică; nu răspunde la întrebări; nu răspunde la întrebări; paloarea tegumentelor cu acrocianoză (aspect vânăt-albăstrui, răcirea porţiunilor distale a degetelor, vârful nasului) ; paloarea tegumentelor cu acrocianoză (aspect vânăt-albăstrui, răcirea porţiunilor distale a degetelor, vârful nasului) ; pot apărea convulsii; pot apărea convulsii; la secunde de la oprirea cordului – relaxarea sfincteriană, cu pierdere de urină şi scaune; la secunde de la oprirea cordului – relaxarea sfincteriană, cu pierdere de urină şi scaune; revenirea este spontană, se face între câteva zeci de secunde şi 3-4 minute, direct la starea de veghe; revenirea este spontană, se face între câteva zeci de secunde şi 3-4 minute, direct la starea de veghe; amnezie la episod (acces). amnezie la episod (acces).

10 Conduita recomandată Se pot întâlni 4 situaţii care denotă o anomalie gravă şi necesită recurgerea imediată la serviciul medical de urgenţă. Se pot întâlni 4 situaţii care denotă o anomalie gravă şi necesită recurgerea imediată la serviciul medical de urgenţă. Victima reacţionează şi răspunde la întrebări. Victima reacţionează şi răspunde la întrebări. 1. Simte o durere care îi apasă pieptul sau o durere intensă în abdomen, care durează sau care se repetă. 2. Îi este frig, transpiră abundent, fără să fi depus vreun efort şi fără ca să fie foarte cald în locul unde se află. Este foarte palidă. 3. Îi este greu să respire, nu poate să vorbească sau o face cu mare greutate. 4. Prezintă o paralizie a braţului sau a piciorului, chiar transitoriu.

11 Conduita recomandată 1. Plasaţi victima în poziţie imobilă 2. Puneţi-i întrebări victimei despre starea sănătăţii ei la moment: - de cât timp durează această stare? - aţi mai avut asemenea situaţii? - luaţi medicamente? - aţi fost cândva grav bolnav sau aţi fost spitalizat? 3. Cereţi sfatul medicului imediat, telefonând la o structură specializată de urgenţă medicală (903). 4. Supravegheaţi victima. Vorbiţi regulat cu victima, puneţi-i întrebări, calmaţi-o, vorbindu-i liniştit.

12 Ce reprezintă o criză convulsivă generalizată (criză tonico-clonică – în termeni medicali) - Bolnavul îşi pierde brusc conştienţa; - Apar contracţii ale mâinilor şi ale picioarelor; - Gura se încleştează şi muşchii toracelui (ai pieptului) se contractă şi bolnavul expiră forţat (inconştient); - Buzele se pot învineţi (nu respiră bine bolnavul pentru că nu se relaxează muşchii toracelui (muşchii respiratori); - Bolnavul poate să piardă urina sau materiile fecale; - După ce contracţiile încetează, bolnavul rămâne inconştient; - Conştienţa revine încetul cu încetul în câteva minute sau chiar mai mult; - Bolnavul nu-şi aminteşte nimic; - Foarte frecvent apare durere de cap, şi este somnolent. Unele persoane simt înainte de criză ceva special, un miros anume, o mică ameţeală, tulburare de vedere, un gust special etc. (aura epileptică). Unele persoane simt înainte de criză ceva special, un miros anume, o mică ameţeală, tulburare de vedere, un gust special etc. (aura epileptică).

13

14 Conduita recomandată (ajutorul de urgenţă) 1. poziţionarea în decubit lateral pentru a nu facilita aspiraţia secreţiilor în căile respiratorii (aşa se evită ca persoana să-şi înghită limba sau saliva, care poate fi în cantitate mare); 2. prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei prin îndepărtarea obiectelor sau suprafeţelor tăioase, ascuţite, surselor de foc, apă; 3. protejarea capului de o posibilă traumă 4. eliberarea hainelor strâmte, cravatei din jurul gâtului.

15 Nu este recomandată: 1. fixarea membrelor (poate favoriza leziuni traumatice: ex.: rupturi musculare); 2. deschiderea forţată a cavităţii bucale (leziuni traumatice ale dinţilor, cauzate de obiecte de lemn, fier; lezarea degetelor printr-o muşcare foarte puternică); 3. extensia degetelor; 4. masajul cardiac; 5. imobilizarea bolnavului; 6. ! Atenţie să nu fie pus cu gura în jos la pământ sau aşternut, pentru că se poate asfixia.

16 Există o criză epileptică în care bolnavul îşi pierde pentru un moment conştienţa, fără să aibă contracţii şi nici să nu cadă, fiind de la câteva secunde până la câteva minute absent. Astfel de crize se numesc absenţe epileptice (petit mal). Astfel de crize se numesc absenţe epileptice (petit mal).

17 Coma Coma este o pierdere de durată a stării de conştienţă, cu menţinerea funcţiilor vitale. Coma este o pierdere de durată a stării de conştienţă, cu menţinerea funcţiilor vitale. Coma reprezintă suferinţă difuză cerebrală de cauză: Coma reprezintă suferinţă difuză cerebrală de cauză: - neurologică (boli proprii ale substanţei cerebrale) sau - metabolică (suferinţă cerebrală secundară unei boli metabolice: insuficienţă renală, insuficienţă hepatică, hipoglicemie, hiperglicemie ş.a. )

18 - Comă superficială – bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente; - Coma profundă – bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.

19 Diabetul zaharat Boală metabolică cu evoluţie cronică datorată lipsei absolute sau cronice de insulină ceea ce determină perturbarea metabolismului glucidic cu creşterea concentraţiei de glucoză în sînge Boală metabolică cu evoluţie cronică datorată lipsei absolute sau cronice de insulină ceea ce determină perturbarea metabolismului glucidic cu creşterea concentraţiei de glucoză în sînge

20 Pancreas Insulina Norma Glucoza sangvină Glucoza sangvină şi Insulina combinînduse penetrează celule

21

22 Hipoglicemia

23 Coma hipoglicemică Hipoglicemia reprezintă scăderea concentraţiei de glucoză în sânge, sub un anumit nivel. Hipoglicemia reprezintă scăderea concentraţiei de glucoză în sânge, sub un anumit nivel.Cauze: 1. Lipsa aportului alimentar (alimentaţie insuficientă); 2. Efort fizic intens; 3. Abuz de alcool; 4. Supradozarea de insulină la pacienţii cu diabet zaharat.

24 Semnele caracteristice hipoglicemiei debut brusc sau la câteva ore după administrarea insulinei; debut brusc sau la câteva ore după administrarea insulinei; nelinişte, agitaţie; nelinişte, agitaţie; transpiraţii; transpiraţii; palpitaţii; palpitaţii; tremurături; tremurături; senzaţie de foame; senzaţie de foame; durere de cap; durere de cap; dublarea obiectelor; dublarea obiectelor; dezorientare psihică; dezorientare psihică; convulsii; convulsii; pierderea stării de conştienţă până la coma hipoglicemică; pierderea stării de conştienţă până la coma hipoglicemică; tegumente palide, umede; tegumente palide, umede; pupile dilatate. pupile dilatate.

25 Primul ajutor: - La o persoană conştientă i se va oferi repede ceva dulce: o linguriţă de zahăr, o bomboană, suc dulce etc.; - Nu i se va oferi nimic să bea sau să mănânce unei persoane inconştiente: se va solicita ajutor medical de urgenţă (903); - Dacă funcţiile vitale sunt absente se vor începe manevrele de resuscitate cardio- respiratorie.

26 Coma diabetică Complicaţia cea mai gravă a diabetului zaharat. Complicaţia cea mai gravă a diabetului zaharat. Cauze: Cauze: - nerespectarea dietei; - doza insuficientă de insulină; - diverse infecţii, tulburări gastrointestinale; - boli intercurente.

27 Modificările nivelului de conştienţă dependente de nivelul glucozei sangvine HipoglicemiaHiperglicemia DebutulRespiraţia Sistemul gastrointestinal Examenul tegumentelor FoameSeteUrinare Reacţia la glucoză De obicei în câteva minute, ore De obicei normală fără miros specific Puţine plângeri Reci, umede, palide, transpirate DaNuRar Conştiinţa se restabileşte De obicei în câteva săptămâni Respiraţiile Kussmaul cu un miros de fructe sau de acetonă Poate avea greţuri şi vomă Calde şi uscate, deseori par deshidratate De obicei nu Permanent Foarte frecvent Conştiinţa rămâne neschimbată

28 Leşin demonstrativ Criza de isterie este un leşin demonstrativ, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori. Criza de isterie este un leşin demonstrativ, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori. Pacientul este de regulă o femeie tânără care îşi pierde conştienţa progresiv, cade fără să se lovească, are tremor al pleoapelor, păstrează sensibilitatea dureroasă şi nu are amnezia episodului. Pacientul este de regulă o femeie tânără care îşi pierde conştienţa progresiv, cade fără să se lovească, are tremor al pleoapelor, păstrează sensibilitatea dureroasă şi nu are amnezia episodului. Cauza este de natură psihologică, persoana încercând să-şi impresioneze publicul. Cauza este de natură psihologică, persoana încercând să-şi impresioneze publicul.

29 Victima este inconştientă Situaţia: victima nu răspunde la întrebări, nu efectuează nici o mişcare, dar respiră. Situaţia: victima nu răspunde la întrebări, nu efectuează nici o mişcare, dar respiră. Cauzele: Cauzele: Traumatice Traumatice Medicale Medicale Toxice Toxice

30 Riscurile: O persoană inconştientă, lăsată pe spate, are dificultăţi respiratorii, din cauza: O persoană inconştientă, lăsată pe spate, are dificultăţi respiratorii, din cauza: obstrucţiei căilor respiratorii prin căderea limbii în spate ; obstrucţiei căilor respiratorii prin căderea limbii în spate ; blocarea căilor respiratorii prin scurgerea în căile aeriene şi în plămâni a lichidelor prezente în gât (saliva, sânge, lichid gastric). blocarea căilor respiratorii prin scurgerea în căile aeriene şi în plămâni a lichidelor prezente în gât (saliva, sânge, lichid gastric). Această situaţie poate cauza un stop cardio- respirator. Această situaţie poate cauza un stop cardio- respirator.

31 Conduita recomandată De cele mai dese ori victima este întinsă pe spate. 1. Efectuaţi protecţia salvatorului şi victimei. 2. Identificaţi orice situaţie critică evidentă, care poate pune în pericol viaţa victimei în scurt timp. Verificaţi să nu fie sângerări vizibile şi grave Verificaţi să nu fie sângerări vizibile şi grave 3. Apreciaţi starea de conştienţă Puneţi o întrebare simplă: Puneţi o întrebare simplă: Cum vă simţiţi? Cum vă simţiţi? Mă auziţi? Mă auziţi? Luaţi-i mâna şi-i ziceţi: Luaţi-i mâna şi-i ziceţi: strângeţi-mi mâna strângeţi-mi mâna deschideţi ochii deschideţi ochii Dacă victima nu răspunde sau nu reacţionează – este inconştientă.

32 4. Cereţi ajutor din partea unui martor (să anunţe serviciile de urgenţă). 5. Asiguraţi imediat deblocarea căilor aeriene. 6. Evaluaţi respiraţia: cu obrazul: fluxul de aer expirat pe nas şi gură; cu obrazul: fluxul de aer expirat pe nas şi gură; cu urechea: zgomotele normale şi anormale ale respiraţiei; cu urechea: zgomotele normale şi anormale ale respiraţiei; cu ochii: ridicarea abdomenului şi/sau a pieptului. cu ochii: ridicarea abdomenului şi/sau a pieptului. Se cercetează circa 10 secunde.

33 Pieptul se ridică, se simt zgomote şi suflul victimei, victima respiră. Pieptul se ridică, se simt zgomote şi suflul victimei, victima respiră. 7. Plasaţi victima în poziţia laterală de securitate (P.L.S.) Victima trebuie să fie plasată de salvator pe o parte. Victima trebuie să fie plasată de salvator pe o parte. Poziţia în care se află victima, pe o parte trebuie să respecte următoarele principii: Poziţia în care se află victima, pe o parte trebuie să respecte următoarele principii: îsntoarcerea victimei pe o parte, trebuie să limiteze la maximum mişcările coloanei cervicale; îsntoarcerea victimei pe o parte, trebuie să limiteze la maximum mişcările coloanei cervicale; victima trebuie să se afle într-o poziţie cât mai laterală posibil, pentru a evita căderea limbii în urmă şi a permite scurgerea lichidelor spre exterior; victima trebuie să se afle într-o poziţie cât mai laterală posibil, pentru a evita căderea limbii în urmă şi a permite scurgerea lichidelor spre exterior; poziţia este stabilă; poziţia este stabilă; orice comprimare a pieptului, care poate să limiteze mişcările respiratorii, este evitată; orice comprimare a pieptului, care poate să limiteze mişcările respiratorii, este evitată; supravegherea victimei şi accesul la căile aeriene sunt posibile. supravegherea victimei şi accesul la căile aeriene sunt posibile.

34 RCR – Bazal

35 8. Anunţaţi sau cereţi să fie anunţate serviciile medicale. Dacă salvatorul este singur, după ce a plasat victima în P.L.S. şi dacă nu a obţinut ajutor din partea unui martor, el va putea să abandoneze victima ca să meargă să anunţe serviciile de ajutor. Dacă salvatorul este singur, după ce a plasat victima în P.L.S. şi dacă nu a obţinut ajutor din partea unui martor, el va putea să abandoneze victima ca să meargă să anunţe serviciile de ajutor. 9. Controlaţi în continuu respiraţia victimei, aşteptând sosirea serviciilor de asistenţă. salvatorul priveşte dacă abdomenul şi pieptul victimei se ridică, ascultă sunetele provocate de respiraţie; salvatorul priveşte dacă abdomenul şi pieptul victimei se ridică, ascultă sunetele provocate de respiraţie; dacă starea victimei se agravează şi respiraţia se opreşte, salvatorul trebuie să plaseze victima pe spate şi să practice manevrele recomandate în acest caz; dacă starea victimei se agravează şi respiraţia se opreşte, salvatorul trebuie să plaseze victima pe spate şi să practice manevrele recomandate în acest caz; protejaţi victima de frig, căldură, vreme urâtă. protejaţi victima de frig, căldură, vreme urâtă.

36 Arborele de decizie Victima este inconştientă. NU victima nu mai Peste respiră(tab.2) fiecareDA minut Eliberaţi căile aeriene ale victimei ca să-i permită să respire Chemaţi în ajutor E. C. A. RESPIRAŢIA ? Plasarea victimei pe o parte (PLS) (Rugaţi) să dea alarma

37 Arborele de decizie Victima este inconştientă nu respiră DANU DANU RCR RCR La fiecare minut La fiecare minut Menţinerea vieţii victimei, practicarea RCR Alertaţi Chemaţi în ajutor (reveniţi lîngă victimă) Realizaţi 2 insuflări Respiră ? Mişcări, tuse ? Plasarea victimei pe o parte (PLS) Compresii sternale + Insuflări

38 Femeie însărcinată: Femeie însărcinată: Orice femeie însărcinată, de regulă, este poziţionata pe partea stângă, pentru a evita apariţia unei situaţii critice prin comprimarea unor vase ale abdomenului. Orice femeie însărcinată, de regulă, este poziţionata pe partea stângă, pentru a evita apariţia unei situaţii critice prin comprimarea unor vase ale abdomenului. Persoana traumatizată: Persoana traumatizată: În cazul unei leziuni a toracelui, membrului inferior sau superior, rănitul este întotdeauna culcat pe partea afectată. În cazul unei leziuni a toracelui, membrului inferior sau superior, rănitul este întotdeauna culcat pe partea afectată.

39 Cefalea (algii craniene) Cefalee de tensiune Cefalee de tensiune Migrena fără aură (cefalee puternică deseori pulsatilă, unilaterală, asociată greţuri,vomă care durează 3-5 h pînă la căteva zile) Migrena fără aură (cefalee puternică deseori pulsatilă, unilaterală, asociată greţuri,vomă care durează 3-5 h pînă la căteva zile) Migrena cu aură( se mai asociază dereglări neurologice, oftalmice, de vorbire dureză min) Migrena cu aură( se mai asociază dereglări neurologice, oftalmice, de vorbire dureză min) Cefalea Klauster( dureri în regiunea orbitei asociate lăcrimare, injectarea sclerelor, ptoză) Cefalea Klauster( dureri în regiunea orbitei asociate lăcrimare, injectarea sclerelor, ptoză)

40 Tratament Aspirin mg intern Aspirin mg intern Paracetamol 1-1,5 g intern Paracetamol 1-1,5 g intern

41 Accidente cerebrale vasculare Dereglări cerebrale vasculare tranzitorii Dereglări cerebrale vasculare tranzitorii Ictus ischemic ( infarct cerebral ) Ictus ischemic ( infarct cerebral ) Ictus hemoragic (scurgerea de sînge în creer) Ictus hemoragic (scurgerea de sînge în creer)

42 Ictusul cerebral este cauzat de blocajul arterei sau de o hemoragie craniană

43 + Convulsii + Respiraţie zgomotoasă + Tensiunea arterială mărită + Modificări ale frecvenţei cardiace + Modificări ale frecvenţei respiraţei + Nu răspunde la stimuli externi Semne şi Simptome Examinarea pacientului-Infarctul

44 + Dereglarea nivelului de conştiinţă + Vorbire incoerentă sau dificultate de a vorbi + Inegalitatea feţei(coborîrea unei porţiuni) + Inegalitatea pupilelor + Hemiparalezie + Dificultate la înghiţire Semnele şi Simptomele Examinarea pacientului- Ictusul (Continued)

45 Ictusul Cerbral Ictusul hemoragicIctusul ischemic Hemoragie în ţesutul cerebral Trombul blochează alimentarea cu sânge

46 Factorii de risc Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială Diabet zaharat Diabet zaharat Fumatul Fumatul Obezitatea şi hipercolesterolemia Obezitatea şi hipercolesterolemia Vîrsta Vîrsta Afecţiuni cardiovasculare (disritmii cardiace) Afecţiuni cardiovasculare (disritmii cardiace)

47 Simptomatologie Debut brusc Debut brusc Cefalee însoţită de greţuri şi vomă Cefalee însoţită de greţuri şi vomă Dereglări de conştiinţă Dereglări de conştiinţă Semne de focar (deficit neurologic cu hemipareze si hemiplegii ) Semne de focar (deficit neurologic cu hemipareze si hemiplegii ) Dereglpri de vorbire, auz, văz Dereglpri de vorbire, auz, văz Inegalitate pupilelor Inegalitate pupilelor

48 Conduita recomandată Repaos psihologic (calmăm pacientul) Repaos psihologic (calmăm pacientul) Repaos fizic (seva interzice orice efort fizic, poziţionarea cît mai comod pentru pacient şi pentru al supraveghea) Repaos fizic (seva interzice orice efort fizic, poziţionarea cît mai comod pentru pacient şi pentru al supraveghea) Se va elibera hainele din jurul gîului se va scoate cravata Se va elibera hainele din jurul gîului se va scoate cravata Oxigenoterapia Oxigenoterapia Evacuarea cît mai precoce de personal medical calificat şi transportarea către un centru medical specializat Evacuarea cît mai precoce de personal medical calificat şi transportarea către un centru medical specializat