Liga Naţiunilor. Conferinţa de la Waşington

Liga Naţiunilor: Principii de organizare. Structura Funcţional ă a Ligii Naţiunilor. Conferinţa de la Waşington Evaluarea activit ă ţii Ligii Naţiunilor

Bibliografie: Istoria secolului XX, Vol. I, Sfârşitul lumii europene, ( ), Sub redacţia: S. Bernstein, P. Milza, Bucureşti, Petrencu A., Istorie Universal ă Contemporan ă ( ), Chişin ă u, Arendt Hanah, Originile totalitarismului, Bucureşti, Campus Elisa, Statele mici şi mijlocii din centrul şi sud-estul Europei în relaţiile internaţionale Hobsbawm Eric, O istorie a secolului XX, Chişin ă u, Hobsbawm Eric, Secolul extremelor, Bucureşti, Organizaţii Internaţionale Contemporane Эннио ди Нольфо История Международных Отношении. М. Логос, 2003, 1 т. Bold Emilian, Diplomaţia de conferinţe. Din istoria relaţiilor internaţionale între anii şi poziţia României, Iaşi, 1991 Keyserling Hermann, Analiza spectral ă a Europei, Iaşi, Mourin Maxim, Histoire des nations européenes, P. I ( ), Paris, J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei, Bucureşti, J. M. Caillard, A. Rokley, Istoria continentului european, Chişin ă u, 2001.

Liga Naţiunilor: Principii de organizare Scurt istoric: ideea-1915-Philadelfia-SUA- constituit ă Liga pentru impunerea P ă cii-susţinut ă de Wilson- ideile c ă reiea se reg ă sesc în 14puncte; Wilson-propunea crearea unei Ligi a NaţiunilorO asociaţie general ă a naţiunilor trebuie s ă fie format ă din pacte specifice, cu scopul de a oferi garanţii reciproce independenţei politice şi integrit ă ţii teritoriale atît marilor cît şi micilor state deopotriv ă ;

Marea Britanie: Primul plan de constituire a unei Ligi a Naţiunilor-sponsorizat de guvern- iniţiat de un comitet de istorici,diplomaţi şi jurişti; Franţa- comisie ministerial ă condus ă Leon Burjuois- elaboreaz ă un plan similar; La o s ă pt ă mîn ă dup ă deschiderea Conferinţei de Pace de la Paris(18 ianuarie 1918), s-a constituit o comisie-Wilson-de a elabora actul constitutiv a Ligii Naţiunilor

Actul de constituire a Ligii Naţiunilor 28 aprilie1919-aprobat în unanimitate Pactul Ligii Naţiunilor; 10 ianuarie Într ă în vigoare dup ă Procedura de ratificare a tratatelor de pace; 27 ţ ă ri şi 5 dominioane, Ader ă 13 state neutre în I R ă zboi Mondial; 20 de state ader ă pe parcurs (1926- Germania, 1934-URSS, 1937-Egipt)-65 state.

Scopul şi obiectivele Ligii Naţiunilor Scopul L.N.: Asigurarea P ă cii şi Prevenirea r ă zboiului; Obiective: Protejarea securit ă ţii membrilor s ă i; Respectarea statu-quo-ului politic si teritorial stabilit dup ă I R ă zboi Mondial. Promovarea cooper ă rii între state

Principiile Ligii Naţiunilor Membrii Societ ă ţii sunt de acord s ă respecte şi s ă apere integritatea tertitorial ă şi independenţa politic ă a altor state; Orice r ă zboi sau ameninţarea cu r ă zboiul reprezint ă o problem ă a întregii organizaţii; Tacticile de lucru: negocierile; Arbitrajul (reglementare judiciar ă, Consiliul Ligii); Acţiuni individuale dac ă nu s-a ajuns la compromis.

Structura Funcţional ă a Ligii Naţiunilor. Adunarea General ă - Organul suprem, deciziile - unanimitate, se întrunea în fiecare an în septembrie; Consiliul L.N- organ executiv. Se întrunea de trei ori pe an. Membri permanenţi-5 din Statele mari şi Membri nepermanenţi-4 din state mici (în )- aleşi de Adunarea General ă ; Secretariatul General; Curtea Permanent ă de Justiţie Internaţional ă cu sediul la Haga.

Adunarea General ă -Organul suprem a L.N. Componenţa: trei membri de la fiecare stat membru; Competenţe: admiterea de noi membri, controlul bugetului, selectarea membrilor nepermanenţi ai Consiliului; Analizarea problemelor transmise de Consiliu; Iniţierea de acţiuni pentru revizuirea tratatelor; Hot ă rîrile-unanimitate; Preşedinţia- din rîndul statelor mici, rotaţie. N.Titulescu- 2 ori preşedinte a Adun ă rii L.N.

Consiliul Ligii Naţiunilor- organ executiv Componenţa: Membri permanenţi-5 din Statele mari: Franţa, Marea Britanie, Japonia, Italia, URSS(1934),Germania (1926).(3-6) Membri nepermanenţi-4 din state mici (în )- aleşi de Adunarea General ă ;(4-11) Germania, Italia şi Japonia se vor retarge din Liga Naţiunilor; Se întrunea de trei ori pe an.

Competenţele Consiliului Ligii Naţiunilor Reglementarea disputelor; Expulzarea membrilor care încalc ă prevederile Pactului; Formularea planurilor de dezarmare; Aplicarea sancţiunilor;

Competenţe comune ale Adun ă rii şi Consiliului Numea: Secretarul General al Ligii Naţiunilor; Alegerea membrilor Curţii Permanente de Justiţie Internaţional ă ; Schimb ă rile raportului dintre num ă rul membrilor permanenţi şi nepermanenţi ai Consiliului.

Secretariatul L.N. Funcţii administrative; Secretarul General permanent; 600 funcţionari; Aceştea se ocupa de lucr ă rile L.N.- evidenţa de rezoluţii etc.

Curtea Permanent ă de Justiţie Internaţional ă cu sediul la Haga anul constituirii; 21 magistraţi-din toate naţiunile-pentru 9 ani, reeligibili; Judeca diferendele cu caracter internaţional supuse ei de p ă rţile în litigiu; Nu avaea caracter obligatoriu ci unul facultativ.

Comisii de studii Comisia dezarm ă rii-militari şi civili; Comisia de igien ă -bolile sociale: pelagra, sifilis, molarii, combaterea prostituaţiei, problema toxicelor, problema stupefiantelor. Comisia de cooperare intelectuale- schimb de idei, traducerea operelor literare, chestiunea propriet ă ţii literare; Biroul internaţional al muncii: reglementarea problemelor muncii, pubca tabele statistice asupra şomajului, grevelor etc.

Conferinţa de la Waşington 12-XI-1921 – 6-II-1922 Waşington, la iniţiativa diplomaţiei americane; Scopul: pentru atenuarea contradicţiilor existente între Marile Puteri în Extremul Orient şi Bazinul Oceanului Pacific; State participante: SUA, Marea Britanie, Japonia, Franţa, Italia, Belgia, Olanda, Portugalia, China

Tratate Tratatul celor patru puteri; Tratatul celor nou ă puteri; Tratatul celor cinci puteri.

Tratatul celor patru puteri SUA, Marea Britanie, Franţa, Japonia. Acordarea garanţiilor reciproce în privinţa posesiunilor coloniale din Oceanul Pacific;

Tratatul celor nou ă puteri SUA, Marea Britanie, Japonia, Franţa, Italia, Belgia, Olanda, Portugalia, China Respectarea suveranit ă ţii Chinei, inviolabilitatea şi integritatea ei teritorial ă ; Posibilit ă ţi egale în comerţul cu China

Tratatul celor cinci puteri. SUA, Marea Britanie, Japonia, Franţa, Italia. Limitarea înarm ă rilor maritime; Proporţiile forţelor maritime militare, corelaţia tonajului maxim al navelor de linie, a altor vase de r ă zboi; Tratatul nu cuprindea limitarea altor tipuri de nave, inclusiv cea a submarinelor; Tratatul a intwerzis construirea noilor baze maritime militare în anumite zone.

Evaluarea activit ă ţii Ligii Naţiunilor Obiectivul central: menţinerea şi consolidarea p ă cii: 27 august 1928, Paris-Pactul Briand-Kellog – de renunţare la R ă zboi; 28 septembrie-Actul general de Arbitraj, Geneva; iunie 1935-Conferinţa pentru dezarmare, Geneva; Soluţionat- 30 de dispute (conflictul de frontier ă dintre Grecia şi Bulgaria din 1925)

Eşecul Ligii Naţiunilor Criza economic ă mondial ă ; Agresiunea japonez ă în China-1931; Agresiunea Italiei asupra Abisiniei; Violarea prevederilor pactului şia Tratatului de la Versailles-de Germania;

Retragerea statelor din Liga Naţiunilor 16 state s-au retras; 1928-Brazilia; 1933 martie-Japonia; 1933, octombrie- Germania; 1937, decembrie-Italia; 1939, decembrie URSS-exclus ă din cauza agresiunii asupra Finlandei. 19 aprilie 1946 anunţat ă dizolvarea, şi-a încetat efectiv existenţa iulie 1947.

Concluzii-Pozitive L.N.-centru al diplomaţiei internaţionale; Pentru statele mici important for- în vederea ap ă r ă rii independenţei şi suveranit ă ţii lor naţionale; Chestiuni sociale, cooperare internaţional ă ; Administrarea prin mandate a unor colonii.

Concluzii-Negative Contradicţiile dintre statele ce ap ă rau prevederile sistemului de la Versailles şi puterile revizioniste. Liga Naţiunilor n-a fost în stare s ă opreasc ă : Agresiunea japonez ă în China-1931; Agresiunea Italiei asupra Abisiniei; Violarea prevederilor pactului şi a Tratatului de la Versailles-de Germania;