ABSENTEISMUL ŞCOLAR FACTORI DETERMINANŢI PREVENIRE

ATITUDINEA COPILULUI FAŢĂ DE ŞCOALĂ ESTE DIFERITĂ ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTA ŞI DE MEDIUL ÎN CARE SE DEZVOLTĂ ACESTA

ATITUDINEA PREŞCOLARULUI ESTE ÎNCĂ NEUTRĂ FAŢĂ DE ŞCOALĂ

Preşcolarul mare, caracterizat printr-o curiozitate predominant perceptivă, vrea să fie elev.

La unii elevi, după 3-5 ani de şcolarizare, se observă o schimbare radicală în atitudinea faţă de şcoală. În locul dorinţei, al plăcerii, apare uneori dezinteresul manifestat printr-o atitudine negativă faţă de şcoală. În locul dorinţei, al plăcerii, apare uneori dezinteresul manifestat printr-o atitudine negativă faţă de şcoală.

Această schimbare în atitudine nu apare în mod brusc. Există întotdeauna indici relevanţi ai apariţiei ei. Orice eşec care nu este observat la timp poate antrena un proces de inadaptare. Elevul se resemnează sau renunţă, devenind indiferent faţă de şcoală sau se revoltă împotriva insucceselor pe care nu reuşeşte să le învingă, încearcă anumite compensări prin care vrea să dovedească pentru el însuşi că poate să reuşească în unele lucruri, ceea ce uneori duce la fapte de indisciplină sau la evitarea anumitor ore.

Elevul încearcă să evite insuccesul preferând să-şi petreacă timpul într-un mediu în care, crede el, se poate remarca. Din păcate, de cele mai multe ori acest mediu îl reprezintă STRADA.

Acest fenomen, numit ABSENTEISM are o determinare multicauzalã. CAUZELE REALE CARE DUC LA APARIŢIA SA POT FI DE NATURĂ: CAUZELE REALE CARE DUC LA APARIŢIA SA POT FI DE NATURĂ: - SOCIALĂ; - SOCIALĂ; - FAMILIALĂ; - FAMILIALĂ; - PEDAGOGICĂ. - PEDAGOGICĂ.

CAUZE SOCIAL - FAMILIALE dezorganizarea unor familii; dezorganizarea unor familii; stãrile conflictuale dintre pãrinti, care genereazã o atmosferã nefavorabilã pentru copii; stãrile conflictuale dintre pãrinti, care genereazã o atmosferã nefavorabilã pentru copii; indiferenţa unor pãrinţi fatã de situaţia şcolarã a copiilor ; indiferenţa unor pãrinţi fatã de situaţia şcolarã a copiilor ; absenţa unui regim raţional de viaţã si de muncã în familie; absenţa unui regim raţional de viaţã si de muncã în familie; lipsa de supraveghere din partea pãrinţilor; lipsa de supraveghere din partea pãrinţilor; starea materialã precară; starea materialã precară; condiţii de trai nefavorabile; condiţii de trai nefavorabile; lipsuri în dotarea elevului cu cele necesare pentru scoalã; lipsuri în dotarea elevului cu cele necesare pentru scoalã; lipsa influenţelor educative pozitive ( în familie sau în anturajul copiilor). lipsa influenţelor educative pozitive ( în familie sau în anturajul copiilor).

ROLUL FAMILIEI După cum este normal, familia joacă un rol important. Ea trebuie să îl susţină moral pe copil evitand timorări de genul: După cum este normal, familia joacă un rol important. Ea trebuie să îl susţină moral pe copil evitand timorări de genul: Să vină odata şcoala să scap de tine! Să vină odata şcoala să scap de tine! Las că începe ea şcoala si vezi tu ce-o să păţeşti! Las că începe ea şcoala si vezi tu ce-o să păţeşti! Acestea imprimă în mintea elevului teamă şi dezorientare.

Părinţii trebuie să strecoare în mintea copilului dragoste, curiozitate, pasiune, nerăbdare şi nu teamă. Şcoala trebuie întipărită în mintea copilului ca un mediu interesant, frumos, atractiv. Părinţii trebuie să strecoare în mintea copilului dragoste, curiozitate, pasiune, nerăbdare şi nu teamă. Şcoala trebuie întipărită în mintea copilului ca un mediu interesant, frumos, atractiv.

INFLUENŢA GRUPULUI SOCIAL Grupul social din care provine copilul îşi pune adesea amprenta pe comportamentul, gândirea şi profilul său moral. Grupul social pozitiv favorizează formarea reprezentărilor pozitive despre şcoală în timp ce unul negativ înfranează, creează frică, duce la fuga de şcoală. Grupul social din care provine copilul îşi pune adesea amprenta pe comportamentul, gândirea şi profilul său moral. Grupul social pozitiv favorizează formarea reprezentărilor pozitive despre şcoală în timp ce unul negativ înfranează, creează frică, duce la fuga de şcoală. Iată de ce probabilitatea ca frecvenţa scolară neritmică să se manifeste este mai mare dacă din anturajul elevului fac parte persoane care au sau au avut probleme cu şcoala. Iată de ce probabilitatea ca frecvenţa scolară neritmică să se manifeste este mai mare dacă din anturajul elevului fac parte persoane care au sau au avut probleme cu şcoala.

INFLUENŢA GRUPULUI RELIGIOS Grupul religios din care face parte familia copillului poate juca şi el un rol mobilizator. Religia canalizează demersurile copilului spre săvarşirea de învaţaturi şi comportamnete pline de pioşenie, sprijinindu-l într-o integrare rapidă, fără dificultăţi, printr-o îndrumare în spiritul iubirii, al respectului reciproc, al toleranţei, dar mai cu seamă, al încrederii în forţele proprii. Grupul religios din care face parte familia copillului poate juca şi el un rol mobilizator. Religia canalizează demersurile copilului spre săvarşirea de învaţaturi şi comportamnete pline de pioşenie, sprijinindu-l într-o integrare rapidă, fără dificultăţi, printr-o îndrumare în spiritul iubirii, al respectului reciproc, al toleranţei, dar mai cu seamă, al încrederii în forţele proprii.

CAUZE PEDAGOGICE cunoasterea insuficientã a elevilor si de aici nerespectarea particularitãtilor de vârstã si individuale ale acestora ; lipsa de preocupare a unor cadre didactice pentru stimularea interesului elevilor fatã de învãtãturã. insuficienta folosire a metodelor activ-participative, care sã stimuleze dezvoltarea capacitãtilor intelectuale ale elevilor; insuficienta pregãtire psiho-pedagogicã a unor cadre didactice, precum si lipsa de perfectionare;

Dezinteresul cadrelor didactice faţă de preocupările şi de dorinţele elevilor este urmat de reticenţa celor din urmă. Elevii au nevoie de un climat concurenţial în care să-şi pună în valoare aptitudinile şi calitaţile. Lipsa acestuia îi descurajează şi, nu de puţine ori, îi alungă din şcoală în faţa televizorului sau de-a dreptul în găştile de cartier. Dezinteresul cadrelor didactice faţă de preocupările şi de dorinţele elevilor este urmat de reticenţa celor din urmă. Elevii au nevoie de un climat concurenţial în care să-şi pună în valoare aptitudinile şi calitaţile. Lipsa acestuia îi descurajează şi, nu de puţine ori, îi alungă din şcoală în faţa televizorului sau de-a dreptul în găştile de cartier.

Motive care determină frevenţa şcolară neritmică : anturajul (prietenii); teama de corigenţă; probleme de sănătate; atitudinea profesorului (relaţia profesor-elev, stilul de predare, personalitatea profesorului); probleme familiale (conflicte, situaţie materială precară etc.); supraîncărcarea orarului şcolar în detrimentul timpului liber; lipsa de motivaţie (dezinteres) pentru disciplina respectivă; stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absenţelor în catalog, acordarea cu uşurinţă a mediilor de trecere); suprasolicitarea informaţională (programe şcolare încărcate); neasigurarea unei baze materiale şcolare viabile; neîncrederea în perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de absolvire; sistemul paralel de meditaţii particulare.

Soluţii pentru îmbunătăţirea frecvenţei: colaborare mai strânsă şcoală-familie ; colaborare mai strânsă şcoală-familie ; schimbarea mentalităţii elevilor privind actul de învăţare ; schimbarea mentalităţii elevilor privind actul de învăţare ; respectarea strictă a regulamentului privind sancţiunile date elevilor pentru absenţe nemotivate. respectarea strictă a regulamentului privind sancţiunile date elevilor pentru absenţe nemotivate.

CE PUTEM FACE ? Desigur ca numai profesorul, neajutat de familie nu poate rezolva toate problemele adolescentului, dar noi, cu tact şi măiestrie pedagogică, trebuie să le oferim modele şi dacă nu-i vom ridiculiza şi nu-i vom umilii, dacă nu-i vom nedreptăţi, dacă vom reuşi să-i disciplinăm pe elevii turbulenţi în loc să-i dăm afară de la ore, dacă nu le vom sancţiona prin notă abaterile disciplinare şi dacă vom folosi cât mai des încurajarea şi lauda, poate că vom reuşi să creem o relaţie afectivă pozitivă care va determina o scădere a numărului de absenţe nemotivate din cataloagele şcolare. Desigur ca numai profesorul, neajutat de familie nu poate rezolva toate problemele adolescentului, dar noi, cu tact şi măiestrie pedagogică, trebuie să le oferim modele şi dacă nu-i vom ridiculiza şi nu-i vom umilii, dacă nu-i vom nedreptăţi, dacă vom reuşi să-i disciplinăm pe elevii turbulenţi în loc să-i dăm afară de la ore, dacă nu le vom sancţiona prin notă abaterile disciplinare şi dacă vom folosi cât mai des încurajarea şi lauda, poate că vom reuşi să creem o relaţie afectivă pozitivă care va determina o scădere a numărului de absenţe nemotivate din cataloagele şcolare.

Noi, educatorii, suntem cei care trebuie să dăm dovadă de sensibilitate şi dragoste pentru copii, de capacitate de anticipare şi de cunoaştere a elevilor, de empatie şi echilibru afectiv. Să acordăm atenţie problemelor pe care elevii trebuie să le clarifice, să nu minimalizăm problemele care îi frămantă, să le acordăm respect şi, poate aşa, vom reusi să îi readucem în banci pentru a contribui în mod pozitiv la propria lor formare.