Baltariu Ancuţa-Elena

MOTTO: S ă n ă tatea este totul, iar f ă r ă s ă n ă tate totul este nimic.

ARGUMENT Am ales ca temă Îngrijirea pacientului cu colică renală sau nefretică datorită faptului că în activitatea practică pe care am desfăşurat-o în timpul stagiului clinic, în cei trei ani am acordat îngrijiri de nursing mai multor pacienţi care sufereau de această boală. Apărând la toate vârstele, au de regulă un diagnostic cu atât mai sever, cu cât se instalează la o vârstă mai timpurie. Consecinţele şi rapiditatea instalării complicaţiilor, precum şi tendinţa frecventă la recidive m-au impresionat, iar empatia manifestată faţă de pacienţii cu această afecţiune m-a ajutat să înţeleg mai bine această boală, fapt pentru care colica renală sau nefretică mi s-a părut potrivită ca subiect al acestei lucrări. Folosind o bogată bibliografie de specialitate şi însuşindu-mi noţiuni de nursing din cadrul acelor la care am participat la şcoală voi încerca să subliniez importanţa acestei afecţiuni.

Rinichii sunt situaţi în cavitatea abdominală, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, la nivelui vertebrelor TI-T2 şi L2-L3, rinichiul drept fiind situat mai jos cu vertebră decât cel stâng.

DEFINIŢIE: Colica renală este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic, însoţit de agitaţie şi iradieri uretro-vezico- genitale, provocat de un spasm al căilor urinare excretoare superioare. ETIOPATOGENIE: calculi renali (pietre la rinichi); cheaguri de sânge; fragmente tumorale; cazeum (în tuberculoza renală) – masa de substanţă necrozată bogată în proteine şi lipide, asemănătoare cu brânza; necroza papilară; traumatisme.

S IMPTOMATOLOGIE : Debutul colicii este predilect noaptea printr-un acces dureros violent, ca o lovitur ă de pumnal (bolnavul se t ă v ă leşte pe jos de durere), atinge un paroxism şi apoi lent dispare cu sau f ă r ă tratament. Durerea cu caracter de lovitur ă de pumnal iradiaz ă pe traiectul ureterului spre teritoriul genito-crural. Semne digestive: greţuri; v ă rs ă turi; meteorism abdominal (balonare); oprirea tranzitul intestinal (scaunul şi gazele) cu tabloul clinic de ocluzie dinamic ă (dificult ă ţi de diagnostic şi abordare terapeutic ă ).

Semne generale: bolnavul este agitat, palid, transpirat, cu extremităţi reci, pulsul mai des, tahicardie, rareori bradicardie; în formele prelungite grave pot să apară hipotensiune, hipotimii, stare de şoc, convulsie (la copii), delir (la adulţi); poate să apară febră moderată. Semne vezicale: hematuria - prezenţa de sânge în urină, peste 70% din cauzei; disurie - durere la urinare; poliurie – pacientul urinează des; tenesme vezicale - senzaţia de urinare incompletă.

FORME CLINICE PARTICULARE: Examenul local: Se constată exacerbarea durerii la percuţia regiunii lombare cu marginea cubitală a mâinii. La palpare se pun în evidenţă cele trei puncte dureroase ale ureterului: superior (paraombilical), mijlociu (prececal), inferior (la tact rectal sau vaginal). Durata colicii: de câteva minute la mai multe ore (2-6 ore).

C OMPLICAŢII : Colica renală sau nefretică nu este deloc uşoară. Sunt multe boli care pot mima o colică renală sau nefretică ca: colica biliară; apendicită; criza de ulcer; pancreatită. P ROGNOSTIC : Prognosticul poate fi: uşor – în unele situaţii; grav – când durerea apare şi dispare; rezervat – când nu mai este nici o şansă de salvare.

T RATAMENT : Tratament general: repaus la pat; calmarea durerii; se aplic ă local surse de c ă ldur ă (sticle cu ap ă cald ă, comprese umede pe zona de maxim ă durere – loja lombar ă, hipogastru); antispastice – scobutil compus – supozitoare (sau scobutil sau lizadon - supozitoare); papaverin ă – fiole a 1 mg intravenos (i.v.) sau intramuscular (i.m.); procain ă (novocain ă ) 1% ml intravenos foarte lent; analgezice – algocamin – fiole a 2 ml intramuscular (i.m.) - fortral – fiol ă a 1 ml intramuscular (i.m.) ; antiinflamatoare: - Ketoprofen; - Diclofenac; - Aulin. Toate acestea sunt la indicaţia medicului.

T RATAMENT NATURIST : M ă tase de Porumb (Stigmata Maydis) - se beau 2 c ă ni pe zi; Coada calului (Herba Equiseti) – se bea de mai multe ori pe zi; Muguri de Plop (Gemmae Populi) - se consum ă 2-3 c ă ni pe zi; Ghimpe (Herba Xanthii)- se beau 2 c ă ni pe zi; Frunze de Merişor (Folium Vitis idaei) - se beau 2 c ă ni pe zi; Frunze de Mesteac ă n (Folium Betulae) - se beau 2-3 c ă ni pe zi; Frunze de Afin (Folium Myrtilli) - se beau 2-3 c ă ni pe zi; Fructe de Ienup ă r (Fructus Juniperi) - se beau 2 c ă ni pe zi.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU COLICA RENALA SAU NEFRETICA: Asistenta medicală: asigură preluarea pacientului şi însoţirea lui până la salon; asigură confortul fizic şi psihic; recoltarea analizelor; administrarea tratamentului. Asistenta medicală este reglată prin secretul profesional şi analizează întotdeauna îndeaproape informaţiile deţinute despre bolnavi, în ce măsura şi cui să le comunice în mod conştient, de bună credinţă. Relaţia pacient – asistent-medical – familie – trebuie să fie una cât mai bună şi de lungă durată. Recoltarea analizelor se face dimineaţa, pe nemâncate, de preferat între orele 07:00 : 10:00. Trebuie să se respecte indicaţiile medicului care a recomandat analizele referitor la dietă, administrarea de medicamente pentru a evita apariţia unor rezultate neconforme cu realitatea.

PREZENTAREA CAZURILOR Cazul A Nume: B. Prenume: A. Starea civilă: căsătorită, 1 copil Talie: 1,72 m Greutate: 67 kg Data naşterii: Ocupaţia: pensionară Data internării: Data externării: Numărul de zile de spitalizare: 7 zile Diagnostic la internare: insuficienţă renală acută Diagnostic la externare: colică nefretică stângă şi insuficienţă renală cronică Motivele internării: transpiraţii, insomnii, stare generală alterată, nelinişte, agitaţie, tahicardie. Se internează pentru investigaţii şi tratament. Din discuţiile purtate cu pacienta, reiese că a avut un început de ulcer gastric în formă incipientă în urmă cu 20 de ani, suferă de hipertensiune arterială gradul III, iar la 35 de ani a avut pietre la rinichi.

Antecedente pseudocolaterale: tat ă l a fost operat de rinichi şi sufer ă de diabet zaharat gradul II; mama sufer ă de insuficienţ ă cardiac ă. Antecedente personale: neuroastenie Antecedente fiziologice: prima menstruaţie – Condiţii de viaţ ă şi munc ă : nu consum ă alcool, cafea, tutun, droguri Venit: 400 Ron Comportament faţ ă de mediu: sociabil ă, liniştit ă şi calm ă Istoricul bolii: din relat ă rile bolnavei rezult ă c ă a mai fost internat ă la spital pentru investigaţii şi tratament, în urma c ă rora a fost externat ă în stare general ă alterat ă, agitaţie, dar acum s-a internat cu astenie fizic ă, tahicardie, insomnii, transpiraţii, anxietate, stres.

Examen clinic: S-au g ă sit urm ă toarele aspecte patologice: -tegumente şi mucoase palide; -sistem osteo-articular: integru anatomic; -aparat cardio-vascular: cord în limite normale; -aparat uro-genital: dureri în lojele renale, hematurie, nicturie, disurie. Examen de laborator: -cu valori normale: uric acid = 3,5mg/dl; -cu valori patologice: calciu=8,65 mg/dl; uree=46,6 mg/dl. Examen urin ă : rare epitelii şi leucocite, frecvente hematii Regim alimentar: cur ă de diurez ă Tratament: antialgic, antispastic, vitaminic, prokinetic, antiinflamatoriu Medicamente: -Urinex – de 3 ori pe zi; -Spasmomen – de 3 ori pe zi; -Piafen – de 3 ori pe zi; -Revisan forte – de 3 ori pe zi; -Uricol – de 2 ori pe zi.

T ABEL CU CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPA V. H ENDERSON Nr.crt.Nevoia fundamentalăProblema Manifestari de dependenţă Sursa de dificultate 1.A respira şi a avea o bună circulaţie-durere în piept -transpiraţii reci şi abundente -agitaţie -stres 2.A bea şi a mânca-deshidratare-tegumente uscate-nelinişte 3.A elimina-durere-nelinişte-agitaţie 4.A se mişca şi a avea o bună postură-disconfort-imobilitate-durere 5.A dormi şi a se odihni-durere-nelinişte-agitaţie 6.A se îmbrăca şi a se dezbrăca A-şi păstra temperatura corpului în limite normale A fi curat şi a-şi proteja tegumentele şi mucoasele --nelinişte-agitaţie 9.A evita pericolele-durere-agitaţie-stres 10.A comunica-nelinişte-anxietate-stres 11. A acţiona propriilor convingeri şi valori şi de a practica religia A fi preocupat în vederea realizării -dificultatea de a fi inteligent în viaţă -incapacitatea de a- şi îndeplini dorinţele -schimbarea stilului de viaţă 13.A se recrea-agitaţie-nelinişte-stres 14.A învăţa cum să îţi păstrezi sănătatea-dezinteres-refuz total-teamă

P LANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI A.C. CU O BEZITATE Nevoia Diagnosticul de nursing Obiective Intervenţii Evaluare AutonomeDelegate -de a elimina -transpiraţii reci manifestate prin disurie, stres şi polakiurie cu nicturie -pacienta să fie într-o stare bună de comfort fizic şi psihic -hidratează pacienta pe cale orală -recoltarea analizelor de laborator -rezultatele sunt foarte bune -de a mânca şi a bea -alimentaţie inadecvată prin deficit, manifestată prin cefalee şi vertij -pacienta să fie într-o stare bună, de confort fizic şi psihic -pacienta să consume multe lichide -administrarea medicaţiei prescrise de medic -regim alimentar şi dietă echilibrată -de a evita pericole -durere puternică în stern manifestată prin nelinişte şi agitaţie -ameliorarea durerii -asigură pacientei repaus la pat -recoltarea de analize de laborator -rezultatele sunt în aşteptare şi confirmare -de a respira şi de a avea o bună circulaţie -dificultatea de a respira manifestată prin tuse şi strănut; durere, transpiraţii reci şi anundente, nelinişte -pacienta să fie liniştită şi calmă -pacienta să aibă o respiraţie normală -asigurarea unor condiţii optime de mediu -aerisirea salonului -recoltarea de analize de specialitate -recoltarea de probe de sânge şi urină -aşteptarea rezultatelor şi confirmarea lor -regim alimentar şi dietă echilibrată

CONCLUZII Prin această lucrare am vrut să evidenţiez responsabilităţile ce îmi revin mie, ca viitoate asistentă medicală, în cazul îngrijirilor celor 3 pacienţi, cu diagnostic medical de colică renală sau nefretică, pe care i-am luat în studiu. Orice colică renală sau nefretică reprezintă o urgenţă medicală, pacientul necesitând internare sau asistenţă medicală de specialitate. Asistenta medicală are un rol foarte important în monitorizarea clinică a acestor pacienţi: puls, temperatură (T), tensiunea arterială (TA), diureză, scaunul şi frecvenţa respiratorie, notate şi interpretate zilnic şi raportate medicului. În urma analizării acestei boli, am constatat în decursul efectuării stagiului practic, că această boală – colica renală sau nefretică este o afecţiune destul de frecventă, de o gravitate moderată, dar care poate duce la complicaţii grave dacă nu se intervine prompt şi nu se respectă cu stricteţe regimul igieno-dietetic şi medicament.