MINISTERUL EDUCAIEI CERCETĂRII TINERETULUI SI SPORTULUI UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC CONTRIBUIA ACTIVITĂILOR DE EDUCAIE FIZICĂ LA FORMAREA PERSONALITĂII COPILULUI PRECOLAR Coordonator tiinific: Prof.Dr. IOANA MĂRCU Autoare: Ed.KARINA BODE Ed.KARINA BODE GRADINIA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 12 GRADINIA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 12 ZALĂU, SĂLAJ ZALĂU, SĂLAJ

CUPRINS I. Introducere I.1 Rolul educaţiei fizice în planul de învăţământ al noului curriculum pentru învăţământul preşcolar I.1 Rolul educaţiei fizice în planul de învăţământ al noului curriculum pentru învăţământul preşcolar I.2. Motivaţia alegerii temei I.2. Motivaţia alegerii temei CAP. II Particularităţi ale dezvoltării anatomofiziologice şi psihice ale preşcolarilor II.1.Dezvoltarea fizică II.1.Dezvoltarea fizică II.2.Dezvoltarea psihică II.2.Dezvoltarea psihică II.3. Particularităţi ale dezvoltării personalităţii II.3. Particularităţi ale dezvoltării personalităţii CAP III Activitatea de educaţie fizică în grădiniţă III.1.Scopul, obiectivele, mijloacele, formele de organizare, conţinutul, metodele şi mijloacele specifice activităţii de educaţie fizică III.1.Scopul, obiectivele, mijloacele, formele de organizare, conţinutul, metodele şi mijloacele specifice activităţii de educaţie fizică III.2.Concepţii despre joc. Clasificarea jocurilor de micare III.2.Concepţii despre joc. Clasificarea jocurilor de micare III.3.Tipuri de exerciţii si jocuri prin care se dezvoltă personalitatea preşcolarului III.3.Tipuri de exerciţii si jocuri prin care se dezvoltă personalitatea preşcolarului III.4.Efectele exerciţiilor, jocurilor şi activităţilor de educaţie fizică asupra personalităţii copilului preşcolar III.4.Efectele exerciţiilor, jocurilor şi activităţilor de educaţie fizică asupra personalităţii copilului preşcolar CAP. IV Abordarea experimentală a temei propuse IV.1.Formularea ipotezei şi a obiectivelor cercetării IV.1.Formularea ipotezei şi a obiectivelor cercetării IV.2.Descrierea metodelor utilizate IV.2.Descrierea metodelor utilizate IV.3. Descrierea eşantionului IV.3. Descrierea eşantionului IV.4.Experimentul psihopedagogic IV.4.Experimentul psihopedagogic IV.5.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor IV.5.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelorConcluziiAnexeBibliografie

I. Introducere I.1 Rolul educaţiei fizice în planul de învăţământ al noului curriculum pentru învăţământul preşcolar I.1 Rolul educaţiei fizice în planul de învăţământ al noului curriculum pentru învăţământul preşcolar I.2. Motivaţia alegerii temei I.2. Motivaţia alegerii temei Am ales ca temă a acestei lucrări Contribuţia activităţilor de educaţie fizică la formarea personalităţii copilului preşcolar, având în vedere dorinţa de mişcare şi dinamismul copiilor, necesitatea şi importanţa mişcării în formarea personalităţii copilului. Am ales ca temă a acestei lucrări Contribuţia activităţilor de educaţie fizică la formarea personalităţii copilului preşcolar, având în vedere dorinţa de mişcare şi dinamismul copiilor, necesitatea şi importanţa mişcării în formarea personalităţii copilului. Interesul copiilor pentru mişcare în general, pentru exerciţii şi jocuri în special este foarte mare la această vârstă. Dorinţa lor are la bază cauze de ordin fiziologic, motiv pentru care orice diminuare sau limitare a activităţii motrice are repercursiuni asupra funcţiilor organismului, asupra creşterii şi dezvoltării copilului. Interesul copiilor pentru mişcare în general, pentru exerciţii şi jocuri în special este foarte mare la această vârstă. Dorinţa lor are la bază cauze de ordin fiziologic, motiv pentru care orice diminuare sau limitare a activităţii motrice are repercursiuni asupra funcţiilor organismului, asupra creşterii şi dezvoltării copilului. Într-o epocă a tehnologiei, calculatorului, televizorului, a sedentarismului, poluării, stresului, alimentaţiei considerabil îmbunătăţite şi abundente, a limitării efortului problema folosirii pe o scară tot mai largă a educaţiei fizice şi sportului ca mijloace de prevenţie şi compensatorii, de destindere şi agrement, este tot mai de actualitate. Într-o epocă a tehnologiei, calculatorului, televizorului, a sedentarismului, poluării, stresului, alimentaţiei considerabil îmbunătăţite şi abundente, a limitării efortului problema folosirii pe o scară tot mai largă a educaţiei fizice şi sportului ca mijloace de prevenţie şi compensatorii, de destindere şi agrement, este tot mai de actualitate. Mi-am propus ca în această lucrare să exemplific, rolul deosebit pe care educaţia fizică il are în formarea personalitaţii copilului preşcolar, efectele pe care exerciţiile, jocurile şi activităţile de mişcare le au asupra personalităţii precum şi tipurile de exerciţii, jocuri şi activităţi prin care potenăm componentele personalităţii. Mi-am propus ca în această lucrare să exemplific, rolul deosebit pe care educaţia fizică il are în formarea personalitaţii copilului preşcolar, efectele pe care exerciţiile, jocurile şi activităţile de mişcare le au asupra personalităţii precum şi tipurile de exerciţii, jocuri şi activităţi prin care potenăm componentele personalităţii.

II. Particularităţi ale dezvoltării anatomofiziologice şi psihice ale preşcolarilor II.1.Dezvoltarea fizică II.1.Dezvoltarea fizică II.2.Dezvoltarea psihică II.2.Dezvoltarea psihică II.3. Particularităţi ale dezvoltării personalităţii II.3. Particularităţi ale dezvoltării personalităţii desemnează atât latura biologică, cât i cea psihică i cea socială. Ea este unică i irepetabilă, deoarece ereditatea este unică i experiena pe care o trăiete omul, de-a lungul vieii, la fel.Personalitatea cuprinde: temperamentul, aptitudinile, caracterul i creativitatea. Personalitatea desemnează atât latura biologică, cât i cea psihică i cea socială. Ea este unică i irepetabilă, deoarece ereditatea este unică i experiena pe care o trăiete omul, de-a lungul vieii, la fel.Personalitatea cuprinde: temperamentul, aptitudinile, caracterul i creativitatea. Temperamentul – latura dinamico-energetică a personalităii, dinamică deoarece furnizează informaii cu privire la cât de rapidă sau lentă, mobilă sau fragilă, uniformă sau neuniformă este conduita copilului, energetică deoarece ne arată care este cantitatea de energie de care dispune copilul i mai ales modul în care este consumată aceasta. Temperamentul – latura dinamico-energetică a personalităii, dinamică deoarece furnizează informaii cu privire la cât de rapidă sau lentă, mobilă sau fragilă, uniformă sau neuniformă este conduita copilului, energetică deoarece ne arată care este cantitatea de energie de care dispune copilul i mai ales modul în care este consumată aceasta. Aptitudinile – latura instrumentală a personalităii, deoarece se dezvoltă în legătură cu activitatea i se demonstrează prin reuita în activitate, orice activitate se efectuează cu ajutorul unor mijloace sau instrumente. Aptitudinile – latura instrumentală a personalităii, deoarece se dezvoltă în legătură cu activitatea i se demonstrează prin reuita în activitate, orice activitate se efectuează cu ajutorul unor mijloace sau instrumente. Caracterul – latura relaional-valorică a personalităii, reunete însuiri sau particularităi privind relaiile ce care le întreine subiectul – copilul, cu lumea i valorile după care el se conduce. Caracterul – latura relaional-valorică a personalităii, reunete însuiri sau particularităi privind relaiile ce care le întreine subiectul – copilul, cu lumea i valorile după care el se conduce. Creativitatea – latura transformativ-constructivă a personalităii, integrază în sine întreaga personalitate i activitate psihică, iar la rândul ei se integrază organic în structurile acesteia, devenind una din dimensiunile cele mai complexe ale personalităii. Creativitatea – latura transformativ-constructivă a personalităii, integrază în sine întreaga personalitate i activitate psihică, iar la rândul ei se integrază organic în structurile acesteia, devenind una din dimensiunile cele mai complexe ale personalităii.

III. Activitatea de educaţie fizică în grădiniţă III.1.Scopul, obiectivele, mijloacele, formele de organizare, conţinutul, metodele şi mijloacele specifice activităţii de educaţie fizică III.1.Scopul, obiectivele, mijloacele, formele de organizare, conţinutul, metodele şi mijloacele specifice activităţii de educaţie fizică III.2.Concepţii despre joc. Clasificarea jocurilor de micare III.2.Concepţii despre joc. Clasificarea jocurilor de micare III.3.Tipuri de exerciţii si jocuri prin care se dezvoltă personalitatea preşcolarului III.3.Tipuri de exerciţii si jocuri prin care se dezvoltă personalitatea preşcolarului III.4.Efectele exerciţiilor, jocurilor şi activităţilor de educaţie fizică asupra personalităţii copilului preşcolar III.4.Efectele exerciţiilor, jocurilor şi activităţilor de educaţie fizică asupra personalităţii copilului preşcolar personală cuprinde o gamă largă de deprinderi i abilităi, de la micări largi, cum sunt alergarea, săritura, până la micări fine, dar i coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunotine i practici referitoare la îngrijire i igienă personală, nutriie, practici de meninere a sănătăii i securităii personale. Domeniul – Dezvoltare fizică, sănătate i igienă personală cuprinde o gamă largă de deprinderi i abilităi, de la micări largi, cum sunt alergarea, săritura, până la micări fine, dar i coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunotine i practici referitoare la îngrijire i igienă personală, nutriie, practici de meninere a sănătăii i securităii personale. Curricum-ul stabileşte următoarele obiective cadru pentru acest domeniu: Curricum-ul stabileşte următoarele obiective cadru pentru acest domeniu: Obiective cadru: oFormarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice şi utilitar aplicative; oStimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite; oCunoaterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate;

va fi abordată: în cadrul activităţilor integrate sau ca activitate de sine stătătoare, respectiv disciplină, în cadrul jocurilor şi activităţilor alese - etapa a III-a, precum şi prin activităţile de dezvoltare personală - rutine, tranziţii, activitate opţională. Educaţia fizică va fi abordată: în cadrul activităţilor integrate sau ca activitate de sine stătătoare, respectiv disciplină, în cadrul jocurilor şi activităţilor alese - etapa a III-a, precum şi prin activităţile de dezvoltare personală - rutine, tranziţii, activitate opţională. sunt folosite în activităţile pe domenii experienţiale de educaţie fizică, în cele trei părţi ale acesteia – partea pregătitoare, partea fundamentală şi partea de încheiere, în cadrul gimnasticii de înviorare - complexele de exerciţii, precum şi în cadrul activităţilor alese. Exerciţiile fizice sunt folosite în activităţile pe domenii experienţiale de educaţie fizică, în cele trei părţi ale acesteia – partea pregătitoare, partea fundamentală şi partea de încheiere, în cadrul gimnasticii de înviorare - complexele de exerciţii, precum şi în cadrul activităţilor alese. sunt jocurile în care elementul esenţial este mişcarea, subordonată unor reguli şi condiţii. Jocul de micare se deosebete, la diferite vârste – 3-5 ani de 5-6/7 ani – prin sarcini prin coninut, mod de organizare, număr de reguli. Jocurile de mişcare sunt jocurile în care elementul esenţial este mişcarea, subordonată unor reguli şi condiţii. Jocul de micare se deosebete, la diferite vârste – 3-5 ani de 5-6/7 ani – prin sarcini prin coninut, mod de organizare, număr de reguli. contribuie la întărirea unor grupe principale musculare – brae, picioare, spate, abdomen, formează o inută corectă, stimulează i reglează funciunile fiziologice ale respiraiei i circulaiei. Gimnastica de înviorare contribuie la întărirea unor grupe principale musculare – brae, picioare, spate, abdomen, formează o inută corectă, stimulează i reglează funciunile fiziologice ale respiraiei i circulaiei. alese i plimbările comletează programul de activitate al copiilor din gradiniă, sub supravegherea i îndrumarea educatoarei. Jocurile i activităile alese i plimbările comletează programul de activitate al copiilor din gradiniă, sub supravegherea i îndrumarea educatoarei. din cadrul activităilor de dezvoltare personală, sunt incluse în programul zilnic al copilului în gradiniă, sunt alese de către părini, din oferta prezentată de către unitatea de învăământ. Venind în întâmpinarea nevoii de micare a copiilor, educatoarea poate contientiza părinii cu privire la oportunitatea alegerii i desfăurării la grupă a unui opional din sfera educaiei fizice: gimnastică ritmică, dans clasic, modern, popular,mini-jocuri sportive, euritmie. Aceste tipuri de activităi optionale au rolul de a descoperi la copii eventualele aptitudini sportive. Activităile opionale din cadrul activităilor de dezvoltare personală, sunt incluse în programul zilnic al copilului în gradiniă, sunt alese de către părini, din oferta prezentată de către unitatea de învăământ. Venind în întâmpinarea nevoii de micare a copiilor, educatoarea poate contientiza părinii cu privire la oportunitatea alegerii i desfăurării la grupă a unui opional din sfera educaiei fizice: gimnastică ritmică, dans clasic, modern, popular,mini-jocuri sportive, euritmie. Aceste tipuri de activităi optionale au rolul de a descoperi la copii eventualele aptitudini sportive.

IV. Abordarea experimentală a temei propuse IV.1.Formularea ipotezei şi a obiectivelor cercetării IV.1.Formularea ipotezei şi a obiectivelor cercetării IV.2.Descrierea metodelor utilizate IV.2.Descrierea metodelor utilizate IV.3. Descrierea eşantionului IV.3. Descrierea eşantionului IV.4.Experimentul psihopedagogic IV.4.Experimentul psihopedagogic IV.5.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor IV.5.Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor Am pornit de la următoarea ipoteză:, i am desfăşurat cercetarea pedagogică stabilind următoarele obiective: Am pornit de la următoarea ipoteză: Dacă se utilizează exerciţii fizice i jocuri de mişcare în activităile de educaie fizică organizate cu preşcolarii, acest lucru contribuie la potenţarea componentelor personalităţii, i am desfăşurat cercetarea pedagogică stabilind următoarele obiective: oIdentificarea exerciţiilor fizice, jocurilor de mişcare şi activităţilor psiho- motrice cu rol in potenţarea componentelor personalităţii copilului preşcolar: temperament, caracter, aptitudini şi creativitate; oImplicarea activă i contientă a copiilor în activităile de educaie fizică pentru formarea de trăsături caracteriale; oEvidenţierea rolului pe care activităile psiho-motrice îl au în depistarea aptitudinilor, a înclinaţiilor spre sport; oDezvoltarea potenialului creativ al copiilor;

, pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să optimizeze activitatea psiho-motrică a preşcolarului. Cercetarea de faţă este de tip combinat: teoretico-fundamentală şi practic-aplicativă, pornind de la încadrarea temei într-un spaţiu teoretic şi ajungând la reliefarea implicaţiilor practice menite să optimizeze activitatea psiho-motrică a preşcolarului. Metodele utilizate sunt următoarele : Metodele utilizate sunt următoarele : 1. sistematică care mi-a permis urmărirea faptelor în desfăşurarea lor în condiţii obişnuite, am surprins aspectele în desfăşurarea naturală a fenomenului. 1.Observaţia sistematică care mi-a permis urmărirea faptelor în desfăşurarea lor în condiţii obişnuite, am surprins aspectele în desfăşurarea naturală a fenomenului. Am observat copiii pe parcursul desfăşurării următoarelor activităţi psiho- motrice : exerciţii fizice din cadrul momentului de înviorare al zilei, jocuri de mişcare din cadrul activităţilor de educaţie fizică şi în activitatea opţională de dansul modern. Am stabilit ca unităţi de analiză aspecte ce ţin de trăsăturile de personalitate, astfel am urmărit temperamentul prin stăpânirea de sine şi echilibrul afectiv, caracterul prin: spiritul de iniţiativă, ambiţia, dorinţa de autodepăşire, cooperarea, aptitudinile prin: îndemânare, coordonarea mişcărilor, mobilitate, creativitatea prin interesul manifestat faă de educaia fizică, realizând în acest sens o fişă de observaţie.

Descrierea comportamentului/ Indicatori observa ț ionali Rezultatul observării 1234 I1:se implică intes în joc indiferent dacă reuşeşte să execute sarcina (pierde sau câştigă) I2: se implică intens doar dacă crede că reuşeşte să execute sarcina(câştigă) I3: plânge sau vociferează atunci când nu reuşeşte să execute sarcina (pierde) I4: respectă regulile de bunăvoie I5: respectă regulile doar dacă i se atrage permanent atenţia asupra acestora I6: contestă verbal regulile/schimbă regulile I7:manifesă îndemânare control al mişcărilor şi mobilitate I8: manifestă spirit de iniţiativă I9: cooperează cu colegii/educatoarea pentru realizarea sarcinilor I10: exersează pentru a obţine rezultate tot mai bune Data: Numele şi prenumele: Tipul activitatii : Instrucţiuni : Apreciaţi pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preşcolarul comportamentul descris 1 = niciodată 2 = rar 3 = des 4 = întotdeauna

2. este o formă de anchetă care constă dintr-un dialog dintre cercetător şi subiecţii supuşi investigaţiei, în vederea obţinerii unor date în legătură cu fenomenele pe care le urmăreşte. Convorbirea se desfăşoară pe baza unui plan şi a unor întrebări dinainte elaborate. Dacă pe parcurs intervin situaţii neprevăzute, cercetătorul se poate abate, intervenind cu întrebări suplimentare. 2. Metoda convorbirii este o formă de anchetă care constă dintr-un dialog dintre cercetător şi subiecţii supuşi investigaţiei, în vederea obţinerii unor date în legătură cu fenomenele pe care le urmăreşte. Convorbirea se desfăşoară pe baza unui plan şi a unor întrebări dinainte elaborate. Dacă pe parcurs intervin situaţii neprevăzute, cercetătorul se poate abate, intervenind cu întrebări suplimentare. Am utilizat această metodă la sfărşitul activităţilor psiho-motrice desfăşurate, încercând să surprind poziţia copiilor în raport cu situaţiile i evenimentele întâlnite, cu exerciţiile şi jocurile practicate. În acest sens am folosit întrebări de opinie, întrebări ce încearcă să surprindă aşteptările, atitudinile si credinele copiilor. Întrebări aplicate prin metoda conversaţiei : Care sunt aspectele din activitate care v-au plăcut/nu v-au plăcut ? Care sunt aspectele din activitate care v-au plăcut/nu v-au plăcut ? Cum te-ai comportat azi în activitate/cum ai vrea să se comporte colegii tăi ? Cum te-ai comportat azi în activitate/cum ai vrea să se comporte colegii tăi ? Ce tip de activitate vă place mai mult (exerciii fizice, jocuri de micare, dans modern) ? De ce ? Ce tip de activitate vă place mai mult (exerciii fizice, jocuri de micare, dans modern) ? De ce ? De ce au reguli jocurile de mişcare ? De ce au reguli jocurile de mişcare ? La ce vă gâdiţi în timp ce participaţi la un joc de mişcare ? La ce vă gâdiţi în timp ce participaţi la un joc de mişcare ?

3. presupune crearea unei situaţii noi, prin 3. Experimentul pedagogic presupune crearea unei situaţii noi, prin introducerea unor modificări în desfăşurarea acţiunii educaţionale. Intervenţia cercetătorului se întemeiază pe ipoteza ca modificarea va conduce în mod inevitabil la obţinerea unei performanţe în urma desfăşurării acţiunii respective. În cadrul oricărui experiment pedagogic avem de-a face cu trei categorii de variabile: independente, dependente şi intermediare. Precizez că în cadrul cercetării mele variabilele independente sunt date de tipurile de exerciţii, jocuri şi activităţi prin care potenţăm componentele personalităţii, iar variabilele dependente sunt date de rezultatele obţinute în urma introducerii variabilelor independente, pe parcursul aplicării experimentului.

constă în selectarea subiecţilor dintr-o populaţie asupra căreia urmează să se desfăşoare cercetarea. Subiecţii selecţionaţi în acest sens constituie eşantionul cercetării. Operaţia de eşantionare constă în selectarea subiecţilor dintr-o populaţie asupra căreia urmează să se desfăşoare cercetarea. Subiecţii selecţionaţi în acest sens constituie eşantionul cercetării. Deoarece nu în toate cazurile se pot constitui două eşantioane, cercetarea se poate desfăşura şi asupra unui singur eşantion. Pentru a pune în evidenţă rolul factorului experimental se procedează la o testare a situaţiei înainte de introducerea acestui factor şi după închiderea cercetării, diferenţele constatate fiind atribuite acestui factor. În cazul cercetării mele n-a fost posibilă constituirea a două eşantioane aplicând tehnica cercetării unui singur eşantion înainte şi după. Eşantionul experimental îl constituie grupa mare a grădiniţei în care îmi desfăşor activitatea, experimentul desfăşurându-se pe parcursul anului şcolar Eşantionul experimental îl constituie grupa mare a grădiniţei în care îmi desfăşor activitatea, experimentul desfăşurându-se pe parcursul anului şcolar Eşantionul se prezintă astfel : Eşantionul se prezintă astfel : Nr.copiiFeteBaieti 4 ani 5 ani 6 ani FrecventaBunaFrecventaRedusa

Am demarat experimentul pshihopedagogic prin realizarea evaluării iniţiale în perioada septembrie 2009, stabilind pentru domeniul psiho-motric următorii itemi : Am demarat experimentul pshihopedagogic prin realizarea evaluării iniţiale în perioada septembrie 2009, stabilind pentru domeniul psiho-motric următorii itemi : oReacţionează adecvat la comenzile primite; oExecută exerciţii fizice pentru diferite segmente ale corpului; oExecută corect deprinderile motrice învăţate; oFoloseşte deprinderile motrice învăţate pentru a exprima sentimente i/sau comportamente pentru a răspunde la diferiţi stimuli, la diferite ritmuri; oManifestă în timpul activităţilor atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie fair-play; Itemii de evaluare m-au ajutat în vederea obţinerii unei imagini cu privire la dezvoltarea psiho-fizică şi a nivelului de cunoştinţe şi deprinderi al copiilor din grupă. Itemii de evaluare m-au ajutat în vederea obţinerii unei imagini cu privire la dezvoltarea psiho-fizică şi a nivelului de cunoştinţe şi deprinderi al copiilor din grupă. Am observat copiii în timpul acestor activităi, pe baza fiei de observaie am constatat că preşcolarii care au frecventat grădiniţa în anii precedenţi, deci au fost familiarizaţi cu conţinuturile şi formele de organizare a activităţilor psiho- motrice, au formate anumite priceperi i deprinderi, dar nu se implică în joc decât dacă cred că reuesc să execute sarcinile, sau dacă câtigă – 12 copii, plâng sau vociferează atunci când nu reuesc să execute sarcinile – 6 copii, respectă regulile doar dacă li se atrage permanent atenia asupra acestora - 8 copii, contestă verbal regulile sau chiar le schimbă – 6 copii, cooperează cu colegii/educatoarea pentru realizarea sarcinilor - 11 copii, exersează pentru a obine rezultate mai bune – 13 copii. Am observat copiii în timpul acestor activităi, pe baza fiei de observaie am constatat că preşcolarii care au frecventat grădiniţa în anii precedenţi, deci au fost familiarizaţi cu conţinuturile şi formele de organizare a activităţilor psiho- motrice, au formate anumite priceperi i deprinderi, dar nu se implică în joc decât dacă cred că reuesc să execute sarcinile, sau dacă câtigă – 12 copii, plâng sau vociferează atunci când nu reuesc să execute sarcinile – 6 copii, respectă regulile doar dacă li se atrage permanent atenia asupra acestora - 8 copii, contestă verbal regulile sau chiar le schimbă – 6 copii, cooperează cu colegii/educatoarea pentru realizarea sarcinilor - 11 copii, exersează pentru a obine rezultate mai bune – 13 copii. Experimentul propriu-zis s-a desfăşurat în perioada octombrie mai 2010 prin selectarea, organizarea şi desfăşurarea unor exerciţii jocuri şi activităţi care potenţează componentele personalităţii. Experimentul propriu-zis s-a desfăşurat în perioada octombrie mai 2010 prin selectarea, organizarea şi desfăşurarea unor exerciţii jocuri şi activităţi care potenţează componentele personalităţii.

Pentru atingerea obiectivelor cercetării, precizez că : Pentru atingerea obiectivelor cercetării, precizez că : –exerciţiile din complexele de exerciţii le-am utilizat în momentul de înviorare al zilei, în momentul secvenţial de pregătire al organismului pentru efort din partea fundamentală a domeniulul psiho-motric; am menţinut şi exersat exerciţiile fizice – complexul de exerciii pe durata a 2-3 săptămâni schimbându-l apoi integral sau prin înlocuirea treptată a unui exerciţiu; –activitatea de educaţie fizică din domeniul psiho-motric am planificat­-o ca activitate de sine stătătoare pentru a respecta structura unei activităţi de educaţie fizică şi pentru a facilita aplicarea experimentului, realizarea cercetării; –am desfăşurat zilnic un moment de mişcare - joc de mişcare, joc cu text şi cânt, întrecere, plimbare, în aer liber; –activitatea opţională de dans modern a fost desfăşurată de către un profesor /instructor, dar am spirjinit această activitate prilej cu care am putut observa comportamentul copiilor;

Am urmărit prin perfecioarea priceperilor i deprinderilor motrice, formarea unei inute corecte – controlul permanent al poziiei, educarea unor relaii de grup - coordonarea micărilor personale cu cele ale celorlali copii, influenarea trăsăturilor de personalitate ca: perseverenă – în executarea exerciilor într-o formă căt mai corectă, stăpânire de sine – în momentul unor exersări mai puin reuite, corectitudine – respectarea procedeului de execuie. Am urmărit prin selectarea exerciţiilor fizice perfecioarea priceperilor i deprinderilor motrice, formarea unei inute corecte – controlul permanent al poziiei, educarea unor relaii de grup - coordonarea micărilor personale cu cele ale celorlali copii, influenarea trăsăturilor de personalitate ca: perseverenă – în executarea exerciilor într-o formă căt mai corectă, stăpânire de sine – în momentul unor exersări mai puin reuite, corectitudine – respectarea procedeului de execuie. Sarcinile au fost corelate cu obiectivele psiho-motrice ale Noului Curriculum pentru învăţământul preşcolar cu accent pe crearea şi dezvoltarea trăsăturilor de personalitate: temeperament, caracter, aptitudini, creativitate, prin cultivarea unor trăsături pozitive ca: stăpânirea de sine, echilibru afectiv, respectul faţă de partener, a sentimentului de prietenie, a dorinţei de autodepăşire, a dorinţei de a exersa pentru a obţine rezultate din ce în ce mai bune. Sarcinile jocurilor de mişcare au fost corelate cu obiectivele psiho-motrice ale Noului Curriculum pentru învăţământul preşcolar cu accent pe crearea şi dezvoltarea trăsăturilor de personalitate: temeperament, caracter, aptitudini, creativitate, prin cultivarea unor trăsături pozitive ca: stăpânirea de sine, echilibru afectiv, respectul faţă de partener, a sentimentului de prietenie, a dorinţei de autodepăşire, a dorinţei de a exersa pentru a obţine rezultate din ce în ce mai bune. intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi sunt incluse în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Menirea acestei activităţi a fost de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi ca o premisă pentru performanţele de mai târziu. Activitatea a fost desfăurată de către un profesor, care a remarcat pe parcursul desfăurării acesteia 3 fetie cu aptitudini spre dans, care executau micările cu mai multă graie, cu o bună coordonarea acestora în ritmul muzicii, cu un interes deosebit faă de dans. Fetiele au fost îndrumate către cercurile de dans existente în ora. Activitatea opţională intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi sunt incluse în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Menirea acestei activităţi a fost de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi ca o premisă pentru performanţele de mai târziu. Activitatea a fost desfăurată de către un profesor, care a remarcat pe parcursul desfăurării acesteia 3 fetie cu aptitudini spre dans, care executau micările cu mai multă graie, cu o bună coordonarea acestora în ritmul muzicii, cu un interes deosebit faă de dans. Fetiele au fost îndrumate către cercurile de dans existente în ora.

Complexul nr.1. Braţe scurte, braţe lungi Mergem ca soldaţii Legăm şireturile Sări minge, minge jos Complexul nr.2. Întindem elasticul Mersul berzei Ceasul Sări minge, minge sus Complexul nr.3. Roata mică, roata mare Şut la poartă Tăiem lemne Sări ca vrăbiuţa Complexul nr.4. Întindem aripile Batem pamele sub genunchi Pompa Ţop, ţop Complexul nr.5. Privim după fulgi Închidem si dechidem fereastra Când pe vârf, când pe călcâie Piticii şi uriaşii Complexul nr.6. Foarfeca Uriaşii şi piticii Tăiem lemne Sări şi joacă Complexul nr.7. Huţa, huţa Scriem cercuri cu piciorul Tăiem lemne Sări şi joacă Complexul nr.8. Privim după păsărele Rândunica îşi întinde aripile Mersul berzei Cip- cirip Complexul nr.9. Dansatoare balerine Când pe vârf, când pe călcâie Batem pamele sub genunchi Sări şi te întoarce Complexul nr.10. Înotăm Scriem cercuri cu piciorul Scoatem dopul Ţupa – ţup Complexul nr.11. Alpiniştii Găina scurmă pământul Batem pamele sub genunchi Sări şi te întoarce Complexul nr.12. Închidem şi deschidem fereastra Foarfeca Culegem flori Sări minge !

Jocuri de mişcare planificate în cadrul domeniului psiho-motric - activitatea de educaţie fizică şi activităţile libere alese Activitatea de educaţie fizică Activitatea de educaţie fizică Mergem la plimbare, Prin pădure, Pas lângă pas, Alergăm corect, Ne pregătim de start, Căluţii nărăvaşi, Fetiţe şi băieţi, Sportivii la concurs, Respectă traseul, Hopa sus, Sotronul, Sărim în râu, Atinge clopoţelul, Din cerc în cerc, Cine sare mai departe, Sări peste bancă, Pe sub tunel, Melcii după ploaie, Pe furiş, Ridichea uriaşă, Cu sacul în spate, Pisica se caţără, Grădinarii, Farfuria zburătoare, Mingea călătoare, Cel mai bun ţintaş. Activităţi liber alese Activităţi liber alese Prinde-mă dacă poţi, Fugim şi ne ghemuim, Balonaşul, Bucheţele, Zboară vrăbiuţă mică, Culegem şi semănăm cartofi, Colţurile colorate, Lupul şi oile, Miriapodul, Facem urme pe zăpadă, Al doile fuge, Prinde-l pe cel cu căciulă, Câinele cel ciufulit, Găseşteţi locul, Zboară zboară, Păsărică mută-ţi cuibul, Fluturii vin la flori, Iepurii la salată, Soarele şi ploaia, Barza şi broaştele, Fugi la …, Pisica cocoată, Al treilea n-are loc, Atenţie!, Fereşte-te, Hai noroc, noroc.

, ca modalităţi de evaluare am folosit exerciţiile din complexul de înviorare, jocurile de mişcare din cadrul activităţilor alese şi jocurile de mişcare din cadrul activităţilor de educaţie fizică. Evaluarea finală am realizat-o in perioada lunii iunie 2010, ca modalităţi de evaluare am folosit exerciţiile din complexul de înviorare, jocurile de mişcare din cadrul activităţilor alese şi jocurile de mişcare din cadrul activităţilor de educaţie fizică. Evaluarea finală a demonstrat faptul că, precolarii au acţionat conştient stimulaţi fiind de diversitatea conţinuturilor şi formelor de organizare a activităţii. Dorinţa de joc, ataşamentul faţă de grup s-au dovedit stimuli puternici în mobilizarea copiilor pentru atingerea scopului propus. Evaluarea finală a demonstrat faptul că, precolarii au acţionat conştient stimulaţi fiind de diversitatea conţinuturilor şi formelor de organizare a activităţii. Dorinţa de joc, ataşamentul faţă de grup s-au dovedit stimuli puternici în mobilizarea copiilor pentru atingerea scopului propus. În privinţa jocurilor de mişcare: acestea au favorizat dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază sau utilitar aplicative, a calităţii motrice, au contribuit la educarea relaţiilor de grup favorizând manifestarea iniţiativei, independenţei a responsabiltăţii. În privinţa jocurilor de mişcare: acestea au favorizat dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază sau utilitar aplicative, a calităţii motrice, au contribuit la educarea relaţiilor de grup favorizând manifestarea iniţiativei, independenţei a responsabiltăţii. În privinţa exerciţiilor fizice: acestea au acţionat în paralel cu influenţele asupra sferei biologice şi asupra stimulării sferei psihice prin solicitarea gîndirii, memoriei, imaginaiei, voinei, ateniei, dar i declanşarea a unor emoţii şi sentimente, adesea cu totul remarcabile. În privinţa exerciţiilor fizice: acestea au acţionat în paralel cu influenţele asupra sferei biologice şi asupra stimulării sferei psihice prin solicitarea gîndirii, memoriei, imaginaiei, voinei, ateniei, dar i declanşarea a unor emoţii şi sentimente, adesea cu totul remarcabile. În privinţa activităţilor alese şi a activităţilor de dezvoltare personală respectiv activitatea opţională de dans modern: au facilitat depistarea aptitudinilor individuale, corectarea anumitor carenţe în formare deprinerilor şi calităţilor motrice, tot prin aceste activităţi am putut insista la anumiţi copii fără a forţa nota, asupra exerciţiilor mai greu însuite. În privinţa activităţilor alese şi a activităţilor de dezvoltare personală respectiv activitatea opţională de dans modern: au facilitat depistarea aptitudinilor individuale, corectarea anumitor carenţe în formare deprinerilor şi calităţilor motrice, tot prin aceste activităţi am putut insista la anumiţi copii fără a forţa nota, asupra exerciţiilor mai greu însuite.

Concluzii Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile, fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte (Platon) Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile, fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte (Platon) Cercetarea m-a condus la concluzia că exerciţiile fizice şi jocurile de mişcare au exercitat o influenţă majora asupra personalităţii copilului atât în sfera motricităţii, a intelectului, influenţând temperamentul prin stăpânirea de sine, echilibrul afectiv, caracterul prin spiritul de iniţiativă, dorinţă de autodepăşire, hotărârea, apitudinile prin spirit de observaţie, îndemânare, creativitatea prin elaborarea unor variante noi, găsirea unor soluii de rezolvare a diverselor situaii de joc. Cercetarea m-a condus la concluzia că exerciţiile fizice şi jocurile de mişcare au exercitat o influenţă majora asupra personalităţii copilului atât în sfera motricităţii, a intelectului, influenţând temperamentul prin stăpânirea de sine, echilibrul afectiv, caracterul prin spiritul de iniţiativă, dorinţă de autodepăşire, hotărârea, apitudinile prin spirit de observaţie, îndemânare, creativitatea prin elaborarea unor variante noi, găsirea unor soluii de rezolvare a diverselor situaii de joc. Verificarea ipotezei prin cercetarea desfăşurată mi-a confirmat că educaţia fizică reprezintă un ansamblu de acţiuni care contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului prin potenţarea calităţilor psihofizice ale acestuia şi asigurarea unui echilibru între ele. Verificarea ipotezei prin cercetarea desfăşurată mi-a confirmat că educaţia fizică reprezintă un ansamblu de acţiuni care contribuie la dezvoltarea personalităţii copilului prin potenţarea calităţilor psihofizice ale acestuia şi asigurarea unui echilibru între ele. Tabloul pe care am încercat să-l schiţez este destinat tuturor celor pe care activitatea îi pune în faţa planificării, organizării şi desfăşurării exerciţiilor fizice şi a jocurilor de mişcare. Tabloul pe care am încercat să-l schiţez este destinat tuturor celor pe care activitatea îi pune în faţa planificării, organizării şi desfăşurării exerciţiilor fizice şi a jocurilor de mişcare. Mi-am dorit ca lucrarea să constituie o pledoarie pentru mişcare, pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă având în minte că primul antrenor al atletului, baschetbalistului, fotbalistului, gimnastei sau handbalistei este educatoarea. Mi-am dorit ca lucrarea să constituie o pledoarie pentru mişcare, pentru desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă având în minte că primul antrenor al atletului, baschetbalistului, fotbalistului, gimnastei sau handbalistei este educatoarea.

Anexe Proiect de activitate didactică pentru exemplificarea metodelor specifice educaiei fizice Proiect de activitate didactică pentru exemplificarea metodelor specifice educaiei fizice Proiect de activitate didactică pentru exemplificarea exerciiilor, jocurilor i parcursurilor aplicative desfăurate Proiect de activitate didactică pentru exemplificarea exerciiilor, jocurilor i parcursurilor aplicative desfăurate Fişă de observaţie a preşcolarului în timpul activităţilor psiho-motrice Fişă de observaţie a preşcolarului în timpul activităţilor psiho-motrice Eantionul experimental Eantionul experimental Exerciiile fizice – complexele de exerciii fizice i jocurile de micare utilizate pe parcursul derulării cercetării Exerciiile fizice – complexele de exerciii fizice i jocurile de micare utilizate pe parcursul derulării cercetării Programa pentru activitatea opională – Planificarea activităilor Programa pentru activitatea opională – Planificarea activităilor