Imunoprofilaxia bolilor infecţioase. Definiţia noţiunii Imunoprofilaxia este o măsură antiepidemică (de sănătate publică) efectuată cu scopul prevenirii. - презентация

1 Imunoprofilaxia bolilor infecţioase

2 Definiţia noţiunii Imunoprofilaxia este o măsură antiepidemică (de sănătate publică) efectuată cu scopul prevenirii răspândirii bolilor infecţioase prin imunizarea grupurilor receptive ale populaţiei.

3 Sarcinele principale Reducerea incidenţei (HVB, pertusis, oreion, rubeolă) Reducerea incidenţei (HVB, pertusis, oreion, rubeolă) Lichidarea morbidităţii (eliminarea maladiei din anumite teritorii difteria, poliomielita, rugeola) Lichidarea morbidităţii (eliminarea maladiei din anumite teritorii difteria, poliomielita, rugeola) Eradicarea maladiei (variola) Eradicarea maladiei (variola)

4 Eradicarea variolei 1966 – adoptat programul de eradicare de către OMS (1966 – 1976) 1966 – adoptat programul de eradicare de către OMS (1966 – 1976) 1967 – variola era înregistrată în 44 ţâri inclusiv în 31 cu caracter endemic (Brazilia, majoritatea ţârilor din Africa şi 5 ţări asiatice: Afganistan, India, Indonezia, Nepal, Pakistan). Cazuri înregistrate 15 mil. În mediul 1,2 mlrd populaţie 1967 – variola era înregistrată în 44 ţâri inclusiv în 31 cu caracter endemic (Brazilia, majoritatea ţârilor din Africa şi 5 ţări asiatice: Afganistan, India, Indonezia, Nepal, Pakistan). Cazuri înregistrate 15 mil. În mediul 1,2 mlrd populaţie 1970 – eliminarea variolei în 20 de ţări din Africa Centrală şi de Vest – eliminarea variolei în 20 de ţări din Africa Centrală şi de Vest – Brazilia 1971 – Brazilia 1972 – Indonezia 1972 – Indonezia 1975 – ţările asiatice 1975 – ţările asiatice 1976 – Ethiopia 1976 – Ethiopia 1977, 26 octombrie – Somalia 1977, 26 octombrie – Somalia 1980, 8 mai – OMS a anunţat oficial eradicarea Globală a variolei. 1980, 8 mai – OMS a anunţat oficial eradicarea Globală a variolei.

5 Cost–eficacitateaimunoprofilaxiei costul estimativ al Programului global de eradicare a variolei – 300 mil$ eficacitatea peste 1 mlrd$ economie în fiecare an (stoparea imunizării, măsurilor de carantină etc.) eficacitatea peste 1 mlrd$ economie în fiecare an (stoparea imunizării, măsurilor de carantină etc.) eradicarea globală a poliomielitei începând cu 2015 va da o economie de 3 mlrd$ eradicarea globală a poliomielitei începând cu 2015 va da o economie de 3 mlrd$ 1 $ cheltuit pentru producerea vaccinului MMR economiseşte 21 $ 1 $ cheltuit pentru producerea vaccinului MMR economiseşte 21 $ 1 $ cheltuit pentru producerea vaccinului DTP economiseşte 29 $ 1 $ cheltuit pentru producerea vaccinului DTP economiseşte 29 $

6 Concluzie: măsurile de sănătate publică folosite pentru prevenirea şi controlul bolilor infecţioase prin vaccinări sunt foarte cost-eficace.

7 Rolul imunoprofilaxiei în prevenirea răspândirei bolilor infecţioase Imunoprofilaxia a peste 30 boli infecţioase: variola, difteria, tetanosul, pertusis, poliomielita, rugeola, oreionul, rubeola, infecţia cu Haemophilus influenzae tip b, varicela, HVA, HVB, TB, infecţia meningococică, pneumococică, gripa, febra tifoidă, holera, rabia, encefalita acariană, antraxul, febra galbenă, infecţia rotavirală, tularemia etc. Imunoprofilaxia a peste 30 boli infecţioase: variola, difteria, tetanosul, pertusis, poliomielita, rugeola, oreionul, rubeola, infecţia cu Haemophilus influenzae tip b, varicela, HVA, HVB, TB, infecţia meningococică, pneumococică, gripa, febra tifoidă, holera, rabia, encefalita acariană, antraxul, febra galbenă, infecţia rotavirală, tularemia etc. Bolile infecţioase în prevenirea cărora imunoprofilaxiei îi aparţine rolul principal se numesc boli prevenibile prin vaccinări. Bolile infecţioase în prevenirea cărora imunoprofilaxiei îi aparţine rolul principal se numesc boli prevenibile prin vaccinări. Imunoprofilaxia ca măsură de protecţie individuală: rabia, febra galbenă etc Imunoprofilaxia ca măsură de protecţie individuală: rabia, febra galbenă etc

8 Tipurile de imunitate Eriditară (Pentru anumite tipuri biologice ) Pasivă Dobândită A C T V Ă Artificială Naturală (de la mamă la copil, postinfecţioasă) În dependenţă de participarea celulelor imunocompetente, imunitatea poate fi -

9 Indicaţiile de folosire a imunoprofilaxiei a imunoprofilaxiei Planice (obligatorii, în masă) Planice (obligatorii, în masă) Epidemiologice (pericol de răspândire – gripa, de îmbolnăvire – rabia, febră galbenă). Epidemiologice (pericol de răspândire – gripa, de îmbolnăvire – rabia, febră galbenă).

10 Clasificarea vaccinurilor Vii atenuate Inactivate (omorâte)

11 Vaccinurile vii atenuate Virale OPV, MMR Bacteriale: BCG, STI

12 Vaccinurile inactivate CorpusculareFracţionate

13 Vaccinurile inactivate corpusculare Virale: IPV, antirabic, HVA Bacteriale: Pertusis, febra tifoidă, holera

14 Vaccinurile inactivate fracţionate Proteice Polizaharidice Din subunităţi a agentului patogen: HVB, aP Anatoxine: difteria, tetanosul, botulismul Pure: Infecţiile meningococică, pneumococică, Hib Conjugate:

15 Vaccinuri Vii atenuateInactivate ViraleBacterialeCorpusculareFracţionate Virale Bacteriale ProteicePolizaharidice Subunităţi Anatoxine Pure Conjugate

16 Principiile şi metodele de obţinere a vaccinurilor Vaccinurile vii_ – E. Jennner, L. Pasteur (Tulpini avirulente şi imunogene de agenţi patogeni) Vaccinurile inactivate – Tº, substanţe chimice (alcool, acetonă, formalina) (Microorganisme patogene şi produsele lor inactivate şi imunogene ) Obţinerea cantităţilor necesare de microorganisme - Cultivare pe medii - Metode biotehnologice

17 PNI pentru anii 2011–2015 PNI pentru anii 2011–2015 Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr din

18 Obiectivele de bază ale PNI Obiectivele de bază ale PNI Asigurarea acoperirii vaccinale a peste 95% în vârstele-ţintă, la nivel naţional Menţinerea statutului Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită Eliminarea durabilă a cazurilor indigene de difterie, rujeolă, rubeolă şi rubeolă congenitală Menţinerea la nivel de unităţi a cazurilor de tuberculoză generalizată la copii, cazurilor de tetanos şi statutului de eliminare a tetanosului neonatal Reducerea incidenţei prin HVB la copii sub 0,5 cazuri, prin tuse convulsive sub 1,5 cazuri, şi oreion + sub 6 cazuri la populaţie Reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin meningite septice şi pneumonii cauzate de infecţiile cu Haemophylus influenzae tip b şi Streptococcus pneumoniae la copii cu vârsta sub 5 ani Reducerea cu 30% a morbidităţii şi spitalizării copiilor, cauzate de BDA prin implementarea vaccinărilor contra infecţiei rotavirale Fortificarea sistemului de supraveghere a bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări

19 Sarcinile da bază - asigurarea accesului populaţiei din republică; - asigurarea calităţii (eficienţei şi inofensivităţii) vaccinurilor utilizate în cadrul Programului prin implementarea procedurilor de control a calităţii şi menţinerea în stare funcţională a Lanţului frig la toate nivelurile de păstrare, transportare şi aplicare a vaccinurilor; - asigurarea acoperirii vaccinale de peste 95% la nivel naţional, în grupurile de vârstă-ţintă ale populaţiei; - perfecţionarea supravegherii epidemiologice a bolilor prevenibile prin vaccinare.

20 PNI este elaborat în temeiul Politicii Naţionale de Sănătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului Nr. 886 din , Legii Nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a Sănătăţii publice şi în conformitate cu Programul Extins Global de Imunizări.

21 Lanţul frig – sistem de persoane şi echipament Personal Echipament Pregătirea personalului Atestarea şi licenţierea instituţiilor şi personalului serviciului de imunizări Pentru producerea temperaturilor joase – camere frigorifere, frigidere, congelatoare Pentru păstrarea temperaturilor joase – containere Pentru monitorizarea regimului de temperatură termografe, termometre, indicatoare Pentru transportarea vaccinurilor

22 Indicatorul lanţului rece

23 Indicatorul congelării

24 Suprevegherea congelării (0°C)

25 Indicator pe flacon

26 Calendarul vaccinărilor Document instructiv-metodic, care reglementează grupele-ţintă pentru imunizare, consecutivitatea, indicaţiile şi schema administrării vaccinurilor pentru o anumită perioadă de timp. Document instructiv-metodic, care reglementează grupele-ţintă pentru imunizare, consecutivitatea, indicaţiile şi schema administrării vaccinurilor pentru o anumită perioadă de timp. Bolile prevenibile incluse în PNI (situaţia epidemiologică. Obiectiv de morbiditate. Sarcini operative) Bolile prevenibile incluse în PNI (situaţia epidemiologică. Obiectiv de morbiditate. Sarcini operative) Hepatita virală B Poliomielita Hepatita virală B Poliomielita Tuberculoza Rugeola Tuberculoza Rugeola Pertusis Rubeola Pertusis Rubeola Difteria Oreionul Difteria Oreionul Tetanos Hib Tetanos Hib Infecţia cu rotavirus Infecţia cu pneumococi Infecţia cu rotavirus Infecţia cu pneumococi

27 Calendarul vaccinărilor pentru anii

28 Caracteristica generală a vaccinurilor folosite pentru imunoprofilaxia bolilor infecţioase incluse în calendar Hepatita virală B – vaccin inactivat, fracţionat proteic (HBsAg) – plasmatic, biotehnologic Tuberculoza – vaccin viu atenuat, BCG Difteria Tetanosul – vaccin asociat DTP, DTPa, DT, Td Pertusis Poliomielita – vaccin viu atenuat (OPV), vaccin inactivat corpuscular (IPV) Rugeola Rubeola – vaccin viu atenuat (MMR) Oreionul Infecţia cu Haemophilus – vaccin inactivat, fracţionat influenzae tip b (Hib) polizaharidic

29 Acţiunile întreprinse de Ministerul Sănătăţii, organele şi instituţiile medicale întru realizarea PNI Controlul calităţii vaccinurilor Supravegherea reacţiilor postvaccinale Asigurarea securităţii injecţiilor Monitorizarea Lanţului frig Pregătirea personalului Atestarea şi licenţierea instituţiilor şi personalului serviciului de imunizări Mobilizarea socială Controlul selectiv al nivelului imunităţii prin metode serologice Studii ştiinţifice Colaborare internaţională

30 Sectorul de asistenţă medicală primară Maternităţile Instituţiile medicale departamentale Asistenţă externă de la donori UNICEF, OMS, BM, etc MSProcurări Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă Centrele raionale şi municipale de Medicină Preventivă

31 Evaluarea eficacităţii şi calităţii imunoprofilaxiei Indicii de acoperire cu vaccinări Indicii de acoperire cu vaccinări Metoda epidemiologică Metoda epidemiologică Metoda imunologică Metoda imunologică

32 Reacţiile adverse la vaccinare Alergiceurticariegeneralizată; edemul feţei şi laringelui; respiraţiedispneică;encefalopatie;colaps; şoc. Localedurere;edem;hiperemie;infiltrat;adenopatie;noduli;abcese;necroze.Sistemicefebră;cefalee;indispoziţie;mialgii;inapetenţă;artralgii;somnolenţă;trombocito-penie;paralizii

33 Măsurile de reducere a frecvenţei reacţiilor adverse şi complicaţiilor postvaccinale Selectarea persoanelor pentru vaccinare; Selectarea persoanelor pentru vaccinare; Respectarea tehnologiei de administrare; Respectarea tehnologiei de administrare; Depistarea precoce şi asistenţa medicală; Depistarea precoce şi asistenţa medicală; Evidenţa, ancheta epidemiologică şi analiza cazurilor Evidenţa, ancheta epidemiologică şi analiza cazurilor Informaţia populaţiei Informaţia populaţiei

34 Preparatele folosite pentru formarea imunităţii pasive Seruri imuneImunoglobuline OmologeHeterologeOmologeHeterologe

35 Metodele de obţinere: Preparatele omologe – din sângele donorilor Preparatele omologe – din sângele donorilor Preparatele heterologe – din sângele animalelor hiperimunizate Preparatele heterologe – din sângele animalelor hiperimunizate

36 Indicaţiile de folosire: Epidemiologice (de urgenţă) – pentru formarea rapidă a imunităţii Epidemiologice (de urgenţă) – pentru formarea rapidă a imunităţii Protecţia individuală a persoanelor cu risc înalt de îmbolnăvire (rabia, tetanosul, rugeola, HVA etc.) Protecţia individuală a persoanelor cu risc înalt de îmbolnăvire (rabia, tetanosul, rugeola, HVA etc.)