Implementarea curriculumului modernizat Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Istoric Elaborarea curriculumului de bază (1996) Elaborarea curriculumului liceal, gimnazial ( ) Descongestionarea curriculumului la discipline şi reeditarea lui în 2006 Elaborarea Standardelor educaţionale la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal editat în 2008(2006)

OBIECTIV GENERAL: Modernizarea curricula disciplinare pentru treapta primară, gimnazială şi liceală de învăţămînt în vederea asigurării calităţii şi eficienţei educaţiei, promovării principiilor şcolii prietenoase copilului şi a sincronizării sistemului de învăţămînt din Republica Moldova la valorile şi standardele europene.

Evaluarea curricula disciplinare de către cadrele didactice din Republică Moldova, părinţi, elevi.

Caracteristica eşantionului Subiecţii chestionaţi Nr.subiecţilor Nr. întrebărilor evaluativeNr. răspunsurilor Cadre didactice Manageri Părinţi Cl. IV Cl. IX Cl. XII Total

Grupul de experţi naţionali au evaluat curricula din învăţămîntul secundar general în aspect: conceptual /funcţional (ce se urmăreşte prin curriculumul disciplinei şi dacă acest deziderat este atins), structural (dacă se respectă structura acceptată şi există coerenţă pe trepte de învăţămînt); operaţional (dacă predarea-învăţarea organizată în baza curriculumului este eficientă); acţional (dacă corespunde conceptual, structural şi operaţional şcolii prietenoase copilului). Diagnosticul mediului intern şi a celui extern al unităţii şcolare cu privire la necesitatea şi perspectivele dezvoltării standardelor educaţionale pentru învăţămîntul secundar general.

Finalitate: Evaluarea curriculumului şcolar – perspectivă de modernizare. Chişinău, 2009 / coord. şt.: Lilia Pogolşa, Nicolae Bucun. – Ch.: IŞE, – Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei p. Modernizarea standardelor şi curricula educa- ţionale – deschidere spre o personalitate integrală: Materialele Conf. Şt. Intern oct. 2009/– Ch.: Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei, 2009(Print-Caro SRL).

MOTIVAŢIA MODERNIZĂRII Concretizarea/operaţionalizarea progresivă a idealului educaţional în finalităţi, trepte de învăţămînt, arii curriculare Racordarea lui la cerinţele reale ale vieţii, asigurarea calităţii educaţiei şi ralierii sistemului educaţional la valorile şi standardele europene Valorizarea competenţelor pentru viaţă, prezentate prin modul în care elevii ştiu să gîndească, să acţioneze, să înveţe, să transfere, să aplice cunoaşterea şi să caute în mod independendent soluţii noi şi originale la problemele concrete care apar în contexte reale de existenţă

Modernizarea modelelor de organizare a obiectivelor într-o manieră integrată pentru transformare şi derivare a competenţelor Abordarea diferenţiată, individualizată a elevului pentru instituirea unei şcoli prietenoase copilului, centrate pe elev Orientarea spre realizarea personală şi dezvoltarea de-a lungul vieţii, spre potenţarea unei cetăţenii active şi incluzive, pentru angajabilitate în piaţa muncii MOTIVAŢIA MODERNIZĂRII

Dezvoltarea abilităţii de a acţiona autonom, de a folosi instrumente în manieră interactivă, a funcţiona în grupuri socialmente heterogene, a dezvolta deprinderi necesare societăţii cunoaşterii; Dezvoltarea potenţialului educaţional al curriculumului, asigurarea reproducerii valorilor naţionale reprezentative concomitent cu deschiderea spre valorile europene şi universale; Asigurarea unei treceri armonioase de la o treaptă de învăţămînt la alta; Deschiderea şi liberalizarea actului didactic, ameliorarea la nivelul straregiilor, metodologiilor, practicilor de predare- învăţare; promovarea intensă a metodelor interactive; MOTIVAŢIA MODERNIZĂRII

Comutaţia dinspre un sistem de evaluare în care se testa capacitatea elevilor de a memora secvenţe de cunoştinţe, către o evaluare care valorizează competenţele pentru viaţă; de la o învăţare centrată pe informaţie către una în care importante sînt capacităţile de articulare creativă a cunoaşterii, deprinderilor, atitudinilor în situaţii diverse de viaţă privată, profesională, publică; Reflectarea a celor patru piloni ai învăţării: a învăţa să ştii/să cunoşti, a învăţa să faci, a învăţa să munceşti cu ceilalţi, a învăţa să fii, a învăţa să te transformi pe tine şi să schimbi societatea. MOTIVAŢIA MODERNIZĂRII

Modernizarea curricula pe discipline s-a efectuat: din perspectiva centrării pe elev; din perspectiva orientării spre formarea de competenţe, prin stabilirea clară a competenţelor-cheie şi a competenţelor specifice; prin corelarea sistemului de competenţe cu unităţile de conţinuturi, strategiile didactice şi de evaluare; din perspectiva realizării interdisciplinarităţii şi transdisciplinarităţii, prin sincronizarea diferitor discipline ale ariei curriculare; din perspectiva valorică şi comportamentală, prin integrarea componentei valorice şi comportamentale în curriculum.

A fost modernizată şi unificată structura curricula, s-a efectuat descongestionarea conţinutului, integrarea şi reorganizarea informaţiei în module coerente potenţialului elevilor; prezentarea cunoştinţelor de bază într-un mod praxiologic şi mai puţin academic; evidenţierea esenţialului şi actualizarea conţinuturilor etc.

CURRICULUMUL MODERNIZAT CA MODEL PEDAGOGIC ESTE CENTRAT PE: achiziţiile finale ale învăţării – competenţele generale disciplinare dimensiunile acţionale ale activităţii de formare a personalităţii elevului Cerinţele şcolii în raport cu interesele, aptitudinile elevului şi cu aşteptările sociale

ELEMENTE DE NOUTATE

AVANTAJELE CURRICULUMULUI BAZAT PE COMPETENŢE raportează achiziţiile dobîndite de către elev în contexte concrete sporeşte libertatea profesorului evaluarea devine formativă la fiecare etapă a învăţării oferă elevului libertate în manifestarea şi valorificarea intelectului personal exprimă şi dimensiunea socială a educaţiei, astfel încît absolvenţii înzestraţi cu competenţe funcţionale vor rezolva cu succes unele probleme din viaţa cotidiană

favorizează proiectarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ din perspectiva unui sistem de valori educaţionale promovează prin toate formele şi dimensiunile educaţiei referenţialul axiologic reflecta aşteptările sociale referitoare la ceea ce va şti, va şti să facă şi cum va fi elevul la o anumită treaptă de învăţămînt într-un anumit domeniu de studii AVANTAJELE CURRICULUMULUI BAZAT PE COMPETENŢE

favorizează transferul şi mobilizarea cunoştinţelor în vederea accentuării dimensiunii acţionale a instruirii marchează trecerea de la un enciclopedism al cunoaşterii la o cultură a acţiunii contextualizate focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale elevului adoptează un nou model de stabilire a finalităţilor educaţionale, formulate în termeni de competenţe are ca punct de plecare profilul de formare al absolventului din învăţămînt secundar general articulează toate componentele curriculare angajate în acţiunea integrată de predare-învăţare-evaluare, proprii paradigmei curriculare sprijină valorile promovate de şcoala contemporană are deschidere spre conţinuturi pluri-, inter/transdisciplinare

furnizează procesului de învăţămînt direcţii mai clare de formare-dezvoltare a personalităţii elevului armonizează finalităţile educaţiei din R.Moldova cu finalităţile din sistemele de învăţămînt din Europa marchează o schimbare strategică dinspre obiectivele pedagogice spre competenţele şcolare şi o mutaţie de accent dinspre evaluarea sumativă/normativă spre evaluarea formativă şi formatoare sugerează o abordare integratoare a activităţii de formare-evaluare a competenţelor şcolare AVANTAJELE CURRICULUMULUI BAZAT PE COMPETENŢE

se racordează la nevoile de formare ale elevului şi la cerinţele vieţii sociale schimbă misiunea şcolii în condiţiile societăţii bazate pe cunoaştere orientează spre formarea cetăţenilor productivi şi promovează şcoala prietenoasă copilului înzestrează elevii, pe parcursul şcolarităţii, cu un ansamblu de competenţe funcţionale, care îi va permite îndeplinirea unor sarcini semnificative din viaţa reală AVANTAJELE CURRICULUMULUI BAZAT PE COMPETENŢE

CE SE AŞTEAPTĂ DE LA ELEVUL EDUCAT PRIN CURRICULUMUL MODERNIZAT să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final; să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple pentru a le înţelege, realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute; să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizînd în aşa fel cunoştinţele funcţionale în viziunea proprie; să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme din viaţa cotidiană, manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale, adică competenţa.

Abordarea tradiţională şi curriculară a învăţămîntului Abordarea tradiţionalăParametruAbordarea curriculară 1. Informare 2. Intradisciplinaritate 3. Cunoştinţe 4. Elevul – obiect al învăţării 1. Obiective generale formulate pentru profesor 2. Obiectivele formulate haotic 3. Predomină obiective de cunoaştere 1. Se axează pe conţinuturi 2. Conţinutul este privit ca finalitate 3. Conţinuturile sunt standardizate 4. Tendinţa spre extinderea informaţiei 1. Predomină aplicarea metodelor reproductive 2. Predomină strategii didactice axate pe informare, expunere 3. Profesorul în mare parte impune punctul de vedere 4. Predomină concurenţa 5. Studenţii lucrează izolat sau în colectiv 1. Se apreciază cunoştinţele (ce ştie studentul) 2. Accentul se pune pe cantitatea informaţiei (cît de multă informaţie deţine studentul) 3. Vizează clasificarea,,statică a elevilor/studenţilor 4. Sunt privite ca instrumente de pedeapsă 5. Domină evaluarea de către profesor 1. Concept teoretic 2. Obiective 3. Conţinuturi 4. Metode şi strategii didactice 5. Strategii de evaluare 1. Formare 2. Interdisciplinaritate 3. Competenţe 4. Elevul – subiect al învăţării 1. Sistemul de obiective formulate pentru student 2. Obiectivele formulate taxonomic şi în termeni de competenţe 3. Echilibrul dintre obiective de cunoaştere, aplicare şi integrare 1. Se axează pe obiective/competenţe 2. Conţinutul este privit ca mijloc de atingere a obiectivelor 3. Conţinuturile sunt flexibile 4. Tendinţa spre comprimare şi generalizare a informaţiei 1. Predomină aplicarea metodelor active/interactive 2. Predomină strategii didactice formative, investigaţionale 3. Promovează şi apreciază punctele de vedere ale studenţilor 4. Predomină parteneriatul, cooperarea 5. Studenţii lucrează în grupuri şi individual 1. Se apreciază competenţele (ce poate să facă studentul cu ceea ce ştie) 2. Accentul se pune pe elemente de ordin calitativ (valori, atitudini) 3. Vizează progresul de învăţare la fiecare elev/student 4. Sunt privite ca instrumente de motivare 5. Domină autoevaluarea

Mulţumesc pentru atenţie