Cadrul didactic de sprijin- suport în asigurarea incluziunii educaionale a copiilor cu cerine educaionale speciale. Scut Natalia Munjiu Anna
Plan: Atribuii ale cadrului didactic de sprijin/ fia de post a cadrului didactic de sprijin Persoane/ instituii cu care colaborează cadrul didactic de sprijin Oportunităi i dificultăi/ bariere în realizarea atribuiilor CDS Soluii pentru depăirea dificultăilor/ barierilor în realizarea atribuiilor cadrului didacttic de sprijin. Elaborarea planului lunar de activitate al cadrului didactic de sprijin. Sugestii în lucrul cu copiii cu CES.
Etapele de desfăurare a orei de astăzi Portretul cadrului didactic de sprigin Fia postului Colaborarea cadrului didactic de sprigin Oportunităi i dificultăi întâlnite în activitate Sugestii i propuneri în lucrul cu copii cu CES
ACROSTIH C D S A I P D D R R A I U C J L T I I N C
C APACITATE T OLERANĂ A CTIVISM I NTELIGENĂ D ĂRUIRE C OMUNICARE R ÂBDARE de U MOR S USINERE L OIALITATE P ROSPERITATE D ELICATEE R ESPECT I NIIATIVĂ I NDULGENĂ D ORINĂ J UCĂU A TENIE I MPLICARE C ONFIDENIALITATE N OSTIM
COPACUL COMPETENELOR
FIA POSTULUI CDS DENUMIREA POSTULUI Cadrul didactic de sprijin NIVELUL FUNCIEI De execuie CATEGORIA Personal didactic NIVELUL DE SALARIZARE Salarii, sporuri, premii, adausuri la salarii conform legislaiei în vigoare CALIFICAREA STUDII SUPERIOARE DE LICENĂ (deinerea diplomei de master va constitui un avantaj) VECHIMECel puin 3 ani vechime în activitatea pedagogică ÎNCADRAREA PE POST Titular NORMAREA ACTIVITĂILOR 7 ore zilnic 35 ore săptămânal. Asistena a 10 copii cu CES / 5 copii cu dezabilităi severe. COORDONARE INTERNĂ Cu membrii personalului didactic, nedidactic i augziliare SUBORDONAREDirectorul instituiei
Promovarea i dezvoltarea parteneriatelor în mediul educaional face o diferenă reală i aduce plus. Valoarea procesului educaional prin contribuia la furnizarea de oportunităi de sprijin i servicii adiionale care contribuie la calitatea învăării i a bunăstării copiilor în general. Este apraope un lucru comun i obinuit ca instituiile de învăământ în special colile să colaboreze cu diverse organizaii pentru a identifica i aplica noi modalităi pentru a răspunde la un nivel cât mai înalt de calitate, cerinelor individuale i specifice ale celor care învaă. Fiecare coală îi va crea propriile politici de parteneriat, se va consulta cu partenerii i va identifica cele mai adecvate forme, modalităi de realizare a lor.
Resurse Familii- părini Bunei – frai, surori ali membri. Instituii/ organizaii comunitate. Voluntari Modele, bune practici Finanare. Colaborare coli- familie Familie - coală coală – comunitate Comunitate - coală coală – organizaie locală/internaională Planificarea Planuri comune Programe durabile Evaluarea realizării planurilor Informarea i formarea părinilor Elaborarea i disemnarea materialelor informative privind implicarea părinilor Acordarea asistenei directe părinilor în lucrul cu copii Crearea asociaiilor de părini Organizarea activităilor comune în cadrul colii i în afara acesteia Identificarea altor poteniali parteneri Creterea numărului părinilor din comunitate informai i formarmai în ceea ce privete implicarea Creterea competenelor părinilor în abordarea necesităilor educaionale ale păropriilor copiilor Consolidarea colaborării i a fiecărui părinte în promovarea i susinerea părinilor Sensibilizarea, responsabilitatea i mobilizarea comunitară Implicarea permanentă i calitativă a părinilor i membrilor comunităii în educaia copiilor Părinii i membrii comunităii lucrează în deaproape cu coala Asigurarea durabilităii parteneriatelor i proceselor la nivel comunitar.
Bariere/ dificultăi în realizarea atribuiilor CDS Insuficiena pregătirii CDS Insuficiena cadrelor didactice prestatoare de programe de suport educaional; Cadrele didactice utilizează insuficient tehnologii informaionale în predarea materiei; Necesităile de educaie ale beneficiarilor sunt puin studiate; Dificultăi în elaborarea PEI inclusiv a curricumului individualizat; Monitorizarea i evaluarea internă se realizează ne coresponzător; Activităile extracurriculare nu in cont de necesităile i interesele tuturor copiilor; Biblioteca este implicată sporadic în activitatea extracolară a instituiei; Comisiile metodice dispun de puine mijloace de instruire i materiale didactice inclusiv pentru elevii cu CES ; Mobilierul în unele cabinete este uzat i inaccesibil
Soluii pentru depăirea barierilor Evaluarea, analiza rezultatelor evaluării i identificarea nesesităilor de formare; Evaluarea i implimentarea planului de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul educaiei incluzive; Studierea ofertelor pe domenii de necesităi identificate; Delegarea cadrelor didactice la cursuri strategii de formare; Atragerea i selectarea de personal didactic competent; Organizarea discuiilor cu reprezentanii SAP în vederea identificării potenialilor prestatori de programe de suport educaional; Moivarea cadrelod didactice prestator de programe de suport educaional pentru profisionalizare continuă; Identificarea voluntarilor parteneri în prestarea serviciilor.
Plan lunar de activitate al cadrului didactic de sprijin Obiective 1. Dezvoltarea abilităţilor copiilor cu CES în cadrul orelor şi al activităţilor extraşcolare. 2. Colaborarea cu cadrele didactice, cu Comisia Multidisciplinară Intraşcolară în vederea eficientizării incluziunii educaţionale a copiilor cu CES din instituţie. 3. Colaborarea cu familiile copiilor cu CES în scopul motivării părinţilor pentru implicare în dezvoltarea abilităţilor copiilor cu CES.
Ce acţiuni va întreprinde CDS înainte de asistarea copilului cu CES la lecţie? 1. Cunoaşterea foarte bună a copilului cu CES din punct de vedre psihologic, pedagogic şi, dacă e cazul, medical reprezintă o condiţie inerentă pentru asigurarea unei asistenţe educaţionale de calitate. CDS trebuie să ştie din ce familie provine copilul, care îi sînt condiţiile de trai acasă, cum se implică părinţii în educarea copilului. Acestea, precum şi alte aspecte CDS le poate obţine prin observări asupra copilului, dar şi examinînd foarte atent fişa de evaluare psihopedagogică a copilului. Date importante despre copil şi familie îi pot fi furnizate de asistentul social, de diriginte şi profesori, de colegii acestuia. 2. CDS va participa la elaborarea PEI, inclusiv a curriculumului individualizat la disciplină pentru a fi la curent cu modificările/adaptările proiectate la nivel de finalităţi, strategii de predare/învăţare/evaluare şi conţinuturi.
3. CDS va fi la curent cu proiectul de lungă durată, elaborat de profesorul de la fiecare disciplină şcolară, pentru a cunoaşte consecutivitatea unităţilor de învăţare şi finalităţile pe care trebuie să le atingă elevii cu CES. 4. CDS va participa la elaborarea proiectului unităţilor de învăţare, a lecţiilor, propunînd, elaborînd împreună cu profesorul sarcini didactice pentru copiii cu CES. 5. CDS va decide împreună cu învăţătorul de la clasă/ profesortul la disciplină ce materiale didactice să elaboreze pentru copilul cu CES, care vor fi utilizate la ore. 6. CDS va discuta cu învăţătorul/profesorul pînă la începutul lecţiei asupra strategiei generale de desfăşurare a orei, despre momentele oportune de includere directă sau parţială a copilului cu CES în desfăşurarea lecţei, despre modalităţile de implicare a CDS în demersul orei.
Sugestii în lucrul cu copii cu CES Aezarea incluzivă a meselor; Tehnologii noi: computer, I-pad, echipamente audio; Materiale manipularive Dispozitive vizuale( orare, postere, grafice, televizor) Sistemul de managiment al comportamentului pozitiv; Cări cu nivel ridicat de interes; Graficul de lucru, ajută orientarea mai uoară în programul colar; Stoc de informaie despre elevi( evaluări, observaii PEI-rile) Jocuri ( permit relaxarea, bucuria în compania semenilor)
Elaborarea i realizarea planului de formare profesională continuă a cadrelor didactice în domeniul utilizării TIC ca mijloc de instruire; formarea competenelor de utilizare a softurilor educaionale, inclusiv softurilor pentru lucrul cu elevii cu CES.