STIMULAREA MOTIVAŢIEI ELEVILOR PENTRU ÎNVĂŢARE ŞI RELAŢIILE INTERPERSONALE

CONSIDERENTE PRIVIND ALEGEREA TEMEI În contextul unui învăţământ modern, al unei avalanşe de informaţii şi al unor modele facile promovate de mass-media, şcoala se confruntă cu o problemă esenţială, aceea a motivaţiei şcolare. În contextul unui învăţământ modern, al unei avalanşe de informaţii şi al unor modele facile promovate de mass-media, şcoala se confruntă cu o problemă esenţială, aceea a motivaţiei şcolare. În condiţiile vieţii şcolare, elevii nu trăiesc izolaţi, ci se găsesc într-o strânsă interacţiune cu colegii de clasă, de şcoală şi profesorii, care implică schimburi materiale, informaţionale sau sentimentale şi le influenţează viaţa afectivă şi activitatea intelectuală. În condiţiile vieţii şcolare, elevii nu trăiesc izolaţi, ci se găsesc într-o strânsă interacţiune cu colegii de clasă, de şcoală şi profesorii, care implică schimburi materiale, informaţionale sau sentimentale şi le influenţează viaţa afectivă şi activitatea intelectuală. Lucrarea de faţă porneşte de la premisa că în fiecare elev există tendinţe pozitive, legate de trebuinţa de autorealizare, iar în şcoală se pot crea situaţii care să stimuleze şi să amplifice aceste resurse, pentru a facilita învăţarea şi dezvoltarea personală. Lucrarea de faţă porneşte de la premisa că în fiecare elev există tendinţe pozitive, legate de trebuinţa de autorealizare, iar în şcoală se pot crea situaţii care să stimuleze şi să amplifice aceste resurse, pentru a facilita învăţarea şi dezvoltarea personală.

STRUCTURAREA LUCRĂRII CAPITOLUL I – Motivaţia CAPITOLUL I – Motivaţia CAPITOLUL II - Motivaţia şcolară CAPITOLUL II - Motivaţia şcolară CAPITOLUL III - Relaţiile interpersonale în procesul de învăţare CAPITOLUL III - Relaţiile interpersonale în procesul de învăţare CAPITOLUL IV – Microcercetare CAPITOLUL IV – Microcercetare Concluzii şi propuneri Concluzii şi propuneri

I. MOTIVAŢIA I.1. Conceptul de motivaţie Din punct de vedere psihologic, reprezintă un ansamblu de motive structurate, care declanşează activitatea omului, o orientează selectiv către anumite scopuri şi o susţine energetic. Din punct de vedere psihologic, reprezintă un ansamblu de motive structurate, care declanşează activitatea omului, o orientează selectiv către anumite scopuri şi o susţine energetic. Din punct de vedere psihanalitic, este o stare de disociere şi de tensiune care dinamizează organismul până în momentul reducerii tensiunii şi redobândirii unităţii sale Din punct de vedere psihanalitic, este o stare de disociere şi de tensiune care dinamizează organismul până în momentul reducerii tensiunii şi redobândirii unităţii sale Din punct de vedere biologic, conform principiului homeostaziei, organismele tind să-şi menţină aceeaşi stare de stabilitate în raport cu mediul, care se găseşte într-o continuă schimbare. Din punct de vedere biologic, conform principiului homeostaziei, organismele tind să-şi menţină aceeaşi stare de stabilitate în raport cu mediul, care se găseşte într-o continuă schimbare.

I.2. Componentele motivaţiei trebuinţe : sunt necesităţi ale omului şi pot fi de natură fizilogică, de siguranţă, de afiliere, de autorespect şi de autorealizare; trebuinţe : sunt necesităţi ale omului şi pot fi de natură fizilogică, de siguranţă, de afiliere, de autorespect şi de autorealizare; motive : sunt reactualizări ale necesităţilor, au rolul de a da energie şi de a orienta activitatea oamenilor; motive : sunt reactualizări ale necesităţilor, au rolul de a da energie şi de a orienta activitatea oamenilor; interese : sunt orientări spre anumite preocupări şi activităţi (cognitive, afective, volitive); interese : sunt orientări spre anumite preocupări şi activităţi (cognitive, afective, volitive); idealuri : sunt modele de perfecţiune umană, morală sau socială, la care aderă un om sau o colectivitate(ex. : scopul, sensul şi semnificaţia vieţii); idealuri : sunt modele de perfecţiune umană, morală sau socială, la care aderă un om sau o colectivitate(ex. : scopul, sensul şi semnificaţia vieţii); convingeri : sunt idei puternic implementate în personalitatea omului şi intens trăite, se contopesc cu dorinţele, aspiraţiile şi trebuinţele, fiind puternic promovate şi apărate ; convingeri : sunt idei puternic implementate în personalitatea omului şi intens trăite, se contopesc cu dorinţele, aspiraţiile şi trebuinţele, fiind puternic promovate şi apărate ; concepţia despre lume : cuprinde ideile, teoriile şi părerile despre natură, om şi societate, care orientează comportamentul uman. concepţia despre lume : cuprinde ideile, teoriile şi părerile despre natură, om şi societate, care orientează comportamentul uman.

I.3. Caracteristicile motivaţiei permite acţiunea pe cont propriu; permite acţiunea pe cont propriu; interacţiunea cu semenii ; interacţiunea cu semenii ; controlează comportamentul ; controlează comportamentul ; filtrează informaţia din mediul extern, în funcţie de valorile şi normele persoanei. filtrează informaţia din mediul extern, în funcţie de valorile şi normele persoanei.

I.4. Funcţiile motivaţiei declanşarea unei acţiuni pentru a satisface o necesitate ; declanşarea unei acţiuni pentru a satisface o necesitate ; orientarea comportamentului şi a activităţii, pentru atingerea unui anumit obiectiv ; orientarea comportamentului şi a activităţii, pentru atingerea unui anumit obiectiv ; susţinerea comportamentului până la satisfacerea necesităţilor. susţinerea comportamentului până la satisfacerea necesităţilor.

I.5. Formele motivaţiei Din punct de vedere genetic : Din punct de vedere genetic : - primară (bazată pe instincte care sunt controlate psihic şi sunt supuse influenţelor sociale şi educării) ; - secundară (este specifică individului, fiind influenţată de complexitatea structurală şi funcţională a creierului, de complexitatea societăţii) ; Din punctul de vedere al stimulilor : Din punctul de vedere al stimulilor : - pozitivă (menţine echilibrul şi funcţionarea personalităţii) ; - negativă (perturbă echilibrul personalităţii şi al relaţiilor interpersonale) ; (Ex. sancţiunile şi motivele fiziologice) (Ex. sancţiunile şi motivele fiziologice) Din punctul de vedere al sursei care o generează : Din punctul de vedere al sursei care o generează : - extrinsecă (sugerată sau impusă din exterior) ; - intrinsecă (sursa se găseşte la nivelul individului) ; Din punctul de vedere al dimensiunii psihice implicate : Din punctul de vedere al dimensiunii psihice implicate : - cognitivă (determinată de nevoia de a ştii, de a cunoaşte) – Ex. curiozitatea ; - afectivă (nevoia de acceptare, aprobare) – Ex. sentimentele şi emoţiile

II. MOTIVAŢIA ŞCOLARĂ II.1. Problematica motivaţiei şcolare Motivaţia şcolară este o componentă esenţială a învăţării şi are un rol semnificativ pentru obţinerea performanţelor şcolare şi implicit a celor profesionale. Motivaţia şcolară este o componentă esenţială a învăţării şi are un rol semnificativ pentru obţinerea performanţelor şcolare şi implicit a celor profesionale. Odată cu vârsta, elevii încep să îşi cunoască posibilităţile, aptitudinile şi interesele şi să acţioneze în concordanţă cu aşteptările familiei, profesorilor şi societăţii din care fac parte. Odată cu vârsta, elevii încep să îşi cunoască posibilităţile, aptitudinile şi interesele şi să acţioneze în concordanţă cu aşteptările familiei, profesorilor şi societăţii din care fac parte.

II.2. Structura sistemului motivaţional Din punct de vedere al învăţării, formării şi dezvoltării, se disting : Din punct de vedere al învăţării, formării şi dezvoltării, se disting : - motivaţie generală (are caracter permanent şi se declanşează în şi din interiorul persoanei şi constă în achiziţia de cunoştinţe, deprinderi şi valori, care vor fi folosite toată viaţa) ; - motivaţie specifică (are caracter temporar şi depinde de gradul de implicare al profesorului) ; Din punct de vedere al locului ocupat de învăţare : Din punct de vedere al locului ocupat de învăţare : - motivaţie extrinsecă / motivaţie intrinsecă; - motive stimulatorii / motive inhibitive; - motive adaptative / dezaptative; - motivaţia înaltă/medie/slabă – Ex. motive profesionale, individuale, materiale, relaţionale, socio-morale şi cognitive.

II.3. Condiţiile externe învăţării Motivaţia elevului este organizată prin intermediul unui complex de factori: Motivaţia elevului este organizată prin intermediul unui complex de factori: socio-organizaţionali : socio-organizaţionali : - şcoala (funcţia culturală şi motivaţională) ; - profesorul (carismă, ascendenţă, putere intelectuală) ; - mass-media ; - grupul ; temporali ; temporali ; psiho-ergonomici (relaţia om-maşină) ; psiho-ergonomici (relaţia om-maşină) ; stresanţi (zgomote, sănătate şi relaţii tensionate). stresanţi (zgomote, sănătate şi relaţii tensionate).

II.4. Strategii de stimulare a motivaţiei mediul clasei ; mediul clasei ; modelarea (modele şi non-modele); modelarea (modele şi non-modele); strategii de instruire (centrate pe profesor sau pe elev) ; strategii de instruire (centrate pe profesor sau pe elev) ; expectanţele profesorului ; expectanţele profesorului ; feed-back (laude, recompense, notare şi pedepse). feed-back (laude, recompense, notare şi pedepse).

II.5. Factori care demotivează activităţi nemotivante, monotone, plictisitoare (în plan cognitiv determină dezinteres, iar comportamental absenteismul de la ore) ; activităţi nemotivante, monotone, plictisitoare (în plan cognitiv determină dezinteres, iar comportamental absenteismul de la ore) ; întărirea negativă (critica, sancţiunea, comparaţia) ; întărirea negativă (critica, sancţiunea, comparaţia) ; atitudinea familiei ; atitudinea familiei ; lipsa controlului şi a disciplinei ; lipsa controlului şi a disciplinei ; relaţiile tensionate ; relaţiile tensionate ; lipsa de încredere în sine. lipsa de încredere în sine.

III. RELAŢIILE INTERPERSONALE ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE III.1. Considerente generale privind relaţiile interpersonale Relaţiile interpersonale reprezintă un tip de relaţii sociale, caracterizate prin faptul că sunt stabilite între persoane şi sunt regizate de necesităţile umane (afilierea, securitatea, statutul, prestigiul). Acestea pot avea: Relaţiile interpersonale reprezintă un tip de relaţii sociale, caracterizate prin faptul că sunt stabilite între persoane şi sunt regizate de necesităţile umane (afilierea, securitatea, statutul, prestigiul). Acestea pot avea: - efecte negative asupra personalităţii unui om (inhibiţii, dependenţă, manipulare, exploatare, agresivitate, neîncredere etc.) - efecte pozitive (suport psihologic, stimulare, deschidere, sinceritate, feed-back pozitiv etc.) - efecte pozitive (suport psihologic, stimulare, deschidere, sinceritate, feed-back pozitiv etc.)

III.2. Relaţii interpersonale în clasa de elevi Funcţionalitatea relaţiilor interpersonale depinde de : Funcţionalitatea relaţiilor interpersonale depinde de : personalitatea individului ; personalitatea individului ; nevoi ; nevoi ; expectanţe ; expectanţe ; conştiinţa de sine şi de ceilalţi. conştiinţa de sine şi de ceilalţi.

III.3. Tipuri de relaţii interpersonale intercunoaştere (cunoaşterea pesonalităţii celuilalt apare ca urmare a nevoii de comunicare a gândurilor şi ideilor); intercunoaştere (cunoaşterea pesonalităţii celuilalt apare ca urmare a nevoii de comunicare a gândurilor şi ideilor); intercomunicare (schimb de informaţii afective, cognitive şi comportamentale) ; intercomunicare (schimb de informaţii afective, cognitive şi comportamentale) ; socio-afective (schimb de emoţii şi sentimente) ; socio-afective (schimb de emoţii şi sentimente) ; influenţare : influenţare : - relaţia profesor-elev (are caracter de activitate, asimetric, psiho- social, instituţional şi de supunere) ; - relaţia elev-elev (are caracter psihologic, presupune cunoaştere reciprocă şi activitate comună, prin experimentarea realităţii sociale) Ex. : cooperare, conflict şi competiţie ; Ex. : cooperare, conflict şi competiţie ; - relaţia elev-grup (are următoarele caracteristici : coeziune, sintactilitate, conformism/non-conformism, autonomie/dependenţă, permeabilitate/ impermeabilitate) ; - relaţia elev-familie (părinţii joacă rol de prim-profesor, suporter al şcolii şi mentor).

IV. MICROCERCETAREA IV.1. Scopul microcercetării îl reprezintă identificarea de metode şi mijloace care să stimuleze motivaţia pentru învăţare şi dezvoltarea unor relaţii armonioase la nivel de clasă. IV.2. Obiectivele microcercetării : - identificarea sistemului motivaţional al elevilor de clasa a VIII-a ; - analiza motivaţiei pentru învăţare în funcţie de familia de provenienţă, vârstă, sex şi faptul că este sau nu singur la părinţi; - evidenţierea importanţei relaţiilor interpersonale în stimularea motivaţiei pentru învăţare ; IV.3. Ipoteza de lucru are ca punct de plecare faptul că motivaţia pentru învăţare este influenţată de tipurile relaţiilor interpersonale şi de vârsta, sexul elevilor, familia de provenienţă.

IV.4. Lotul de cercetare Pentru atingerea obiectivelor stabilite s-a folosit ca instrument de lucru un chestionar cu 30 de întrebări, structurate pe cele 4 tipuri de relaţii interpersonale (elev-profesor, elev-elev, elev- familie, elev-societate). Chestionarul a fost aplicat la un număr de 142 de elevi de clasa a VIII –a, însă au fost valide pentru a fi luate în studiu doar 138 dintre acestea. Cei 138 de elevi sunt reprezentaţi de 75 de fete, marea majoritate având vârsta de 14 ani şi provenind din familii normale cu mai mulţi copii şi 63 de băieţi la care predomină cei cu vârsta de 14 ani provenind din familii normale cu un singur copil.

IV.5. Prelucrarea datelor Diagrama privind relaţiile interpersonale la fetele de 13 ani Diagrama privind relaţiile interpersonale la băieţii de 13 ani

Diagrama privind relaţiile interpersonale la fetele de 14 ani Diagrama privind relaţiile interpersonale la băieţii de 14 ani

Diagrama privind relaţiile interpersonale la fetele de 15 ani Diagrama privind relaţiile interpersonale la băieţii de 15 ani

IV.6. Concluzii Concluzionând cele mai sus prezentate, în perioada adolescenţei preocupările elevilor sunt mari în ceea ce priveşte afirmarea propriei identităţi, prin desprinderea de modelele oferite de familie şi şcoală, ei căutând un refugiu în relaţiile cu semenii de aceeaşi vârstă. Regulile sunt respectate, fie din dorinţa de a-i impresiona pe ceilalţi sau faţă de respectul pentru adulţi. Concluzionând cele mai sus prezentate, în perioada adolescenţei preocupările elevilor sunt mari în ceea ce priveşte afirmarea propriei identităţi, prin desprinderea de modelele oferite de familie şi şcoală, ei căutând un refugiu în relaţiile cu semenii de aceeaşi vârstă. Regulile sunt respectate, fie din dorinţa de a-i impresiona pe ceilalţi sau faţă de respectul pentru adulţi. Având în vedere că, adolescenţa timpurie, etapă a vârstei la care se află elevii supuşi sondajului, este marcată de profunde schimbări fizice şi psihice, instabilitate emoţională şi sensibilitate ridicată, impunerea unor norme exterioare elevilor are şanse mici de reuşită, deoarece dorinţa de conformitate cu regulile grupului atinge apogeul. Având în vedere că, adolescenţa timpurie, etapă a vârstei la care se află elevii supuşi sondajului, este marcată de profunde schimbări fizice şi psihice, instabilitate emoţională şi sensibilitate ridicată, impunerea unor norme exterioare elevilor are şanse mici de reuşită, deoarece dorinţa de conformitate cu regulile grupului atinge apogeul. Din activitatea practică de la clasă, am constatat că nivelul de conformare la cerinţele grupului se manifestă prin modul în care elevii se îmbracă, se comportă, folosesc un anumit limbaj şi prezintă un anumit nivel de motivaţie în învăţare. Din activitatea practică de la clasă, am constatat că nivelul de conformare la cerinţele grupului se manifestă prin modul în care elevii se îmbracă, se comportă, folosesc un anumit limbaj şi prezintă un anumit nivel de motivaţie în învăţare. La această vârstă ei sunt mai preocupaţi de ceea ce cred unii despre alţii, decât de ceea ce cred adulţii despre ei. La această vârstă ei sunt mai preocupaţi de ceea ce cred unii despre alţii, decât de ceea ce cred adulţii despre ei.

Sugestii privind motivarea elevilor şi stimularea relaţiilor interpersonale din clasă organizarea unor situaţii de învăţare, care să implice lucrul în grup; organizarea unor situaţii de învăţare, care să implice lucrul în grup; implicarea elevilor în activităţi care să prezinte legături reale cu situaţiile din viaţa de zi cu zi; implicarea elevilor în activităţi care să prezinte legături reale cu situaţiile din viaţa de zi cu zi; oferirea posibilităţii tuturor elevilor de a deţine rolul de conducător al grupului; oferirea posibilităţii tuturor elevilor de a deţine rolul de conducător al grupului; negocierea regulilor cu elevii şi manifestarea unei consecvenţe în respectarea lor; negocierea regulilor cu elevii şi manifestarea unei consecvenţe în respectarea lor; învăţarea elevilor să rezolve conflictele apărute între ei, prin adoptarea unei atitudini pozitive, de respect reciproc şi de comunicare; învăţarea elevilor să rezolve conflictele apărute între ei, prin adoptarea unei atitudini pozitive, de respect reciproc şi de comunicare; încurajarea şi susţinerea elevilor timizi şi a celor slabi, să participe la activităţile de grup; încurajarea şi susţinerea elevilor timizi şi a celor slabi, să participe la activităţile de grup; utilizarea emoţiilor pozitive pentru a stabili relaţii pline de afectivitate, atât în ceea ce priveşte relaţiile elev-elev, cât şi profesor-elev; utilizarea emoţiilor pozitive pentru a stabili relaţii pline de afectivitate, atât în ceea ce priveşte relaţiile elev-elev, cât şi profesor-elev; încurajarea membrilor grupului să îşi asume responsabilitatea atât pentru rezultatele proprii, cât şi pentru cele ale colegilor; încurajarea membrilor grupului să îşi asume responsabilitatea atât pentru rezultatele proprii, cât şi pentru cele ale colegilor; combinarea tehnicilor de cooperare cu cele de competiţie, astfel încât climatul educaţional să fie unul pozitiv. combinarea tehnicilor de cooperare cu cele de competiţie, astfel încât climatul educaţional să fie unul pozitiv.