R i r I IR – raz ă reflectat ă r – unghi de reflexie Suprafa ţ a de separare NI – normala lasupra- fa ţ a de separa ţ ie N Prof. Elena Răducanu, Colegiul.

Презентация:



Advertisements
Похожие презентации
CUM AR FI VIAŢA FĂRĂ LUMINĂ? "Există doua feluri de a împraştia lumina: să fii lumânarea sau să fii oglinda care o reflectă." (Edith Wharton)
Advertisements

Corpuri geometrice – arii şi volume © STOICA ADRIAN, 2008.
POWER POINT. POSIBILITATI OFERITE DE POWER POINT Să scrie şi să editeze rapid textul prezentării; Să scrie şi să editeze rapid textul prezentării; Să.
Ce este o axonometrie? Metode de construire a izometriei Izometria ortogonală P ROIECTII AXONOMETRICE Care sunt tipurile de axonometrii?
,,Te-ai întrebat de ce, la răsăritul zorilor, cocoşul suspină dureros de repetate ori? Iată ce înseamnă asta: în oglinda dimineţii s-a arătat că din viaţa.
MECANISMELE FOTOCHIMICE IMPLICATE ÎN PROCESUL VEDERII lumina rodopsina * rodopsina transducina transducina * fosfodiesterazafosfodiesteraza * GMPc5-GMP.
A. B. C. D. E. G. F. H.
Teza de calificare la specialitatea operator la calculatoare electronice Tema Web marketing in Moldova Elaborat: Bucarciuc Arcadie Grupa - 38.
IMAGISTICA MEDICALĂ. TOTALITATEA METODELOR CE PERMIT VIZUALIZAREA, IN VIVO, A STRUCTURII CORPULUI OMENESC, A ORGANELOR ŞI SISTEMELOR - NORMALE SAU PATOLOGICE,
Cap. 1 Sisteme de comunicatii si transporturi Cap. 2 Retele de comunicatii Cap.3 Relete de transport Cap. 4 Mijloace si tehnologii de realizare a trans-
S.C. ANNABELLA S.R.L. STUDENTA: SPECIALIZAREA: MARKETING AN I, GRUPA I PROF. COORD. MARIAN CRISTESCU EDUARD STOICA UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA, SIBIU FACULTATEA.
Instrucţiunea repeat Diagrama statică repeat Instrucţiune untilExpresie booleană ;
TERMODINAMICĂ. Stări de agregare ale substanţei a) Starea solidă: au formă proprie; rigiditate; au volum propriu (incompresibilitate). b) Starea lichidă:
Calculatorul - coleg de bancă. DISPOZITIVE PERIFERICE DISPOZITIVE PERIFERICE DE INTRARE.
Observări fenologice Starea cerului; Temperatura aerului; Prezena vântului; Precipitaii. (Însemnarea datelor în calendarul naturii.)
Victorina «Caleidoscop» Participanţi elevii claselor a VI-a Liceul Teoretic,,Ion Creangă, or. Cahul, 2015 Profesor: Cojocaru Ina.
Colegiul de Construcţie din Chişinău Tema : Măsurările geodezice. Noţiuni de bază a le teoriei erorilor de măsurări Profesor : Parcevschii Nicolae aprilie.
STIMULAREA MOTIVAŢIEI ELEVILOR PENTRU ÎNVĂŢARE ŞI RELAŢIILE INTERPERSONALE.
Sistem de inecuaii: 0 x y a tata -t a 1 b tbtb π-t b 1 1. Depunem pe cerc soluiile primei inecuaii. 2. Depunem pe cerc soluiile inecuaiei a doua. 3. Marcăm.
Prezentare generala Calculatorul este o maşina care prelucreză şi manipuleză informaţiile. Pentru calculator informaţia este atât materie primă cât şi.
Транксрипт:

R i r I IR – raz ă reflectat ă r – unghi de reflexie Suprafa ţ a de separare NI – normala lasupra- fa ţ a de separa ţ ie N Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara

Definiţie,aproximaţia lui Gauss Lentila este un mediu transparent limitat de două suprafeţe sferice sau o suprafaţă sferică şi una plană Aproximaţia lui Gauss consideră: lentile subţiri – când grosimea lor este mică în comparaţie cu razele de curbură ale suprafeţelor sferice; unghiul de deschidere al calotei sferice să fie mici, 10-12° razele de lumină să fie paraxiale Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara

i r S N I SI - raz ă incident ă i - unghi de inciden ţă Elementele unei lentile R1R1 R2R2 C1C1 C2C2 - centrul optic al lentilei - O - centrele de curbură C 1 şi C 2,care sunt centrele celor două calote sferice; - axa optică principală, dreapta care trece prin centrele de curbură C 1 şi C 2 - axa optică secundară, orice dreaptă care trece prin centrul optic Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara O

R i r I N Lentile convergente Un fascicul de raze paralele care traversează lentila convergentă devine convergent Sunt lentile mai groase la mijloc şi mai subţiri la margini biconvexă plan-convexă menisc convergent simbol

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara Focarele lentilei convergente F2F2 F1F1 F 1 – focar obiect F 2 – focar imagine F 1 şi F 2 – focare reale ( la intersecţia razelor de lumină ) Focarul este punctul din care pleacă raze de lumină şi apoi se refractă paralel cu axa optică Focarul este punctul în care converg razele de lumină refractate provenite de la un fascicul paralel cu axa optică

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara Lentile divergente Un fascicul de raze paralele care traversează lentila divergentă devine divergent Sunt lentile mai subţiri la mijloc şi mai groase la margini biconcavă plan-concavă menisc divergent simbol

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara Focarele lentilei divergente F1F1 F2F2 F 1 – focar obiect F 2 – focar imagine F 1 şi F 2 – focare virtuale ( la intersecţia prelungirilor razelor de lumină )

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara Construcţii de imagini în lentile Pentru a construi imaginea unui punct se folosesc două din următoarele raze: o rază paralelă cu axa optică principală care se refractă prin focarul imagine F 2 o rază care trece nedeviată prin centrul lentilei o rază care trece prin focarul obiect F 1 şi se refractă paralel cu axa optică principală F2F2 F1F1

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara

Lentile convergente obiectul este aşezat între focar şi lentilă, adică distanţa obiect-lentilă este mai mică decât distanţa focală a lentilei Imaginea este: -virtuală -dreaptă -mai mare decât obiectul Exemplu: lupa F1F1 F2F2 f

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara

Obiectul aşezat între focar şi dublul distanţei focale, adică distanţa obiect-lentilă este mai mare ca distanţa focală a lentilei, dar mai mică decât dublul distanţei focale F1F1 F2F2 2f Imaginea este: -reală -răsturnată -mai mare decât obiectul Exemplu: aparatul de proiecţie

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara

obiectul este aşezat după dublul distanţei focale adică, distanţa obiect- lentilă e mai mare decât dublul distanţei focale a lentilei F1F1 F2F2 2f Imaginea este: -reală -răsturnată -mai mică decât obiectul Exemplu: aparatul fotografic ateriale/FIZ_009/M1/index.html

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara

Lentile divergente F1F1 F2F2 Imaginea este: -virtuală -dreaptă -mai mică decât obiectul Exemplu: ochelari de vedere

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara Formulele lentilelor F1F1 F2F2 y1y1 y2y2 -x 1 x2x2 Formula fundamentală : Mărirea liniară transversală : x 1 - distanţa de la obiect la centrul optic al lentilei x 2 - distanţa de la imagine la centrul optic al lentilei y 1 – mărimea obiectului y 2 – mărimea imaginii

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara Distanţa focală: lentila în aer: lentila într-un mediu diferit de aer: Convergenţa lentilei este mărimea fizică egală cu inversul distanţei focale. C > 0 pentru lentile convergente C < 0 pentru lentile divergente

Sistem de lentile nealipite L1L1 L2L2 F2F2 F1F1 F 2 F 1 d f1f1 f2f2 y1y1 -x 1 y 1 y2y2 x2x2 -x 1 y 2 x 2 L 1 : L2:L2: Mărirea liniară transversală:

Sistem de două lentile convergente alipite L1L1 L2L2 F2F2 F1F1 F2F2 F 1 y1y1 y2y2 y 1 y 2 Distanţa focală a sistemului: L1:L1: y 1 obiect y 2 imagine L2:L2: y 1 obiect virtual y 2 imagine Convergenţa sistemului C = C 1 + C 2

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara Sistem de două lentile convergentă-divergentă alipite L1L1 L2L2 F1F1 F2F2 F 2 F 1 y1y1 y2y2 y 1 y2y2 L1:L1: y 1 obiect y 2 imagine L2:L2: y 1 obiect virtual y 2 imagine

Sistem de lentile afocal Sistem afocal (telescopic) – dacă focarul imagine F 2 al primei lentile cioncide cu focarul obiect F 1 al lentilei a doua L1L1 L2L2 F1F1 F 2 =F 1 F 2 f1f1 f2f2 d y1y1 -x 1 y 1 x2x2 x 1 y 2 x2x2 d = f 1 + f 2

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara L1L1 L2L2 Sistem de lentile afocal F1F1 F2F2 F 1 F 2 y1y1 y2y2 y 1 y2y2 d f1f1 f2f2 d = f 1 - f 2

Suprafa ţ a de separare REBUS Completează liniile rebusului de mai jos ş i vei descoperi pe coloana colorată unitatea de măsură a convergenţei unei lentile

Suprafa ţ a de separare Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara 1 Tip de lentilă divergentă 2 Convergenţa lentilei convergente 3 Tip de lentilă convergentă 4 Sistem afocal 5 Mediu transparent limitat de două suprafeţe sferice 6 Inversul distanţei focale 7 Imagine formată de o lentilă divergentă 8 Razele de lumină în aproximaţia lui Gauss

Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara animation.com/optics_interactive/converging_lens_convex_positive.htm Constantin Mantea, Manual de fizică, clasa a IX-a, Editura All, 2005 George Enescu, Nicolae Gherbanovschi Manual clasa a XI-a, Editura Didactica si Pedagogica 1994 Bibliografie