Organele respiratorii superioare Nasul Faringele Laringele Organele respiratorii inferioare Traheea Bronhiile mari şi mici, bronhiole Alveolele

Organizarea structurală a sistemului bronhopulmonar Lobii pulmonari o 3 lobi în pulmonul drept (superior, mediu, inferior) o 2 lobi în cel stâng (superior, inferior) Segmente pulmonare (pedicul bronho-vascular, ţesut pulmonar) Lobulii pulmonari (elemente structurale ale segmentului) Acinul pulmonar (bronhiole terminale şi alveole)

Caracteristici histologice ale sistemului respirator bronşic Arborele bronşic Tunica epitelială a arborelui bronic Celule bazale – regenerarea epiteliului Epiteliocite ciliate cilindrice – clearance mucociliar Celule caliciforme – producerea secreţiilor bronşice Celule argirofile – activitate chinetică Celule Klara – enzime oxidative

Subucoasa bronică ţesut conjunctiv, fibre elastice Tunica musculară Tunica fibrocartilaginoasă Glande bronice Ţesutul pulmonar Alveolele – unitatea structurală a pulmonului Sistemul vascular pulmonar vasele pulmonare (circuitul mic)– schimbul de gaze vasele bronşice (circuitul mare) – nutriţia a sistemului bronhopulmonar Sistemul limfatic reţea limfatică peribronşică, subpleurală ganglioni limfatici intrapulmonari, hilari, traheobronşici trunchi limfatic mediastinal

Funcţiile aparatului respirator Funcţiile căilor aeriene superioare Filtru nazofaringian Epurarea, curăţirea aerului de particule gazoase, praf, microbi Încălzirea şi umezirea aerului Mecanisme de protecie Nespecifice – macrofage, lizozimul Imunologice – sistemul limfoid, inelul Waldeyer, IgA secretorie Funcia căilor respiratorii inferioare Funcia resiratorie transportarea oxigenului către ţesuturi şi organe

Funcia de protecie Clearance-ul mucociliar Mecanisme reflexe – strănutul, tusea, bronhoconstricţia Mecanisme celulare: clearance-ul fagocitar, neutrofile polimorfonucleare Mecanisme nonimune umorale: lizozimul, antiproteaze (A-1-antitripsina), fibronectina Mecanisme imunologice: ţesut limfoid cu limfocite, imunoglobuline secretorii A, IgG Funcie antitoxică – eliminarea substanelor volatile toxice Funcii metabolice – metabolismul glucidic, lipoliză, lipogeneză

Particularităi ale sistemului respirator la copil Imaturitate structurală a sistemului respirator Formarea şi maturarea alveolelor continuă până la 8-10 ani (300 mln) Sistemul surfactant este imatur Imaturitatea structurilor pulmonare bronhii înguste – edem inflamator cu semne de obstrucie bronică carcas fibrocartilaginos imatur – flexibilitatea bronhiilor, bronhiolelor hidrofilitate tisulară – edem inflamator pronunat Imaturitate funcională Respiraţie frecventă, superficială Imaturitatea sistemului muscular al cutiei toracice Rigiditatea micşorată a toracelui Imaturitatea mecanismelor de protecie locală Imaturitatea mecanismelor celulare – macrofage, limfocite Imaturitatea sistemelor umorale – sIgA, lizozimul

Simptome si sindroame de afectare a sistemului respirator Tusea Tahipnee, bradipnee Dispneea Wheezing (respiraie ueirătoare) Stridor Hemoptizia Durere toracică

Tusea Notiune Tusea – act reflex de protectie, declanşat prin stimularea receptorilor de iritatie din tractul respirator Caracteristicele tusei Tuse uscată debutul infecţiilor respiratorii, tuse alergică, tuse psihogenă Tuse productivă, cu expectoraţii (la copiii mari) infecţie a căilor aeriene, bronşită, pneumonie Tuse metalică, tuse sonora, tuse dură traheită, tuse habituală, tuse psihogenă Tuse lătrătoare, spasmatică laringită, laringotraheită Tuse paroxistică, tuse chintoasa tuse convulsivă, corp străin traheobronşic fibroza chistică, infecţie cu Chlamydia, Mycoplasma

Tuse de tip bizar, ca un claxon tuse psihogenă Tuse sacodată: chlamidiază respiratorie Tuse intermitentă, productivă bronşită cronică, malformaţii bronhopulmonare, bronşiectazii, astm bronşic Tuse acuta – durata tusei pana la 3-4 saptamani Tuse cronica – tusea cu durata mai mult de 4 saptamini Condiţiile de apariţie a tusei Tuse indusă de efort fizic astm bronşic, bronşită astmatică, bronşiectazie, fibroza chistică Tuse la expuneri de poluanţi atmosferici tabagism, hiperreactivitate respiratorie, astm bronşic

Tuse la expuneri de polenuri polinoze respiratorii, rinită alergică, sinuzită alergică, astm bronşic Tuse la expuneri de prafuri sensibilizare alergică respiratorie la praf, astm bronşic atopic Tuse care dispare în timpul somnului tuse habituală, psihogenă, simulare Tuse în poziţie orizontală postprandial: regurgitare, reflux gastroesofagian Timpul de producere a tusei Tuse matinală cu expectoraţii boala bronşectatică, bronşectazii congenitale, bronşita cronică Tuse nocturnă spre dimineaţă astm bronşic, bronşită astmatică (hiperexcitarea n.vagus) Tuse nocturnă productivă repetitivă sinuzită cronică, insuficienta cardiaca cu staza pulmonara Tuse la începutul somnului, postprandial în poziţie orizontală reflux gastroesofagian Tuse la primele deglutiţii alimentare fistulă traheo-esofagiană

Tahipnee Notiune. Tahipnee – accelerarea respiraţiei, majorarea frecventei respiraţiei in comparaţie cu normativele de vârsta tahipnee, accelerarea respiraţiei sugar sub 2 luni >60 respiraţii/min sugarul 2-12 luni >50 respiraţii/min copilul 1-5 ani >40 respiraţii/min Importanta clinica semn de insuficienta respiratorie semn informativ pentru pneumonie exacerbarea proceselor cronice bronhopulmonare Tirajul cutiei toracice retracţia cutiei toracice la apertura inferioara Importanta clinica semn de insuficienta respiratorie severa semn de pneumonie severă, criza de astm, boli cronice pulmonare

Dispneea Notiune. Dispneea – senzaţie de dificultate de respiraţie relatata de pacient Tipuri de dispnee Dispnee fiziologica dispnee de efort fizic la copiii sănătoşi Dispnee din cauze pulmonare dispnee restrictiva din fibroze pulmonare, deformarea cutiei toracice dispnee obstructiva – astm bronsic, laringite, aspiraţie de corp străin afectarea parenchimului pulmonar – pneumonie tulburări ventilatorii in pneumotorace, revărsat pleural Dispnee din cauze cardiace staza venoasa pulmonră Dispnee neurogenă Dispnee psihogenă Dispnee metabolică Wheezing (respiraţie şuierătoare) Noţiune. Wheezing - respiraţie şuierătoare condiţionata de bronhoobstrucţia arborelui bronşic (parţială, localizată, difuză)

Particularităţi anatomo-fiziologice favorizante wheezing-lui în copilărie complianţa crescută a traheii şi bronhiilor mari tulburări de conductibilitate calibru redus a căilor aeriene periferice rezistenţa mărită la flux insuficienţa structurilor elastice pulmonare diminuarea ventilaţiei ventilaţie colaterală (porii Kohn) reduse formarea atelectaziilor rigiditate inadecvată efort respirator ineficient diafragm orizontal efort respirator ineficient

Importanta clinica a wheezing-ului astm bronşic wheezing recurent, hiperreactivitate bronşică, atopie, manifestări cutanate alergice astm bronşic indus de efort tuse, accese de sufocare la efort fizic astm bronşic aspirinic sindrom bronhoobstructiv în tratamente cu antiinflamatoare (paracetamol, aspirină) bronşita astmatică (astm tusigen) hiperreactivitate bronşică, tuse iritativă la incriminări alergizante inhalatorii (tabagism, fumuri, vapori, gaze de eşapament, ceaţă) hiperreactivitatea bronşică în infecţii virale (virus respirator sinţicial) Infecţii atipice - chlamidiază, micoplasmoză infecţii bacteriene

pneumonii de hipersensibilizare (actinomicete, aspergilus, peniciline, proteine animale) alveolită, bronşiolită toxacoroza viscerală (larva migrans) bronşită obstructivă, granulome eozinofilice, hepatomegalie, eozinofilie aspergiloză alergică astm bronşic, coriză spasmodică infecţie bronhopulmonară gravă cu febra în boli preexistente aspiraţie în căile aeriene: corpi străini, fistulă traheoesofagiană fibroza chistica, dischinezie ciliara, malformaţii bronhopulmonare, displazie bronhopulmonara

Stridor Notiune. Stridor – obstrucţia cailor aeriene superioare, caracterizata printr-un sunet aspru produs de turbulenta fluxului de aer, care traversează un segment cu obstrucţie parţiala Caracteristici se realizează in faza de inspir al actului de respiraţie, rareori in ambele faze se poate asocia cu dispneea modificarea vocii in obstrucţie supraglotică – voce inabusita in obstrucţie laringiană, subglotică – voce modificata, răguşita tuse lătrătoare, chinuitoare, in accese

Importanţa clinică Laringita acuta, laringotraheita Laringita alergica (pseudocrupul) Edemul laringean (angioedemul) Epiglotita Aspiraţie de corpi străini in căile aeriene superioare Malformaţii laringiene Mase supraglotice hipertrofia vegetaţiilor adenoide, abcese, tumori cu localizare periglotică

Hemoptizia Noţiune. Hemoptizie – eliminarea prin tuse a sângelui care provine din căile aeriene inferioare – laringo-traheo-bronşice sau spaţiul alveolar Caracteristicile hemoptiziei sângele expectorat este spumos, aerat, roşu aprins, necoagulat cantităţi mici (şuviţe de sânge în spută) până la cantităţi mari (în hemoragii pulmonare) grade de severitate a hemoptiziei hemoptizii mici – una sau mai multă spută cu striuri de sânge <100ml hemoptizie moderată – expectoraţii cu sânge roşu, aerat, cantitatea ml sânge hemoptizii abundente: hemoragie pulmonară

Cauze infecţii cu localizare în sistemul respirator bronhopulmonar pneumonie stafilococică, pneumococică (franc-lobară) destrucţii pulmonare, abces pulmonar, pneumonie necrotizantă tuberculoză pulmonară corpi străini în căile aeriene traumatisme ale organelor cutiei toracice

Simptome clinice obiective Cianoza periferica, acrocianoza Hipocratism digital – unghii hipocratice, degete hipocratice Deformaţii toracice Torace emfizematos: astm bronşic, maladii bronhoobstructive cronice Torace paralitic (ftizic): la copiii malnutriţi cu maladii severe bronhopulmonare Torace infundiliform: sindromul Marfan, sindromul Ehles Danlos Torace rahitic: rahitism sever Torace chifotic: deformaţia coloanei vertebrale Bombarea unilaterala a toracelui: aspraţie corp străin cu mecanism de supapă, pleurezie, pneumotorace cu supapă Retracţia unilaterala toracica: atelectazii pulmonare, fibroze pulmonare unilaterale

Palparea toracelui Percuţia toracelui: matitate, submatitate, sunet timpanic, sunet hipersonor Ausultaţia pulmonară murmur vezicular exagerat, diminuat raluri uscate (bronşice, ronflante, sibilante) raluri umede (buloase, bronhoalveolare, subcrepitante) crepitaţie freamăt pleural

Bibliografie selectivă Patologia aparatului respirator la copil // Sub red. V. Popescu. Bucureşti, 1999 Pediatria. Tratat // Sub red. E.Ciofu, C.Ciofu. Bucureşti, 2001 Popescu V., Algoritm diagnostic şi terapeutic în pediatrie. Vol.1, Bucureşti, 1999 Ştiuca S. Pulmonologie pediatrică. Chişinău, 2000 Ştiuca S. Esenţialul în pneumologia copilului. Chişinău, 2005