TRAUMATISMELE MEMBRULUI TORACIC 1.) LUXAŢIILE: a.) Claviculei, b.) Braţului, c.) Antebraţului, d.) Mâinii. 2.) FRACTURILE: a.) Scapulei, b.) Claviculei, - презентация

1 TRAUMATISMELE MEMBRULUI TORACIC 1.) LUXAŢIILE: a.) Claviculei, b.) Braţului, c.) Antebraţului, d.) Mâinii. 2.) FRACTURILE: a.) Scapulei, b.) Claviculei, c.) Humerusului, d.) Oaselor antebraţului, e.) Oaselor mâinii.

2 Luxaţiile acromio-claviculare Frecvenţa - mai frecvente la persoane tinere. Mecanismul de producere – indirect, cădere pe umăr.

3 Clasificarea luxaţiilor acromi-claviculare C.Rockwood CH.A, Green P. (1984) Tipul 1- entorsă acromio- claviculară Tipul 2- subluxaţia calviculei cu lezarea totală a lig. acromio-claviculare şi parţial al celor carocoid-calviculare cu spaţiul coroco-lavrular largit pînă la 25% faţă de normă

4 Clasificarea luxaţiilor acromi-claviculare C.Rockwood CH.A, Green P. (1984) Tipul 3- luxaţie tipică a claviculei cu ruptura lig. acromio-claviculare, caraco- claviculare cu creşterea spaţiului de la 25% la 100% de la normă Tipul 4- ruptură lig. acromio- claviculare,muşchii deltoid şi trapezoid detaşaţi de pe claviculă distale, spaţiul caraco-clavicular este cu 100%- 200% în comparaţie cu norma

5 Clasificarea luxaţiilor acromi-claviculare C.Rockwood CH.A, Green P. (1984) Tipul 5- clavicula deplasată spre bază gătului,rupte toate legamentele, spaţiul caraco- clavicular mărit faţă de umarul normal la 200%- 300% Tipul 6 - clavicula luxată sub acromio, lig. acromio claviculare rupte, cele caraco-claviculare intacte sau rupte, interspaţiul caraco-clavicular micşorat.

6 SIMPTOMATOLOGIA tipul I - edem şi dureri în articulaţia acromio-claviculară; tipul II - tumefacţie, dureri importante, –uşoară ascensiune a claviculei. tipul III - atitudinea de umilinţă", –dereglare funcţională, –deformitatea treaptă de scară". –semnul clapă de pian". tipul IV - extremitatea distală a claviculei este deplasată posterior şi cranial. tipul V - semnele ca tipul III însă mai accentuate, –pot fi tulburări neurologice. tipul VI - umărul aplatizat, -acromionul proeminat.

7 Tratamentul Ortopedic în luxaţiile de tipul I –II : imobilizare în pansament Desault sau în bandaj cu bretele Chirurgical în celelalte tipuri de luxaţie:

8 LUXAŢIA UMĂRULUI Frecvenţa % din totalul luxatiilor; Mecanismul de producere: indirect - căderea pe mână, cot în abductie; direct - cădere pe umăr. Clasificarea: 1. Luxaţia antero - interne (95%) Variante: extracoracoidiene (ca subluxaţie, rară); subcoracoidiană (capul humeral deplasat intern); subclaviculară (capul humeral se găseşte la nivelul subclavicular);

9 Clasificarea: 2. Luxaţiile posterioare - capul humeral se deplasează postglenoidal (rare); a) subacromiale b) subspinale 3. Luxaţiile anterio - inferioare: a.) subglenoidale (axilare); b.) subscapulară (erecta).

10 SIMPTOMATICA dureri şi dereglări funcţionale, poza de umilinţă", braţul în uşoară abducţie, umărul în epolet" (dispare convexitatea umărului), semnul lovitură de topor", palparea unui gol subacromial, palparea capului humeral subclavicular, manifestările pe radiograme, etc... Complicaţii recente: leziunea n. circumflex, elongarea ramurelor plexului brahial, compresia arterei axilare,Nu trebuie să apună soarele deasupra unei luxaţii de umăr nereduse !!! compresia, ruptura venei axilare,

11 TRATAMENTUL Nu trebuie să apună soarele deasupra unei luxaţii de umăr nereduse !!! reducere în urgenţă sub anestezie generală; Procedeul Hipocrates Procedeul Mottess Procedeul Kocher

12 TRATAMENTUL imobilizarea ghipsată 4-6 sâptămîni

13 LUXAŢIILE COTULUI Mecanismul de producere - căderea pe mâna în extenzie Clasificarea 1.) Convergente - ambele oase antebraţ se deplasează în aceiaş direcţie. Variante: posteriaore, anterioare (cu fractură de olecranon), postero - mediale, postero - laterale,

14 LUXAŢIILE COTULUI Clasificarea 2.) Divergente – oasele antebraţului se luxează în diverse direcţii Tratamentul – reducerea de urgenţă sub anestezie generală. Imobilizarea în atelă gipsată – 2 săptămîni.

15 FRACTURILE SCAPULEI Frecvenţa – rare, mai puţin de 1% din toate fracturile scheletului. Mecanism de producere: Mai frecvent direct Rar prin zmulgire a unghiului superio-intern de muşchiul elevator scapulae. Clasificarea: 1 – fracturi a corpului scapulei : a) a fosei supraspinoasei b) a fosei subspinoasei c) a spinei scapulei 2 – fracturi a unghiurilor: a) a unghiului intern b) a unghiului inferior c) a unghiului extern (glenei): Ale colului anatomic Ale colului chirurgical Ale glenei

16 FRACTURILE SCAPULEI Clasificarea: 3 – fracturi ale proceselor: a) acromion b) corocoid Tratamentul: –ortopedic – imobilizarea Desault 3-4 săptămîni –chirurgical – în fracturi cu mari deplasări în fracturi intraarticulare de glenă

17 FRACTURILE CLAVICULEI Frecvenţa % din fracturile scheletului; Mecanismul - indirect, prin cădere pe umăr sau cot (80%); - direct, acţiunea agentului mecanic direct. Clasificarea fracture 1/3 interne (foarte rare), fractura 1/3 medie (80% din fracturile claviculei) fracturile 1/3 externe (rare) fracturile complexe

18 Aspecte clinice dereglarea funcţiei, deformaţie angulară cu vîrful superior, dureri în punct fix, întreruperea continuităţii osoase palpabilă, capătul fragmentului intern bombează sub piele, poza de umilinţă"

19 Tratamentul 1.) Conservator: a. Bandaj forma de 8" b. aparat ghipsat Desault. 2.) Chirurgical: a. Osteosinteză cu broşe, b. Osteosinteză cu placă înşurubată, c. Osteosinteză prin hobanaj"

20 FRACTURILE EXTREMITĂŢII PROXIMALE ALE HUMERUSULUI Frecvenţa: 7,6% din fracturile scheletului, 45% din fracturile humerusului, frecvent la persoanele de vîrstă înaintată. Clasificarea anatomică: colului anatomic, colului chirurgical, marea tuberozitate, mica tuberozitate.

21 Calsificarea Neer G(1970) a fracturilor entremifatii superioare de humerus Este bazată pe descrierea lui E. A. Codman (1934), care a apreciat ca fracturile humerusul proximal pot apărea de-a lungul vechilor cicatrice epifzare ce separă supafaţa articulară, diafiza, mare şi mică tuberazitate în cele 4 segmente distincte.

22 Calsificarea Neer G(1970) a fracturilor entremifatii superioare de humerus În funcţie de traectul, linia de fractura a unor de cele 4 segmente Neer le diviziază în: I - cu o parte – fractura fără deplasare sau cu minimă deplasare, indiferent de numărul segmentelor inplicate; II - Fractura cu două părţi cu deplasare izolată ale capului humeral cu linia de fractură la nivelul colului anatomic; ale segmentului diafizar cu linia de fractura la nivelu colului chirurgical şi fracturile cu deplasare ale micii şi marii treberazitaţi;

23 Calsificarea Neer G(1970) a fracturilor entremifatii superioare de humerus III - Fractura cu 3 păarţi cu deplasarea a 3 segmente majore: capul humeral, diafiza şi o tuberozitate; IV - Fractura cu 4 parţi - fiecare segment major este deplasat, vascularizarea capului humeral este compromisă. Fracturile extremitatii proximale a humerusului indiferent de numărul de segmente pot fi cu şi fără luxaţia umărului.

24 CLASIFICAREA A O Humerus - 1 Extremitatea proximală - 1 Tipul fracturii – A, B, C Diagnosticul – 1.1.A.B.C

25 FRACTURILE EXTREMITĂŢII PROXIMALE ALE HUMERUSULUI Aspecte clinice dureri, dereglări funcţionale, atitudine de umilinţă" deformaţia regiunii sub lovitură de topor" axul braţuilui prelungit în sus cade sub apofiza coracoidă, echimoză masivă a regiunii lezate (24-48 ore). Asistenţa medicală: antidoloranţi imobilizarea cu atela Kramer, bandaj toracic Velpeau, Desault.

26 FRACTURILE EXTREMITĂŢII PROXIMALE ALE HUMERUSULUI Tratamentul: A) Conservator: a.) fracturi fără deplasare, b.) fracturi cu 2 părţi - reducere cu imobilizare ghipsată (toracobrahial), sau gipsul de atîrnare Caldwell B.) Chirurgical: a.) osteosinteza cu placă în T", b.) osteosinteza în hobanaj", c.) osteosinteza cu broşe, d.) cu şurub

27 FRACTURILE DIAFIZEI HUMERALE Frecvenţa: 1,4% din fracturile scheletului. Mecanismul: a) Direct – lovituri pe braţ, agresiuni, striviri, etc. b) Indirecte – cădere pe mînă, cot, răsuciri. Aspectele clinice – comune pentru fracturile diafizare, Complicaţii – lezarea nervului radial. Clasificarea A O – 1.2.A.B.C.

28 FRACTURILE DIAFIZEI HUMERALE Tratamentul: a) Ortopedic: - Aparat ghipsat toracobrahial în fracturile fără deplasare; - Reducere şi imobilizare ghipsată; - Aparat ghipsat Caldweel în fracturile instabile; b) Chirurgical: - Reducerea deschisă şi osteosinteza: Centromodulară (tije blocate, elastice Ender); Placă înşurubată; Fixatoare externe (broşat – Илизаров, tijat).

29 FRACTURILE EXTREMITĂŢII DISTALE ALE HUMERUSULUI Frecvenţa : - frecvent la copil, rar la adulţi, - 2% din toate fracturile. Mecanismul - căderea pe cot sau pe mână în extenzie. Clasificarea anatomică: 1.) Fracturi supracondiliene –prin hiperextenzie; –prin hiperflexie; 2.) Fracturi intercondiliene cu traiect în T", Y", V". 3.) Fracturi izolate ale condililor humerali; 4.) Fracturile epitrohlei; 5.) Fractura prin decolarea epicondilului; 6.) Fractura diacondiliană. Clasificarea AO-1.3.A.B.C

30 FRACTURILE EXTREMITĂŢII DISTALE ALE HUMERUSULUI Aspecte clinice: impotenţă funcţională totală la nivelul cotului; cotul în semiflexie şi susţinut; dureri vii la palpare şi în funcţie; olecranonul proeminează posterior; la tracţiune proeminenţa dispare; semnele triunghiului Nelaton şi linia Malgaine; echimoza liniară transversală deasupra plicii cotului.

31 FRACTURILE EXTREMITĂŢII DISTALE ALE HUMERUSULUI TRATAMENTUL a) Ortopedic: –în cazuri fără deplasare - aparat ghipsat, –în deplasări - reducerea cu aplicarea aparatului ghipsat b) Chirurgical: Este tratamentul de bază şi este urgent osteosinteza cu plăci înşurubate; fixarea cu şuruburi; fixarea cu broşe Kirshner sau cu compresie în hobanaj".

32 FRACTURILE OASELOR ANTEBRAŢULUI Clasificarea 1.) Fracturile extremităţii proximale a ulnei; 2.) Fracturi ale extremităţii proximale ale radiusului; 3.) Fracturile diafizare izolate ale oaselor antebraţului; 4.) Fracturi ale ambelor oase ale antebraţului; 5.) Fracturi - luxaţii ale oaselor antebraţului; 6.) Fracturi epimetafizei distale ale oaselor antebraţului.

33 FRACTURILE OLECRANULUI Frecvenţa - 1% din fracturile scheletului Mecanismul: –indirect - căderea cu sprijinul pe palmă –direct - lovitură pe olecranon Clasificarea: 1.) Fracturi fără deplasare; 2.) Fracturi cu deplasare: a.) fracturi prin avulsie, b.) fracturi oblice şi transversale, c.) fracturi cominutive, d.) fracturi - luxaţii.

34 FRACTURILE OLECRANULUI Tratamentul: a.) Conservator - fără deplasarea fragmentelor (Imobilizare în atelă gipsată - 21 zile): b.) Chirurgical - hoban, şurub, placă.

35 FRACTURILE CAPULUI ŞI COLULUI OSULUI RADIAL Frecvenţa - 1,4% din fracturile scheletului (mai frecvent la copii) Mecanismul: indirect prin căderea pe mână. Clasificarea fracturilor capului radial la adulţi (Masson M., 1954): Tipul I – fractură marginală fără deplasare, Tipul II – fractură marginală cu deplasare, Tipul III - fractură comutivă.

36 FRACTURILE CAPULUI ŞI COLULUI OSULUI RADIAL Clasificarea fracturilor colului osului radial (R. Judet şi I. Judet, 1964): Gr. I – fără deplasare; Gr. II – deplasare liniară sub ½ şi angulară sub 30°; Gr.III – deplasare liniară peste ½ şi angulară 30-60°; Gr. IV – pierderea contactului între fragmente, deplasarea angulară la 90°.

37 FRACTURILE CAPULUI ŞI COLULUI OSULUI RADIAL Tratamentul: a.) Conservator - fracturile tipul I - atelă ghipsată (2 săptămâni,) b.) Chirurgical - fracturi tipul II - III excizia fragmentului sau rezectarea Protezarea capului osului radial cu proteza Swanson. c.) La copii - reducearea fragmentelor colului radial şi osteosinteza cu broşe.

38 FRACTURILE DIAFIZARE ALE OASELOR ANTEBRAŢULUI Delimitare - proximal tuberozitatea bicipitală şi distal 4 cm proximal de linia articulară. Mecanismul de producere: a.) indirect - căderea cu sprijin în mână, b.) direct - lovitură pe antebraţ (de apărare), căderea cu lovitură de corp dur. Clasificarea: a.) după nivel: 1/3 proximală, 1/3 medie, 1/3 dispală, b.) după nivelul amplasarea planurilor fracturilor: la acelaş nivel, nivel diferit. c.) După planul fracturii: transversal, oblic, spiroid, cominutiv. Aspecte clinice - comune fracturilor diafizare.

39 FRACTURI-LUXAŢII A ANTEBRAŢULUI 1. Fractură - luxaţie Monteggia-Stănciulescu: - fractură deplasată a ulnei cu luxaţia capului radial (4 tipuri – anterior, posterior, lateral şi medio-anterior) 2. Fractură - luxaţie Galeazzi: - fractura distală de radius cu luxaţia capului osului ulnar.

40 FRACTURILE DIAFIZARE ALE OASELOR ANTEBRAŢULUI Tratamentul: a.) Fracturile ambelor oase: –fractura fără deplasare - imobilizare ghipsată, –fractura cu deplasare se tratează chirurgical: osteosinteza centromedulară + aparat extern fixare cu placă înşurubată, osteosinteza cu placă + autoplastie osoasă în fracturi cu cominuţie. b.) Leziunile Monteggia şi Galeazzi - se reduc şi se fixează osul fracturat cu reducerea şi stabilizarea celui luxat.

41 FRACTURILE EXTREMITĂŢII INFERIOARE A RADIUSULUI Delimitare - 4 cm proximal de articulaţia radiocarpiană. Frecvenţa: cele mai frecvente fracturi ale membrului toracic, cele mai frecvente fracturi ale radiusului, reprezintă 27% din totalul fracturilor. Mecanismul de producere - căderea pe mână în hiperextenzie sau hiperflexie.

42 FRACTURILE EXTREMITĂŢII INFERIOARE A RADIUSULUI Clasificarea anatomică: 1. Fracturile stiloidei radiale. 2. Fracturi marginale ale radiusului (anteriaoră, posterioară) 3. Fractura Colles a metafizei radiusului (în extenzie+1,5-2,5 cm proximal articulaţiei). 4. Fractura Smith a metafizei radiusului (în flexie - acelaş nivel) 5. Fracturi intraarticulare în formă T, V, Y, cominutive.

43 FRACTURILE EXTREMITĂŢII INFERIOARE A RADIUSULUI Clasificarea A. Kapandji (1988) - după linia de fractură şi deplasarea fragmentelor - 12 tipuri; - metode de tratament specifice pentru fiecare tip

44 FRACTURILE EXTREMITĂŢII INFERIOARE A RADIUSULUI Aspecte clinice (Fractura Colles) anamneză - cădere pe mână în hiperextenzie, dureri la nivelul pumnului, incapacitatea de mişcare în articulaţia radiocarpiană, deformaţia în dos de furculiţă", (din profil) în fracturile Colles - deformaţia în baionetă", (din faţă) capul ulnei bombează sub piele, în fracturile Smith - clinica asemănătoare (inversată)

45 FRACTURILE EXTREMITĂŢII INFERIOARE A RADIUSULUI Tratamentul Conservator: a.) fracturi fără deplasare - aparat ghipsat pentru 4-6 săptămîni, b.) în deplasarea fragmentelor - reducerea ortopedică în fracturile stabile şi aparat ghipsat, Chirirgical: a.) broşaj în fracturi stiloidiană, b.) broşaj intrafocal Kapandji în fracturi metafizare. c.) Aparat extern în fracturi intraarticulare cominutive

46 FRACTURILE OASELOR CARPIENE ŞI METACARPIENE Mecanismul: –direct prin lovituri cu pumnnul, –indirect prin presiune Clasificarea: 1.Fractura bazală, 2.Fractură diafizară, 3.Fractură de col a metacarpului (des întîlnite la V), 4.Fracturi a capului metacarpian (mai rare).

47 FRACTURILE OASELOR CARPIENE ŞI METACARPIENE FRACTURA BAZEI I - OS METACARPIAN Mecanismul - lovitură cu pumnul cu policele în flexie Clasificarea: 1.) Fractura Bennet - cu fragment mic sau cu fragment mare 2.) Fractura Rolando - fractura cominutivă Tratamentul - ortopedic sau chirurgical.