TERMODINAMICĂ. Stări de agregare ale substanţei a) Starea solidă: au formă proprie; rigiditate; au volum propriu (incompresibilitate). b) Starea lichidă:

Презентация:



Advertisements
Похожие презентации
Observări fenologice Starea cerului; Temperatura aerului; Prezena vântului; Precipitaii. (Însemnarea datelor în calendarul naturii.)
Advertisements

Corpuri geometrice – arii şi volume © STOICA ADRIAN, 2008.
Teza de calificare la specialitatea operator la calculatoare electronice Tema Web marketing in Moldova Elaborat: Bucarciuc Arcadie Grupa - 38.
MECANISMELE FOTOCHIMICE IMPLICATE ÎN PROCESUL VEDERII lumina rodopsina * rodopsina transducina transducina * fosfodiesterazafosfodiesteraza * GMPc5-GMP.
PIAŢA MONETARĂ ŞI CREAŢIA MONETARĂ Oleg STRATULAT prof. univ. dr.
ENZIMELE OBIECTIVELE: Natura chimică şi rolul biologic al enzimelor. Dovezile naturii proteice a enzimelor. Diferenţa dintre acţiunea enzimelor şi catalizatorilor.
Безушка А. І., вчитель початкових класів Черленівської ЗОШ І-ІІІ ступенів 2011.
Atenţia vizuală Lect.univ.Mihaela Rus. Ce discutam? Neurofiziologia atenţiei Modelarea atenţiei Inconştientul cognitiv.
C ă r ţ i n o i Colecţia de Primăvară Biografii / Memorii / Mărturii O istorisire inspiraţională şi eroică a unei credinţe radicale în bisericile.
ESENŢA ŞI FUNCŢIILE MONEDEI MODERNE Oleg STRATULAT prof. univ. dr.
,,Te-ai întrebat de ce, la răsăritul zorilor, cocoşul suspină dureros de repetate ori? Iată ce înseamnă asta: în oglinda dimineţii s-a arătat că din viaţa.
Ce este o axonometrie? Metode de construire a izometriei Izometria ortogonală P ROIECTII AXONOMETRICE Care sunt tipurile de axonometrii?
Sistem de inecuaii: 0 x y a tata -t a 1 b tbtb π-t b 1 1. Depunem pe cerc soluiile primei inecuaii. 2. Depunem pe cerc soluiile inecuaiei a doua. 3. Marcăm.
ENZIMELE Autor : Stratulat Silvia. OBIECTIVELE: Natura chimică şi rolul biologic al enzimelor. Dovezile naturii proteice a enzimelor. Diferenţa dintre.
R i r I IR – raz ă reflectat ă r – unghi de reflexie Suprafa ţ a de separare NI – normala lasupra- fa ţ a de separa ţ ie N Prof. Elena Răducanu, Colegiul.
Componentele sistemului cardiovascular 1. Inima = pompa care asigură forţa necesară circulaţiei sângelui în organism, prin intermediul celor două circulaţii:
Exemple de baze KOH-hidroxid de potasiu NaOH-hidroxid de sodiu Ca(OH) 2 -hidroxid de calciu Mg(OH) 2 -hidroxid de magneziu Al(OH) 3 -hidroxid de aluminiu.
Oxidarea biologică Lanţul respirator Fosforilarea oxidativă.
Referat la topografie Tema: Relieful i orizontalele A elaborat: Tabuncic Victoria Gr. EI A verificat: Parcevschi Nicolai Chiin ă u 2015.
ANTICORPII. RASPUNSUL IMUN. IMUNOGLOBULINELE (ANTICORPII) Ig prezintă glicoproteine din fracţia γ -globulinelor. Se disting Ig membranare (BCR) şi Ig.
Транксрипт:

TERMODINAMICĂ

Stări de agregare ale substanţei a) Starea solidă: au formă proprie; rigiditate; au volum propriu (incompresibilitate). b) Starea lichidă: nu au formă proprie; au volum propriu (incompresibilitate).

c) Starea gazoasă: nu au formă proprie; nu au volum propriu. Modelul de gaz ideal: 1. număr foarte mare de particule identice; 2. dimensiunile moleculelor sunt neglijabile (puncte materiale); 3. mişcare browniană (mişcare de agitaţie termică); 4. forţele intermoleculare se neglijează; 5. traiectoriile moleculelor între două ciocniri succesive sunt rectilinii; 6. ciocnirile între molecule şi pereţii vasului se consideră perfect elastice

Termodinamica ramură a fizicii care studiază procesele termice care însoţesc fenomenele din natură Sisteme termodinamice ansamblu bine delimitat de corpuri macroscopice Sistem termodinamic

IZOLATE nu schimbă nici energie nici masă Tipuri de sisteme termodinamice ÎNCHISE DESCHISE schimbă energie dar nu schimbă masă schimbă atât energie cât şi masă

Ex: fluid închis într-o incintă cu pereţi rigizi şi termoizolanţi

Ex: gaz închis într-un cilindru cu piston mobil

Ex: celulă bacteriană în mediul de cultură

EXTENSIVI: Proporţionali cu cantitatea de substanţă Exemple : V, m, N, ν, U Au proprietatea de aditivitate:E = E1 + E2 INTENSIVI: Nu depind de cantitatea de substanţă Exemple : p, T, n, ρ ρρ ρ Nu au proprietatea de aditivitate: I I1 + I2 Parametri de stare

Ecuaţia termică de stare: m 1 (T 1 ) m 2 (T 2 ) m = m 1 + m 2 T T 1 + T 2 Ecuaţia termică de stare a gazului ideal:

Stări de echilibru Stări de neechilibru Parametrii intensivi au aceeaşi valoare în toate părţile sistemului Nu trec fluxuri prin sistem Nu se modifică atâta vreme cât nu se schimbă condiţiile externe Există gradienţi nenuli Evoluează în timp Stări termodinamice

CVASISTATICE NESTATICE Procese termodinamice Decurg foarte lent, stările intermediare pot fi considerate stări de echilibru Trecerea din starea iniţială în starea finală se face printr-o succesiune de stări de neechilibru

REVERSIBLE IREVERSIBLE Sistemul poate reveni în starea iniţială trecând prin aceleaşi stări intermediare ca în procesul direct Starea iniţială nu poate fi atinsă pe aceeaşi cale, iar stările intermediare sunt de neechilibru