Boala de trepidaţie: clasificarea, etiologie, diagnosticul pozitiv, tratamentul contemporan şi profilaxia. - презентация

1 Boala de trepidaţie: clasificarea, etiologie, diagnosticul pozitiv, tratamentul contemporan şi profilaxia.

2 Trepidaţiile sunt efecte asupra corpului uman cauzate de contactul direct cu echipamentul de muncă, contact care produce oscilaţii sau ciocniri (ferăstrăul cu lanţ, ciocanul pneumatic etc.)

3 Boala de trepidaţie ocupă un loc prioritar în lotul maladiilor profesionale. Trepidaţia reprezintă o mişcare oscilatorie periodică cu frecvenţa relativ înaltă. Parametrii principali ce determină trepidaţia sunt: frecvenţa, frecvenţa, amplituda osclaţiilor amplituda osclaţiilor şi derivatelor lor – viteza şi acceleraţia. şi derivatelor lor – viteza şi acceleraţia.

4 Trepidaţiile sunt o mişcare oscilatorie a organelor elastic, structuri şi facilităţi în jurul valorii de poziţia de echilibru. Cauza vibraţiilor este dezechilibrat efectelor de putere care decurg din diferite aparate. Trepidaţiile sunt o mişcare oscilatorie a organelor elastic, structuri şi facilităţi în jurul valorii de poziţia de echilibru. Cauza vibraţiilor este dezechilibrat efectelor de putere care decurg din diferite aparate.

5 Trepidaţiile la locul de muncă Trepidaţiile sunt prezente în majoritatea mediilor de lucru unde se folosesc echipamente mecanice

6 Tipuri de Trepidaţii Trepidaţii transmise întregului corp (excavatoare, camioane, buldozere, maşini de nivelat etc.) Trepidaţii transmise sistemului mână-braţ (aparate de rectificat, tăietoare de lemne, ferăstraie cu lanţ, ferăstraie manuale, topoare, maşini de găurit)

7 Organismul uman este supus acţiunii trepidaţiilor când: maşinile cu care se deplasează vibrează împreună cu acesta; maşinile cu care se deplasează vibrează împreună cu acesta; omul se află în încăperi în care sunt în funcţiune maşini şi instalaţii; omul se află în încăperi în care sunt în funcţiune maşini şi instalaţii; asupra anumitor părţi ale corpului uman (muşchi, oase, articulaii) asupra anumitor părţi ale corpului uman (muşchi, oase, articulaii) acţionează nemijlocit vibraţiile produse de maşini vibratoare, diferite unelte pneumatice, etc. acţionează nemijlocit vibraţiile produse de maşini vibratoare, diferite unelte pneumatice, etc.

8 Trepidaţiile pot acţiona asupra unei părţi a organismului, deci se manifestă prin tulburări locale şi tulburări generale.

9 Caracteristicele principale ale trepidaţiei sunt sunt frecvenţa (Hz) şi intensitatea (determinată de amplitudă, viteză şi acceleraţie). frecvenţa (Hz) şi intensitatea (determinată de amplitudă, viteză şi acceleraţie).

10 Factorii nocivi care însoţesc procesul de producţie însoţesc procesul de producţie aşa ca gălăgia, răcirea, sarcinele statico-dinamice, poziţia de lucru forţată pot contribui dezvoltării mai precoce a procesului patologic şi pot condiţiona unele particularităţi clinice. pot contribui dezvoltării mai precoce a procesului patologic şi pot condiţiona unele particularităţi clinice.

11 BOALA DE TREPIDAŢIE se caracterizează printr-un polimorfizm clinic cu o evoluţie originală. printr-un polimorfizm clinic cu o evoluţie originală. Factorul etiologic fiind vibraţiile industriale. Astfel de noxe care însoţesc procesul de producere ca gălăgia, răceala, sarcinele statico-dinamice, poziţia de lucru forţată contribuie la instalarea mai rapidă a procesului patologic şi determină unele particularităţi clinice ale maladiei. Factorul etiologic fiind vibraţiile industriale. Astfel de noxe care însoţesc procesul de producere ca gălăgia, răceala, sarcinele statico-dinamice, poziţia de lucru forţată contribuie la instalarea mai rapidă a procesului patologic şi determină unele particularităţi clinice ale maladiei.

12 Răspândirea şi domeniile de folosire Instrumentele vibratoare sunt larg folosite în industria siderurgică, constructoare de maşini, în industria forestieră sunt larg folosite în industria siderurgică, constructoare de maşini, în industria forestieră la construcţie, avioane, şantierelor navale, la mineri, la lucrătorii din transport, agricultură la construcţie, avioane, şantierelor navale, la mineri, la lucrătorii din transport, agricultură Cele mai răspândite instrumente vibratoare sunt: La persoanele care folosesc în procesul de lucru ferestrăiele cu lanţ, ciocanul pneumatic, ferestrăul electric, dalta vibrantă, dispozitivele pentru şlefuit, etc.

13 Expunerile la locul de muncă 1.Trepidaţii transmise întregului corp maşini de prelucrare, excavatoare, camioane, tăietoare mecanice de lemne, buldozere, maşini de nivelat 2. Trepidaţii transmise sistemului mână-braţ ferăstraie cu lanţ, joagăre,ferăstraiecu coardă,topoare Nivelul de zgomot ferăstraie electrice, utilaje grele, dispozitivede comunicare

14 În dezvoltarea maladiei rolul primordial îi revine frecvenţei şi amplitudinei oscilaţiilor frecvenţei şi amplitudinei oscilaţiilor energiei generale a trepidaţiilor. energiei generale a trepidaţiilor.

15 În dependenţă de contactul corpului cu dispozitivul vibrant, se deosebesc: trepidaţie locală trepidaţie locală trepidaţie generală. trepidaţie generală.

16 În cazul trepidaţiei locale oscilaţiile se transmit de la extremităţi la corp. Acest fel de trepidaţie este întălnit la cei, ce lucrează cu instrumentele manuale de rotaţie şi percuţie.

17 Trepidaţia locului de muncă (fotoliul, podelei, schelei, cabinei şi altor locuri unde se află muncitorul) se determină ca generală. se determină ca generală. Acest tip de vibraţie este mai des întălnit la aşezarea betonlui prin trepidaţii la construcţii aşezarea betonlui prin trepidaţii la construcţii la conducătorii autocamioanelor şi maşinilor agricole. la conducătorii autocamioanelor şi maşinilor agricole. În aceste condiţii trepidaţia poartă un caracter de zguduitură.

18 Patogenie Complexitatea bolii de trepidaţie se lămureşte prin polimorfizmul şi specificitatea manifestărilor ei. De regulă, patologia decurge cu De regulă, patologia decurge cu afectarea sistemului cardio-vascular şi locomotor afectarea sistemului cardio-vascular şi locomotor cu dereglările reflectorii ale organelor interne. cu dereglările reflectorii ale organelor interne. La baza declanşării stau mecanisme complicate neurohormale, reflectorii.

19 Acţiunea de lungă durată a trepidaţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la trepidaţie crează condiţii pentru creşterea excitabilităţii centrilor corespunzători. Acţiunea de lungă durată a trepidaţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la trepidaţie crează condiţii pentru creşterea excitabilităţii centrilor corespunzători. Sub acţiunea impulsurilor aferente reflectorii în neuronii spinali, ganglionii simpatici, în alte formaţiuni vegetative, formaţia reticulară a trunchiului cerebral şi regiunile corticale se dezvoltă reacţii de răspuns. Sub acţiunea impulsurilor aferente reflectorii în neuronii spinali, ganglionii simpatici, în alte formaţiuni vegetative, formaţia reticulară a trunchiului cerebral şi regiunile corticale se dezvoltă reacţii de răspuns. Patogenie

20 Patogenie În rezultatul tulburărilor acţiunilor regulatorii ale SNC asupra tonusului vascular şi, în particular, asupra stării circuitului regionar apar manifestări pronunţate de angiospasm. În rezultatul tulburărilor acţiunilor regulatorii ale SNC asupra tonusului vascular şi, în particular, asupra stării circuitului regionar apar manifestări pronunţate de angiospasm. Astfel, cu cât mai adânci sunt tulburările sensibilităţii de trepidaţie, cu atât mai pronunţat este spasmul vascular. Astfel, cu cât mai adânci sunt tulburările sensibilităţii de trepidaţie, cu atât mai pronunţat este spasmul vascular. Nu poate fi exclusă iritarea mecanică nemijlocită şi defectarea intimei vasculare ce contribuie la agravarea spasmului sau atoniei. Nu poate fi exclusă iritarea mecanică nemijlocită şi defectarea intimei vasculare ce contribuie la agravarea spasmului sau atoniei.

21 Ulterior se dezvoltă distrofia şi procesul patologic capătă caracterul de angiotrofoneuroză, care în stadiile pronunţate are tendinţă spre generalizare. Tulburările trofice se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-muscular şi locomotor, în special, în muşchi, oase şi articulaţiile centurii scapulare.

22 Paralel cu scăderea progresivă a receptivităţii în boala de trepidaţie suferă sensibilitatea algică, tactilă şi termică sensibilitatea algică, tactilă şi termică de aceea excitarea centrilor trepidatorii iradiind în regiunele din vecinătate, în primul rând în centrele vaso-motorii condiţionează modificări în starea funcţională a vaselor periferice. condiţionează modificări în starea funcţională a vaselor periferice. Ulterior după instalarea maladiei, excitarea se transmite în centrele de sensibilitate algică şi termică. Ulterior după instalarea maladiei, excitarea se transmite în centrele de sensibilitate algică şi termică.

23 Au loc modificări ale reactivităţii sistemelor, răspunzătoare de reglarea tonusului vascular. Un rol esenţial în patogenia bolii de trepidaţie le revine atât reacţiilor specifice ale organismului, cât şi celor care oglindesc procesele de adaptare – compensare. Un rol esenţial în patogenia bolii de trepidaţie le revine atât reacţiilor specifice ale organismului, cât şi celor care oglindesc procesele de adaptare – compensare. Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării formaţiunilor vegetative periferice şi centrale, în stadiile avansate ale bolii se desfăşăoară sindromul hipotalamic.

24 Semnificaţie esenţială în patogenia stadiilor pronunţate ale bolii de trepidaţie o are insuficienţă cronică a circuitului cerebral. Desigur insuficienţa circulatorie regionară cerebrală gravă şi de lungă durată nu poate să nu atragă după sine modificări a întregului sistem hemodinamic.

25 Patogeneza dereglărilor viscerale nu este suficient studiată. Conform părerilor majorităţii autorilor, tulburările funcţionale ale sistemului cardio-vascular, galndelor digestive, metabolsmului Conform părerilor majorităţii autorilor, tulburările funcţionale ale sistemului cardio-vascular, galndelor digestive, metabolsmuluipoartă un caracter reflector secundar şi pot fi lămurite prin modificarea reglării neuroendocine şi vegetative. Totodată în ultimii ani a fost demonstrat rolul trepidaţiei în dezvoltarea hipertensiunii arteriale.

26 Prima clasificare a bolii de trepidaţie după gradul de expresie a procesului patologic a fost propusă de Z. E. Droghicina şi N. B. Metlina în anul 1959 a fost propusă de Z. E. Droghicina şi N. B. Metlina în anul 1959 autorii au propus evidenţierea a trei stadii ale maladiei: forma iniţială forma iniţială forma medie forma medie forma gravă (în ultimii ani rar întălnită) forma gravă (în ultimii ani rar întălnită)

27 ulterior a apărut necesitatea aprecierii diferenţiate a acţiunii biologice a trepidaţiei în dependenţă de frecvenţă şi locul de aplicare De aceea în 1963 a fost propusă clasificarea de E. Andreeva-Galanina şi V. G. Artamonova Autorii au prezentat boala de trepidaţie sub trei forme: Boala de trepidaţie cauzată de trepidaţii locale Boala de trepidaţie cauzată de trepidaţii locale Boala de trepidaţie cauzată de trepidaţii generale Boala de trepidaţie cauzată de trepidaţii generale Boala de trepidaţie cauzată de acţiunea trepidaţiei generale şi zguduituri. Boala de trepidaţie cauzată de acţiunea trepidaţiei generale şi zguduituri.

28 În afară de stadii a fost produsă evidenţierea celor mai tipice sindroame ale maladiei. În 1967 a fost propusă clasificarea perfecţionată de Z. E. Droghicina şi N. B. Metlina care permitea evidenţierea în clinica bolii de trepidaţie a celor şapte mai des întîlnite sindroame: celor şapte mai des întîlnite sindroame: angiospatic angiospatic angiodistonic angiodistonic polineurita vegetativă polineurita vegetativă neuritic neuritic vegeto-miofesciită vegeto-miofesciită diencefalic diencefalic vestibular vestibular

29 Această clasificare ca şi oricare alta de asemenea este convenţionată şi schematică, ea nu oglindeşte toate variantele clinice şi combinaţia lor.

30 În clinica contemporană a bolii de trepidaţie, cauzată de trepidaţia locală, majoritatea cercetătorilor (M. Rîjicova, V. Artamonova, L. Milcov, L. Metlina 1981) propun evidenţierea a trei grade de expresie a maladiei: manifestări iniţiale compensate manifestări iniţiale compensate manifestări moderate subcompensate manifestări moderate subcompensate manifestări pronunţate decompensate manifestări pronunţate decompensate

31 1. Pentru manifestările iniţiale sunt caracteristice sindroamele periferice (combinarea lor este rar întălnită): angiospastic cu angiospasme rare angiospastic cu angiospasme rare angiodistonic angiodistonic sindrom sensor (vegetativ-sensorial) sindrom sensor (vegetativ-sensorial) polineuropatie a mâinilor polineuropatie a mâinilor

32 2. Pentru manifestările moderate sunt caracteristice sindroamele: periferic angiospastic periferic angiospastic cu angiospasme frecvente cu angiospasme frecvente cu tulburări trofice vegetative cu tulburări trofice vegetative sindrom sensorial (vegeto-sensorial) polineuropatii în combinare: sindrom sensorial (vegeto-sensorial) polineuropatii în combinare: cu tulburări distrofice ale aparatului locomotor al mâinilor, centurii scapulare (vegeto-miofasciite, periartroze) cu tulburări distrofice ale aparatului locomotor al mâinilor, centurii scapulare (vegeto-miofasciite, periartroze) cu tulburări funcţionale ale sistemului nervos (sindrom neuroastenic şi cerebral angiodistonic) cu tulburări funcţionale ale sistemului nervos (sindrom neuroastenic şi cerebral angiodistonic) cu modificări poliradiculare (poliradiculopatie cervicală) cu modificări poliradiculare (poliradiculopatie cervicală)

33 3. Manifestările pronunţate a bolii de trepidaţie (gradul III) la momentul actual la momentul actualsunt rar întălnite. Decurge sub formă de polineuropatii senso-motorii. polineuropatii senso-motorii.

34 BOALA DE TREPIDAŢIE CAUZATĂ DE ACŢIUNEA TREPIDAŢIEI LOCALE Această formă a trepidaţiei este întălnită la cei ce folosesc în procesul de lucru instrumente mecanizate şi se deosebesc prin particularităţile sale clinice. Boala se desfăşoară treptat Boala se desfăşoară treptat Locul principal în clinică îi revine sindromului vascular periferic cu angiospasm pronunţat. Locul principal în clinică îi revine sindromului vascular periferic cu angiospasm pronunţat.

35 BOALA DE TREPIDAŢIE CAUZATĂ DE ACŢIUNEA TREPIDAŢIEI LOCALE Deseori pe parcursul unei perioade de timp maladia decurge latent. Deseori pe parcursul unei perioade de timp maladia decurge latent. Perioada latentă poate să difere de la câteva luni pînă la câţiva ani. Perioada latentă poate să difere de la câteva luni pînă la câţiva ani. Durata depinde de starea funcţională a organismului, starea mecanismelor compensator- adaptive, caracteristicele fizice trepidaţiei şi combinării ei cu alţi factori nocivi. Durata depinde de starea funcţională a organismului, starea mecanismelor compensator- adaptive, caracteristicele fizice trepidaţiei şi combinării ei cu alţi factori nocivi.

36 Acuzele principale în varianta dată a maladiei sunt: accesele spontane de înălbire a degetelor ambelor mâini, care devin observate la spălarea lor cu apă rece sau la suprarăcirea totală. accesele spontane de înălbire a degetelor ambelor mâini, care devin observate la spălarea lor cu apă rece sau la suprarăcirea totală. Dureri nocturne sau de repaos în mâini însoţite de parestezii (sub formă de furnicare). Dureri nocturne sau de repaos în mâini însoţite de parestezii (sub formă de furnicare). Peste min după începutul lucrului – durerile, de regulă, dispar. Peste min după începutul lucrului – durerile, de regulă, dispar. Durerile diferă după intensitate şi depind de gradul de manifestare a maladiei. Durerile diferă după intensitate şi depind de gradul de manifestare a maladiei. Deseori ele provoacă dereglări de somn. Deseori ele provoacă dereglări de somn.

37 În cazul gradului moderat de manifestare a maladiei sunt prezente acuze la indispoziţie prezente acuze la indispoziţie cefalee neloocalizată cefalee neloocalizată vertije uşoare vertije uşoare tulburări ale somnului şi iritabilitatea sporită. tulburări ale somnului şi iritabilitatea sporită. Unii pacienţi resimt dureri în regiunea precordială, palpitaţii, transpiraţii. Unii pacienţi resimt dureri în regiunea precordială, palpitaţii, transpiraţii.

38 clinica maladiei constă din tulburări neuro-vasculare periferice şi trofice uşoare în muşchi şi oasele centurii scapulare tulburări neuro-vasculare periferice şi trofice uşoare în muşchi şi oasele centurii scapulare Rolul prioritar îi revine angiospasmului periferic sau sindromului angiodistonic. Rolul prioritar îi revine angiospasmului periferic sau sindromului angiodistonic. Tulburările vasculare periferice se dezvoltă treptat şi progresiv. Tulburările vasculare periferice se dezvoltă treptat şi progresiv. Viteza de instalare a tulburărilor vasculare depinde de caracteristicele fizice ale trepidaţiei, de mecanismele compensator-adaptive ale organismului. Viteza de instalare a tulburărilor vasculare depinde de caracteristicele fizice ale trepidaţiei, de mecanismele compensator-adaptive ale organismului.

39 La majoritatea pacienţilor se obsevă Asimetriea indicilor oscilografici şi reografiei pentru mâna stângă şi dreapta. Asimetriea indicilor oscilografici şi reografiei pentru mâna stângă şi dreapta. Este caracteristică modificarea tensiunii tonice a pereţilor vasculari (muscular şi elastic), micşorarea repleţiunii sanguine a diferitor regiuni. Este caracteristică modificarea tensiunii tonice a pereţilor vasculari (muscular şi elastic), micşorarea repleţiunii sanguine a diferitor regiuni. Atenţie deosebită se acordă reducerii tonusului venos şi stazei venoase, prin care probabil se explică acrocianoza pronunţată. Atenţie deosebită se acordă reducerii tonusului venos şi stazei venoase, prin care probabil se explică acrocianoza pronunţată.

40 Indicii indirecţi ai tulburării vasculare sunt: Asimetria presiunii arteriale şi modificarea tonusului capialr. Asimetria presiunii arteriale şi modificarea tonusului capialr. Tegumentele primesc aspecte diferite: la unii pacienţi culoarea mâinilor devine cianotică, la alţii – pală cu pete. Tegumentele primesc aspecte diferite: la unii pacienţi culoarea mâinilor devine cianotică, la alţii – pală cu pete. La majoritatea mâinile sunt edemeţiate, deseori se remarcă o deformaţie nepronunţată a articulaţiilor interfalangiene. La majoritatea mâinile sunt edemeţiate, deseori se remarcă o deformaţie nepronunţată a articulaţiilor interfalangiene. Tulburările de secreţie se manifestă prin transpirarea sporită a mâinilor, rareori uscăciunea lor. Tulburările de secreţie se manifestă prin transpirarea sporită a mâinilor, rareori uscăciunea lor. Se observă micşorarea temperaturii cutanate preponderent în regiunile distale ale mâinilor Se observă micşorarea temperaturii cutanate preponderent în regiunile distale ale mâinilor

41 În stadiile pronunţate ale maladiei În stadiile pronunţate ale maladiei tulburările vegeto-vasculare pot primi un caracter generalizat.

42 Pentru boala de trepidaţie sunt caracteristice dereglări ale diferitor tipuri de sensibilitate. dereglări ale diferitor tipuri de sensibilitate. obligatorie este dereglarea sensibilităţii algice, termice şi mai rar tactilă. obligatorie este dereglarea sensibilităţii algice, termice şi mai rar tactilă.

43 În dependenţă de gradul de manifestare a maladiei de trepidaţie Tulburările sensibilităţii algice se pot extinde nu numai pe degete ci şi pe antebraţ Tulburările sensibilităţii algice se pot extinde nu numai pe degete ci şi pe antebraţ Se agravează hipostezia de tip polineuritic, iar în cazul maladiei de trepidaţie manifestată, se depistează hipostezia de tip segmentar. Se agravează hipostezia de tip polineuritic, iar în cazul maladiei de trepidaţie manifestată, se depistează hipostezia de tip segmentar.

44 Deosebit de des şi precoce se deteriorează se deteriorează sensibilitatea de trepidaţie: gradul de reducere depinde de gradul de manifestare al maladiei de trepidaţie. gradul de reducere depinde de gradul de manifestare al maladiei de trepidaţie.

45 Modificarea sensibilităţii de trepidaţie poate fi determinată cu ajutorul unui camerton 128 (se scurtează timpul de receptivitate cu 5-7 sec) cu ajutorul unui camerton 128 (se scurtează timpul de receptivitate cu 5-7 sec) cu ajutorul palesteziometrului cu ajutorul palesteziometrului dispozitive speciale pentru măsurarea gradului de receptivitate a trepidaţiei şi vitezei de restabilire a sensibilităţii după solicitare de trepidaţie. dispozitive speciale pentru măsurarea gradului de receptivitate a trepidaţiei şi vitezei de restabilire a sensibilităţii după solicitare de trepidaţie.

46 Hipercheratoza primară este un tip de tulburare trofică caracteristică boalei de trepidaţie. caracteristică boalei de trepidaţie. Uneori hipercheratoza se manifestă sub formă de nişte formaţiuni netede, pale, situate pe partea dorsală a articulaţiilor interfalangiene. Amprentele digitale deseori sunt şterse, unghiile îngroşate, deformate sau subţiate, frecvent au aspectul sticlei de ceas.

47 Tulburările trofice pot să se răspândească asupra esuturilor adânci adipos subcutanat esuturilor adânci adipos subcutanat esuturile paraarticulare, tendoane, muşchi esuturile paraarticulare, tendoane, muşchi La cei ce lucrează cu instrumentele pneumatice grele, când suferă considerabil memebrele superioare, se depistează miofasciite şi miozite ale muşchilor centurii scapulare şi tendomiozite ale antebraţului. La cei ce lucrează cu instrumentele pneumatice grele, când suferă considerabil memebrele superioare, se depistează miofasciite şi miozite ale muşchilor centurii scapulare şi tendomiozite ale antebraţului.

48 Examenul radiologic relevă formaţiuni chistoase sau focare de osteoscleroză, modificări degenerativ- distrofice ale coloanei vertebrale, în articulaţii şi discurile intervertebrale.

49 În cazul boalei de trepidaţie manifestate se depistează atrofia fibrelor motorii sub formă de atrofie nepronunţată a muşchilor mărunţi ale mâinii (tenor, hipotenor, intervalelor inerosoase) se depistează atrofia fibrelor motorii sub formă de atrofie nepronunţată a muşchilor mărunţi ale mâinii (tenor, hipotenor, intervalelor inerosoase) micşorarea vitezei de răspândire a excitaţiei pe fibrele motorii. micşorarea vitezei de răspândire a excitaţiei pe fibrele motorii. În cazul acţiunii combinate a trepidaţiei, gălăgiei şi prafului se dezvoltă neurita nervului acustico- vestibular (VIII) şi patologia sistemului bronhopulmonar. În cazul acţiunii combinate a trepidaţiei, gălăgiei şi prafului se dezvoltă neurita nervului acustico- vestibular (VIII) şi patologia sistemului bronhopulmonar.

50 Simptomele generale ce însoţesc boala de trepidaţie sunt: hipertensiunea arterială hipertensiunea arterială modificări extracardiace ale glandelor digestive, gasrite, dischinezie intestinală, tulburări metabolice nepronunţate modificări extracardiace ale glandelor digestive, gasrite, dischinezie intestinală, tulburări metabolice nepronunţate Fenomenele enumerate nu sunt specifice şi pot fi atribuite trepidaţiei numai în cazul dezvoltării lor pe fundalul deja existenţei bolii de trepidaţie manifestate. Fenomenele enumerate nu sunt specifice şi pot fi atribuite trepidaţiei numai în cazul dezvoltării lor pe fundalul deja existenţei bolii de trepidaţie manifestate.

51 Clinica maladiei de trepidaţie fiind polimorfă diagnosticul maladiei necesită nu numai investigarea clinico- fiziologică completa a pacienţilor nu numai investigarea clinico- fiziologică completa a pacienţilor ci şi diferenţierea cu sindroamele de dereglare a hemodinamicii periferice (sindromul Raynaud). ci şi diferenţierea cu sindroamele de dereglare a hemodinamicii periferice (sindromul Raynaud).

52 Fenomenul Raynaud Paloare şi răceală la extremităţi, de obicei accelerate din cauza frigului, urmate de disfuncţii ale circulaţiei sângelui.

53 Manifestările în boala de trepidaţie de gradul I sunt oligosimptomatice Procesul capătă caracter reversibil dacă acţiunea trepidaţiei se întrerupe. Procesul capătă caracter reversibil dacă acţiunea trepidaţiei se întrerupe. Pacienţii acuză senzaţii de frig, parestezia mâinilor. Pacienţii acuză senzaţii de frig, parestezia mâinilor. Sunt caracteristice tulburări uşoare a sensibilităţii falangelor terminale, micşorarea neaccentuată a sensibilităţii de trepidaţie, restabilirea întârziată a temperaturii cutanate a degetelor după expoziţie la frig şi modificarea tonusului capilar. Sunt caracteristice tulburări uşoare a sensibilităţii falangelor terminale, micşorarea neaccentuată a sensibilităţii de trepidaţie, restabilirea întârziată a temperaturii cutanate a degetelor după expoziţie la frig şi modificarea tonusului capilar. Accesele de înălbire a degetelor sunt rare şi intervin de regulă după o suprarăcire considerabilă. Uneori se observă tulburări funcţionale uşoare a SNC. Accesele de înălbire a degetelor sunt rare şi intervin de regulă după o suprarăcire considerabilă. Uneori se observă tulburări funcţionale uşoare a SNC.

54 Acuzele în boala de trepidaţie de gradul II sunt mai frecvente Fenomenele dureroase şi paresteziile poartă un caracter stabil. Se determină modificarea tonusului capilar ci şi al vaselor de calibru mare

55 Creşte gradul de tulburare al sensibilităţii, prioritar de trepidaţie, mai frecvent se depistează distonie vegetativă şi astenie. Creşte gradul de tulburare al sensibilităţii, prioritar de trepidaţie, mai frecvent se depistează distonie vegetativă şi astenie. În condiţiile aplicării măsurilor curative-preventive procesul patologic poate fi reversibil, în caz contrar procesul progresează continuu. În condiţiile aplicării măsurilor curative-preventive procesul patologic poate fi reversibil, în caz contrar procesul progresează continuu.

56 Gradul III se deosebeşte prin tulburări accentuate vasomotorii şi trofice. tulburări accentuate vasomotorii şi trofice. Accesele de angiospasm periferic devin mai frecvente, creşte intensitatea paresteziilor şi senzaţiilor dolore, se adâncesc tulburările de sensibilitate, sensibilitatea de trepidaţie este brusc abolită. Accesele de angiospasm periferic devin mai frecvente, creşte intensitatea paresteziilor şi senzaţiilor dolore, se adâncesc tulburările de sensibilitate, sensibilitatea de trepidaţie este brusc abolită. Majoritatea pacienţilor prezintă astenizare şi distonie vegeto-vasculară. Majoritatea pacienţilor prezintă astenizare şi distonie vegeto-vasculară. Sunt depistate hipertensiunea arterială, distrofie miocardică, modificări degenerative-distrofice ale centurii scapulare, mai rar ale coloanei vertebrale. Sunt depistate hipertensiunea arterială, distrofie miocardică, modificări degenerative-distrofice ale centurii scapulare, mai rar ale coloanei vertebrale. Această fază se deosebeşte printr-o evoluţie torpidă, reconvalescenţa fiind incompletă, chiar şi în cazul întreruperii contactului cu trepidaţia şi aplicării tratamentului. Această fază se deosebeşte printr-o evoluţie torpidă, reconvalescenţa fiind incompletă, chiar şi în cazul întreruperii contactului cu trepidaţia şi aplicării tratamentului.

57 Unii autori evidenţiază o formă deosebită, abortivă a maladiei de trepidaţie, care se deosebeşte printr-o evoluţie relativ favorabilă. Unica manifestare a maldiei în acest caz sunt accesele de angiospasm în degete. De obicei această formă se întălneşte la persoanele cu sitemul fizic bine dezvoltat şi cu o stablitate vădită a reacţiilor neurovasculare.

58 BOALA DE TREPIDAŢIE CAUZATĂ DE ACŢIUNEA COMBINATĂ A TREPIDAŢIEI ŞI IMPULSURILOR Boala de trepidaţie de acest tip este descrisă în literatură sub formă de sindroame aparte şi de combinaţii de sindroame.

59 Pentru acţiunea trepidaţiei generale unanim acceptată este determinarea modificărilor SNC şi periferic sub forma sindroamelor angiodistonice vegetativ- vestibulare este determinarea modificărilor SNC şi periferic sub forma sindroamelor angiodistonice vegetativ- vestibulare polineuropatiilor în asociere cu dereglări poliradiculare. polineuropatiilor în asociere cu dereglări poliradiculare. În cazul acţiunii trepidaţiilor de diferite tipuri (întălnite la betonişti, excavatorişti, etc) are loc asocierea sindroamelor caracteristice pentru trepidaţie locală şi generală. În cazul acţiunii trepidaţiilor de diferite tipuri (întălnite la betonişti, excavatorişti, etc) are loc asocierea sindroamelor caracteristice pentru trepidaţie locală şi generală. Astfel de cazuri sunt clasificate ca forme cerebralo- periferice ale maladiei de trepidaţie. Astfel de cazuri sunt clasificate ca forme cerebralo- periferice ale maladiei de trepidaţie.

60 În cazul acţiunii trepidaţiei generale pacienţii acuză slăbiciuni pacienţii acuză slăbiciuni vertige vertige cefalee cefalee insuportarea călătoriilor cu transport. insuportarea călătoriilor cu transport. Unul din sindroamele principale ale acestei patologii este sindromul vegetativ-vestibular, care se manifestă prin vertige, greţuri, rău de transport. Unul din sindroamele principale ale acestei patologii este sindromul vegetativ-vestibular, care se manifestă prin vertige, greţuri, rău de transport. La majoritatea pacienţilor se determină scăderea iritabilităţii vestibulare. La majoritatea pacienţilor se determină scăderea iritabilităţii vestibulare. Deseori acest tip a boalei de trepidaţie se asociază cu angiodistonie cerebrală. Deseori acest tip a boalei de trepidaţie se asociază cu angiodistonie cerebrală.

61 Disfuncţia glandelor digestive, tulburarea secreţiei gastrice pot fi cauzate de defectele reglatorii, de ptoza organelor abdominale cu iritarea ulterioară a plexului solar, care se dezvoltă sub acţiunea continuă a impulsurilor (zguduiturilor). Disfuncţia glandelor digestive, tulburarea secreţiei gastrice pot fi cauzate de defectele reglatorii, de ptoza organelor abdominale cu iritarea ulterioară a plexului solar, care se dezvoltă sub acţiunea continuă a impulsurilor (zguduiturilor). Impulsurile în regim cronic provoacă modificări distrofice în coloana vertebrală (osteocondroză, osteoartroză deformată în regiunea sacrală, mai rar cervico-toracală) cu sindrom secundar radicular dolor şi reflector. Impulsurile în regim cronic provoacă modificări distrofice în coloana vertebrală (osteocondroză, osteoartroză deformată în regiunea sacrală, mai rar cervico-toracală) cu sindrom secundar radicular dolor şi reflector. Existenţa acestor complicaţii este cauza scăderii capacităţii de muncă Existenţa acestor complicaţii este cauza scăderii capacităţii de muncă

62 Trepidaţia generală şi impulsurile exercită o acţiune negativă asupra sferei genitale, ceea ce se manifestă prin dereglaea ciclului menstrual, apariţia oligodismenoreelor, menoragiilor. Tipul dat de trepidaţie poate provoca acutizarea proceselor inflamatorii a organelor baizunului mic. Tulburările funcţionale, cauzate de trepidaţiile generale, rămân timp îndelungat compensate şi nu duc la invalidizare

63 DIAGNOSTICUL necesită o studiere minuţioasa a anamnezei, caracteristici igieno- sanitare a condiţiilor de muncă anamnezei, caracteristici igieno- sanitare a condiţiilor de muncă investigarea clinico-fiziologica a pacienţilor. investigarea clinico-fiziologica a pacienţilor.

64 Pentru examinarea reacţiilor vegetativ-vasculare sunt necesare: Proba cu frig Proba cu frig Proba cu hipertermie reactivă Proba cu hipertermie reactivă Capilaroscopie Capilaroscopie Oscilografie arterială Oscilografie arterială Termometrie Termometrie

65 Pentru aprecierea caracterului şi gradului de tulburare a sensibilităţii – algezimetria. Pentru aprecierea stării sistemului neuro- muscular – electromiometrie, electromiografie, măsurarea vitezei de propagare a excitaţiilor pe fibre nervoase. Pentru depistarea deteriorărilor osteoarticulare – radiografia. In cazul tulburărilor vasculare pronunţate – electrocardiografie, policardiografie mecanografie

66 Diagnosticul diferenţial Diagnosticul diferenţial Boala de trepidaţie necesită a fi diferenţiată de alte maladii neprofesionale, aşa ca: Acrospasmul Acrospasmul Sindromul Raynaud Sindromul Raynaud Siringomielie Siringomielie Polineuropatie Polineuropatie Periartroze Periartroze Dacă în baza datelor anamnestice şi a documentaţiei medicale se ştie că pacienţii suferă de maladiile date decade necesitatea diagnosticării boalei de trepidaţie.

67 În sindromul Raynaud accesele degetele moarte sau angiospasmele sunt mai frecvente la femei, tulburările vasculare se extind asupra tuturor membrelor şi nu sunt însoţite de dereglarea sensibilităţii. În sindromul Raynaud accesele degetele moarte sau angiospasmele sunt mai frecvente la femei, tulburările vasculare se extind asupra tuturor membrelor şi nu sunt însoţite de dereglarea sensibilităţii. Siringomielia spre deosebire de boala de trepidaţie este însoţită de dereglarea disociată a sensibilităţii, de tulburari pronuntate în sfera motoră, de abolirea precoce a reflexelor tendinoase, cu simptomatica piramidală şi bulbară, atrofie musculară. Siringomielia spre deosebire de boala de trepidaţie este însoţită de dereglarea disociată a sensibilităţii, de tulburari pronuntate în sfera motoră, de abolirea precoce a reflexelor tendinoase, cu simptomatica piramidală şi bulbară, atrofie musculară.

68 Polineuropatiile şi boala de trepidaţie sunt variate dupa factorul etiologic (etilice, medicamentoase, diabetice) şi prezintă o problemă dificilă. Diagnosticul corect este determinat de anamneză, de studierea dinamicii evoluţiei maladiei, prin excluderea simptomelor provocate de trepidaţie şi de altă etiologie. sunt variate dupa factorul etiologic (etilice, medicamentoase, diabetice) şi prezintă o problemă dificilă. Diagnosticul corect este determinat de anamneză, de studierea dinamicii evoluţiei maladiei, prin excluderea simptomelor provocate de trepidaţie şi de altă etiologie.

69 La neuritele şi plexitele primare caracterul dereglărilor de sensibilitate sunt diferite de cele în boala de trepidaţie: puncte dolore caracteristice, lipsa simetriei afecţiunilor, lipsa acceselor de angiospasm.

70 Periatrozele se deosebesc prin existenţa perioadelor de acutizare, lipsa tulburărilor de sensibilitate şi a angiospasmelor.

71 În caz de prezenţă a semnalelor de afecţiune organică a SNC sau a sindromului diencefal, este necesară excluderea altor patologii (traume, infecţii).

72 TRATAMENTUL Tratamentul trebuie diferenţiat în dependenţă de forma şi gradul de manifestare. Se recomandă de a începe tratamentul în stadiile precoce ale maladie. Principiile de bază sunt: Tratament etiologic Tratament etiologic Tratament patogenetic Tratament patogenetic Tratament simptomatic Tratament simptomatic

73 Respectarea principiului etiologic Constă în excluderea temporară sau completă a acţiunii trepidaţiei şi a altor factori nocivi (solicitarea fizică, suprarăceală) asupra organismului.

74 Tratamentul patogenetic trebuie să fie orientat spre normalizarea principalelor dereglări clinice: Ameliorarea microcirculaţiei şi a hemodinamicii periferice Ameliorarea microcirculaţiei şi a hemodinamicii periferice Înlăturarea tulburărilor trofice Înlăturarea tulburărilor trofice Lichidarea focarelor iritării stagnante în ganglionii limfatici Lichidarea focarelor iritării stagnante în ganglionii limfatici Normalizarea dereglărilor neurodinamicii şi funcţionării sistemului senzo-motor Normalizarea dereglărilor neurodinamicii şi funcţionării sistemului senzo-motor Lichidarea complicaţiilor (ca distonia vegetativă, sindromul cardio – vascular) Lichidarea complicaţiilor (ca distonia vegetativă, sindromul cardio – vascular)

75 Delimitarea tratamentului patogenetic de cel simptomatic este dificilă. Majoritatea autorilor propun combinarea tratamentului medicamentos cu metodele fizice şi reflectorii. în boala de trepidaţie, care decurge preponderent cu tulburări neuro-vasculare şi sindrom dolor pronunţat se recomadă folosirea în combinaţie a ganglioblocanţilor (pahicarpină, hexoniu) cu holinolitice de acţiune centrală în doze mici şi preparate vasodilatatoare (acid nicotinic, halidor). în boala de trepidaţie, care decurge preponderent cu tulburări neuro-vasculare şi sindrom dolor pronunţat se recomadă folosirea în combinaţie a ganglioblocanţilor (pahicarpină, hexoniu) cu holinolitice de acţiune centrală în doze mici şi preparate vasodilatatoare (acid nicotinic, halidor). În tratamentul sindromului angio-spastic şi a polineuritei vegetativ-sensoriale este eficace indicarea halidorului (2 pastile de 3 ori pe zi), bupatolul parenteral (i/m 1g. pe zi). În tratamentul sindromului angio-spastic şi a polineuritei vegetativ-sensoriale este eficace indicarea halidorului (2 pastile de 3 ori pe zi), bupatolul parenteral (i/m 1g. pe zi).

76 În ultimii ani atenţie sporită se acordă complexelor orientate la ameliorarea microcirculaţiei, în primul rând permeabilităţii, metabolismului colagenului, corecţiei echilibrului acido-basic. Cu acest scop se indică: ATP ATP Fosfagen Fosfagen Riboxină Riboxină Piridoxină Piridoxină Complamin Complamin Anabolizante Anabolizante Acid ascorbic Acid ascorbic

77 În sindromul dolor pronuţat se utilizează: Vitaminele grupei B (B1, B2) Vitaminele grupei B (B1, B2) Indometacina Indometacina Este patogenetic justificată folosirea anticoagulanţilor: Este patogenetic justificată folosirea anticoagulanţilor: heparină (parenteral şi unguent în combinaţie cu electroforeza) heparină (parenteral şi unguent în combinaţie cu electroforeza) sunt încurajatoare rezultatele administrării donatorilor de grupuri sulfgidrice (Unitiol, D- penicilamină), care exercită acţiune favorabilă asupra metabolismului proteic, în special asupra celui al colagenului. sunt încurajatoare rezultatele administrării donatorilor de grupuri sulfgidrice (Unitiol, D- penicilamină), care exercită acţiune favorabilă asupra metabolismului proteic, în special asupra celui al colagenului.

78 În tratamentul sindromului dolor pronunţat se practică blocadele paravertebrale segmentare şi paraarticulare cu novocaină sau lidocaină cu hidrocortizon, lidază parenteral, ganglioblocatori blocadele paravertebrale segmentare şi paraarticulare cu novocaină sau lidocaină cu hidrocortizon, lidază parenteral, ganglioblocatori concomitent cu metode fizice de acţiune asupra ganglionilor simpatici cervicali (diatermie, unde de frecvenţă foarte înaltă, curenţi diadinamici). concomitent cu metode fizice de acţiune asupra ganglionilor simpatici cervicali (diatermie, unde de frecvenţă foarte înaltă, curenţi diadinamici).

79 Procedurile fizioterapeutice sunt recomandate în majoritatea cazurilor în boala de trepidaţie. Un efect benefic îl are folosirea: Un efect benefic îl are folosirea: electroforezei cu novocaină de 5% aplicată la mâini electroforezei cu novocaină de 5% aplicată la mâini diatermia ganglionilor cervicali diatermia ganglionilor cervicali iradierea cu raze ultraviolete în doze eritermice a regiunii ganglionilor cervicali iradierea cu raze ultraviolete în doze eritermice a regiunii ganglionilor cervicali băile halvanice cu emulsie de Naphalanum liquidum combinate cu masajul centurii scapulare. băile halvanice cu emulsie de Naphalanum liquidum combinate cu masajul centurii scapulare.

80 Se foloseşte cu succes ultrasunetul cu hidrocortizon şi laseroterapia. Se foloseşte cu succes ultrasunetul cu hidrocortizon şi laseroterapia. În cazul sindromului dolor şi angiospastic pronunţat se recomandă folosirea acopuncturii. În cazul sindromului dolor şi angiospastic pronunţat se recomandă folosirea acopuncturii. La momemntul actual prezintă interes sporit tratamentul cu băi de ape minerale (cu conţinut de radon, CO2 şi H2S, Br2 şi I2) cu aplicaţii de nămol. La momemntul actual prezintă interes sporit tratamentul cu băi de ape minerale (cu conţinut de radon, CO2 şi H2S, Br2 şi I2) cu aplicaţii de nămol. Băile minerale se recomandă de combinat cu hidrochinezoterapie. Băile minerale se recomandă de combinat cu hidrochinezoterapie.

81 EXPERTIZA CAPACITĂŢII DE MUNCĂ Întrebările privind expertiza capacităţii de muncă, se soluţionează în dependenţă de forma clinică şi de gradul de manifestare a maladiei de trepidaţiei forma clinică şi de gradul de manifestare a maladiei de trepidaţiei de sindromul prevalent de sindromul prevalent de particularităţile evoluţiei patologiei de particularităţile evoluţiei patologiei totodată ţinând cont de existenţa patologiilor asociate şi efectul tratamentului aplicat totodată ţinând cont de existenţa patologiilor asociate şi efectul tratamentului aplicat Se ia în consideraţie vârsta, vechimea în muncă, studiile, existenţa altor specialităţi. Se ia în consideraţie vârsta, vechimea în muncă, studiile, existenţa altor specialităţi.

82 Motivele principale ale scăderii capacităţii de muncă la bolnavii cu boala de trepidaţie sunt: sindrom dolor persistent sindrom dolor persistent dereglări motorii dereglări motorii tulburări vegeto-vasculare regionare pronunţate tulburări vegeto-vasculare regionare pronunţate

83 La etapa primelor manifestări ale maladiei capacitatea profesională este păstrată. În această situaţie, cu scopul prevenirii agravării procesului se recomandă efectuarea complexului de măsuri curative şi de profilaxie. efectuarea complexului de măsuri curative şi de profilaxie. Totodată se recomandă transferul temporar la alt loc de muncă unde este exclusă acţiunea trepidaţiei şi frigului pe timp de 1-2 luni cu eliberarea certificatului de concediu medical (cu păstrarea salariului mediu). Totodată se recomandă transferul temporar la alt loc de muncă unde este exclusă acţiunea trepidaţiei şi frigului pe timp de 1-2 luni cu eliberarea certificatului de concediu medical (cu păstrarea salariului mediu). În afara tratamentului ambulator pacienţii mai necesită şi tratament sanatorial. În afara tratamentului ambulator pacienţii mai necesită şi tratament sanatorial. După normalizarea stării subiective şi a indicilor obiectivi, se permite lucrul de specialitate cu supraveghere ulterioară de dipanser şi repetarea curelor profilactive. După normalizarea stării subiective şi a indicilor obiectivi, se permite lucrul de specialitate cu supraveghere ulterioară de dipanser şi repetarea curelor profilactive.

84 Pacienţilor cu boala de trepidaţie de gradul II le este recomandat le este recomandat transferul temporar (termen de 2 luni) la alt loc de muncă cu excluderea acţiunii nocive a trepidaţiei, gălăgiei, suprarăcelii. transferul temporar (termen de 2 luni) la alt loc de muncă cu excluderea acţiunii nocive a trepidaţiei, gălăgiei, suprarăcelii. Pe timpul transferului se eliberează certificat de concediu medical, se aplică un tratament activ în condiţii de ambulator şi a staţiunilor balneare. Pe timpul transferului se eliberează certificat de concediu medical, se aplică un tratament activ în condiţii de ambulator şi a staţiunilor balneare. Peste 2 luni după ameliorarea considerabilă a stării subiective şi a indicilor funcţionali, pacienţii se admit la lucru pe specialitate, cu supraveghere de dispensar şi tratament peste 6 luni. Peste 2 luni după ameliorarea considerabilă a stării subiective şi a indicilor funcţionali, pacienţii se admit la lucru pe specialitate, cu supraveghere de dispensar şi tratament peste 6 luni.

85 Pacienţii cu boala de trepidaţie de gradul III nu sunt invalizi, ei păstrează capacitatea de muncă în alte domenii, ce permite angajarea lor la lucru cu calificare identică. nu sunt invalizi, ei păstrează capacitatea de muncă în alte domenii, ce permite angajarea lor la lucru cu calificare identică. Persoanele necalificate, în vârstă sub 45 ani, sunt recomandaţi la reciclare în specialitate. Persoanele necalificate, în vârstă sub 45 ani, sunt recomandaţi la reciclare în specialitate. Dacă persoana dată din cauza lipsei de studii sau a experienţei altor patologii asociate nu poate profesa altă specialitate, ea este examinată de CEMV cu aprecierea gradului de pierdere a capacităţii de muncă şi în caz de necesitate, invaliditate profesională. Dacă persoana dată din cauza lipsei de studii sau a experienţei altor patologii asociate nu poate profesa altă specialitate, ea este examinată de CEMV cu aprecierea gradului de pierdere a capacităţii de muncă şi în caz de necesitate, invaliditate profesională.

86 Măsurile de prevenire Scăderea la minimuma expunerii –îmbunătăţirea tehnică a uneltelor –timp de expunereminimum –mănuşietc. Cunoaşterea nivelului de vibraţii emise de noile unelte utilizate Temperatura Oprirea fumatului Examinări medicale periodice

87 Mănuşi şi ferăstraie anti-vibraţii şi controale administrative eficiente (limitaţi durata expunerii, lucrătorii să stea la căldură) Scaune ce reduc vibraţiile pe utilajele grele, întreţinere Examinări periodice în cadrul unităţilor medicale de medicina muncii Simptome Examinări clinice

88 DEPENDENŢA ÎNTRE NIVELUL DE ACŢIUNE ŞI EFECT Acţiunea nefavorabilă asupra organismului o are trepidaţia cu frecvenţă de Hz, totodată cea de 150 Hz rar provoacă patologie. Instrumentele de tipul ciocanului pneumatic sunt surse cu frecvenţa de Hz, instrumentle vibrante şi rotative au frecvenţa de peste 1000 Hz. Modificările, provocate de trepidaţiei intervin în diferit termen de la momentul aplicării acţiunii nocive. Angioneuroza se dezvoltă peste câţiva ani de lucru, iar în cazul unei influenţe puternice peste câteva luni. Modificările osoase apar nu mai devreme decât peste 10 ani de lucru.

89 PROGNOSTIC La întreruperea acţiunii trepidaţiei în stadiile precoce ale maladiei (la etapa angiospasmelor) este posibilă reversibilitatea simptomaticii. Afecţiunile vasculare şi neurologice pronunţate rar se supun reărsării totale. Modificările osteoarticulare sunt ireversibile. Este de menţionat, însă, faptul că dereglările mişcărilor în articulaţiile mâinilor intervin la etapele tardive ale maladiei.

90 SENSIBILITATEA Persoanele în vârstă sub 20 ani sunt mai sensibili la acţiunea trepidaţiei. Persoanele în vârstă sub 20 ani sunt mai sensibili la acţiunea trepidaţiei. Efectele nefavorabile ale trepidaţiei se amplifică pe fondalul disfuncţiei existente a sistemului nervos vegetativ, a patologiei vaselor şi nervilor periferici, a dereglărilor şi traumelor membrelor superioare, suportate în prealabil. Efectele nefavorabile ale trepidaţiei se amplifică pe fondalul disfuncţiei existente a sistemului nervos vegetativ, a patologiei vaselor şi nervilor periferici, a dereglărilor şi traumelor membrelor superioare, suportate în prealabil.

91 EXAMENELE MEDICALE Examenul preventiv Include culegerea anamnezei, investigaţii clinice cu accentuarea atenţiei asupra stării hemodinamicii periferice, stării sistemului nervos şi a aparatului locomotor. Examene periodice Sunt identice celor pentru admiterea la lucru. Se efectuiază anual sau mai des, dacă nivelul trepidaţiei depăşeşte cu mult normele stabilite sau patologia progresează rapid. Examenul radiologic se efectuiază fiecare 5 ani, din motivul dezvoltării tardive ale modificărilor osoase. În cazuri grave examenul se petrece la 2-3 ani.

92 MĂSURILE PROFILACTICE Profilaxia efectivă constă în perfecţionarea continuă a utilajului vibrant, folosirea mănuşilor speciale de antitrepidaţie, exploatarea corectă a instrumentelor şi reducerea timpului de contact cu factorii nocivi.Examenele medicale preventive şi periodice, condiţionează depistarea precoce a persoanelor cu sensibilitatea crescută la trepidaţie. Organizaţia Internaţională pentru Standarde recomandă nivelurilor temporar permise pentru trepidaţie, transmisă la mâini, în diapazonul frecvenţelor de Hz. Aceste interdicţii se caracterizează prin frecvenţe incluse între 1/3 de octavă şi o octavă întreagă, prin întreruperea acţiunii şi orientarea oscilaţiilor faţă de mâini.