Comportamentul copilului în preadolescena i cum s ă faci faa

Vârsta dintre copilărie i adolescenă PREADOLESCENA este considerată etapa cea mai dificilă a vieii umane, plină de schimbări fiziologice i de relaionare, neîneleasă uneori atât de adult, cât i de preadolescent însui.

Cele 5 probleme mari sunt: Neacceptarea imaginii noi corporale Fluctuația dispoziției Trebuința puternic ă în afiliere, de a face parte dintr-un grup Lupta cu autorit ă țile și nevoia de independenț ă Dezvoltarea sentimentului maturit ă ții.

Preadolescența propriu-zis ă : ani. În psihologie aceast ă etap ă mai este numit ă,,criza preadolescenței. Odat ă cu înaintarea în vârst ă, cu trecerea de la nivelul primar la ciclul gimnazial, în viața copilului apar o mulțime de schimb ă ri, care au un rol esențial în dezvoltare. Locul s ă u în familie, la școal ă, în societate devine altul. Datorit ă forței sale fizice avansate, copilului i se încredințeaz ă noi îndatoriri. El ajut ă în gospod ă rie, efectueaz ă lucr ă ri, pe care ceilalți membri ai familiei nu le pot îndeplini din lips ă de timp ori a altor preocup ă ri.

Maturitatea preadolescentului este marcat ă prin urm ă toarele semne: M ă rirea evident ă a ritmului de creștere a organismului. Dezvoltarea intens ă a organelor de reproducere. Maturizarea organelor sexuale. Maturizarea se definitiveaz ă la urm ă toarea etap ă de vârst ă, în adolescenț ă, când toate organele cap ă t ă aspectul definitiv, pe care-l p ă streaz ă pân ă la b ă trânețe. În preadolescenț ă : - se simte o insuficienț ă de calciu în oase; - dezvoltarea sistemului muscular creeaz ă mari probleme, în special b ă ieților; - schimb ă ri evidente se produc și în sistemele respirator, cardiovascular.

Preadolescentele prefer ă ca timpul liber s ă -l consacre ocupațiilor muzicale, sportive, dansurilor, lecturii, vizion ă rii filmelor, spectacolelor, comunic ă rii cu prietenii. B ă ieții, pe lâng ă ascultarea muzicii, vizionarea filmelor, spectacolelor, comunicarea cu prietenii, practic ă marșurile turistice, diferite genuri de sport, frecventeaz ă diverse cercuri, secții tehnice. Pentru activitatea de înv ă țare a preadolescentului, un mare rol îl are și motivația, care-l impune pe elev s ă acumuleze cunoștințe. Preadolescentul descoper ă calit ă țile, abilit ă țile personale, posibilitatea de a influența asupra lor, prin intermediul cunoștințelor, noțiunilor, categoriilor morale.

Criza de la 13 ani În plan exterior, aceast ă criz ă se manifest ă sub forma unei comport ă ri demonstrative, a brutalit ă ții, tendinței de a acționa contrar dorințelor și indicațiilor adulților, ignor ă rii observațiilor lor. Criza preadolescentului este caracterizat ă prin acuitate și derut ă.

Cauzele apariției crizei preadolescentului sunt: apariția unui nou nivel de conștiinț ă de sine, care se caracterizeaz ă prin necesitatea și capacitatea preadolescentului de a se cunoaște singur pe sine ca o personalitate integr ă ce se deosebește mult de masa celorlalți oameni. Acest fapt duce la apariția tendinței spre autoafirmare, autorealizare și autoeducație. Anume aceste trebuințe constituie baza vârstei preadolescenței; poziția interioar ă a elevului, adic ă atitudinea lui faț ă de situația obiectiv ă ocupat ă în viaț ă. Anume poziția interioar ă determin ă atitudinea preadolescentului faț ă de alți oameni și faț ă de propria persoan ă ;

simțul maturit ă ții, ce ocup ă locul dominant în poziția interioar ă a preadolescentului. Aceasta se explic ă prin trebuința acut ă de a fi matur, de a fi inclus într-o activitate specific ă adulților, de a fi recunoscut de c ă tre toți ca personalitate matur ă. Pe când a realiza aceast ă trebuinț ă într-o activitate serioas ă preadolescen- 108 tul, de regul ă, nu poate. De aici apare tendința spre așa-numita maturitate exterioar ă – tendința de a-și schimba exteriorul în conformitate cu moda, un interes demonstrativ faț ă de problemele sexului, folosirea b ă uturilor alcoolice, drogurile, fumatul. Acestea creeaz ă conflicte serioase dintre preadolescent și adulți; bariera de semnificații ce apare între preadolescenți și restul oamenilor. La exterior aceast ă barier ă se manifest ă sub forma capacit ă ții preadolescentului de a asculta, dar a nu auzi ceea ce spune adultul sau, mai precis, a nu accepta sensul cuvintelor adresate lui.

Dezvoltarea conștiinței de sine are loc și la vârsta școlar ă mic ă și se evidențiaz ă prin aprecierea rezultatelor propriei activit ă ți și compensații, în raport cu ceilalți și cerințele lor. Datorit ă schimb ă rilor din sistemul de cerințe faț ă de copil, în conștiința de sine a preadolescentului apar noi modific ă ri. Începe s ă se manifeste poziția omului matur, încurajat ă de simțul propriei maturit ă ți și recunoașterea acesteia de c ă tre p ă rinți, pedagogi, alți oameni. Apare simțul independenței, datorit ă c ă ruia preadolescentul stabilește relații noi cu lumea maturilor și a valorilor lor. Pe de o parte, p ă rinții îi asigur ă copilului protecție și susținere, iar pe de alt ă parte, p ă rinții contribuie la aceea ca și copiii lor s ă devin ă independenți, maturi, apți de munc ă.

Identificarea personal ă este un proces destul de complicat. Preadolescentul are deja o anumit ă impresie despre sine, din experiența personal ă și din aprecierile altor persoane, din comparațiile cu se- 110 menii. Calit ă țile personale ale preadolescentului încep s ă determine conduita, activitatea lui, caracterul interacțiunii lui cu alte persoane. Apare necesitatea de a-și cunoaște mai bine calit ă țile personale, pentru a-și organiza, dirija corect conduita. O schimbare esențial ă, care se implic ă activ în dezvoltarea tuturor calit ă ților personale, este maturizarea, considerat ă de mai mulți autori principala neoformațiune în dezvoltarea preadolescentului

Formarea personalit ă ții preadolescentului La începutul vârstei preadolescenței, copiii nu se aseam ă n ă cu maturii nici la exterior, nici prin conduit ă : ei înc ă se joac ă mult, sunt sinceri și neastâmp ă rați, instabili în interese și pasiuni, se las ă ușor influențați. Aceast ă instabilitate în comportare ascunde transform ă rile care duc la o maturizare pe neobservate.

Se deosebesc câteva tipuri de maturitate a preadolescentului: 1. Maturitatea social-moral ă se manifest ă în contactele cu maturii – în participarea serioas ă a preadolescentului la preocup ă rile privind bun ă starea familiei și a membrilor s ă i, în ajutorul sistematic acordat maturilor și chiar în susținerea lor, în participarea la viața familiei de acum cu drepturi de matur.

2. Maturitatea în activitatea intelectual ă și în interese se caracterizeaz ă prin prezența la preadolescenți a elementelor autoinstruirii. Astfel de elevi se deosebesc printr-o independenț ă absolut ă la însușirea cunoștințelor nu numai conform programei școlare, ci și peste prevederile ei. 3. Maturitatea preadolescenților în relațiile romantice cu semenii de sex opus se manifest ă nu atât în existența simpatiilor reciproce, cât în forma, pe care o au aceste relații. Forma de relaționare o însușesc de la maturi. Ei își dau întâlnire și se distreaz ă ca maturii.

4. Maturitatea în ceea ce privește exteriorul și manierele de comportare constituie un rezultat al imit ă rii directe de c ă tre preadolescenți a maturilor și se manifest ă în grija pentru asem ă narea exteriorului lor cu cel al maturilor. Preadolescenții urmeaz ă moda în ceea ce privește vestimentația și coafura, însușesc manierele adulților de a merge și a discuta, folosesc expresii vulgare și cuvinte la mod ă, încep s ă fumeze. Aceste comportamente influențeaz ă dezvoltarea preadolescentului, formarea lui ca personalitate, om cu drepturi și valoare deplin ă.

Comunicarea dintre generații. Relațiile preadolescentului cu adulții. Condiția de baz ă pentru înbun ă t ă țirea relațiilor dintre adult și preadolescent const ă în schimbarea atitudinii maturului faț ă de preadolescent ca faț ă de un copil, constituit ă, stabilit ă în perioada anterioar ă de vârst ă. Menținerea unei asemenea opinii este favorizat ă de: statornicia situației sociale a preadolescentului: el a fost și r ă mâne elev; dependența material ă deplin ă de p ă rinți, care al ă turi de profesori au și rolul de educatori; obișnuința maturului de a îndruma și a controla copilul; menținerea la preadolescent, la începutul perioadei de vârst ă, a unor tr ă s ă turi de copil la înf ă țișare și în conduit ă, lipsa deprinderii de a acționa independent.

Cum se comporta copilul in preadolescenta se contrazice cu parintii doreste sa participe la procesul de luare a deciziilor nu doreste sa mai dea socoteala parintilor petrece mai mult timp cu prietenii si vin tarziu acasa cere sa ii fie respectata intimitatea si se inchide in camera desfasoara actiuni din impuls, fara a lua in considerare riscurile are secrete fata de parinti acorda mai multa atentie imaginii personale incepe sa devina preocupat de aspectul sexualitatii Acestea sunt principalel actiuni pe care copii le desfasoara in preadolescenta. Este important sa fii pregatita pentru toate aceste transformari, care ar putea schimba si comportamentul adolescentului tau. Totusi cu rabdare si multa intelegere vei reusi sa mentii o relatie armonioasa cu tanarul si ii vei putea oferi sprijinul de care are nevoie.