Ganduri de copil… NR. 4 (ANUL I, MAI 2011) Scoala Valea Brazilor

CUPRINS Imnul scolii……………………………2 Un alt sunet……………………………3 Lacrima de pe obraz…………………..4 Jurnalul………………………………..5 Straie de primavara……………………6 O randunica ne povesteste…………….7 Gandurile mele la ora de geografie……8 Luna mai……………………………….9 Buburuza……………………………...10 Afla cine a inventat……………………11 Profesorul lunii………………………...12 Parkour………………………………...13 Semnificatia zilei de nastere……… Curiozitati……………………………...15 Cum ne comportam la teatru……… Bancuri……………………………… Colectivul de redactie va doreste ca primavara aceasta sufletul sa va cunoasca cuvantul implinire si viata sa va fie presarata cu magie. Echipa de redactie: Ruxandra Banica Petruta Ologu Daiana Matusanu Miruna Bacan

Imnul Şcolii Mie îmi place şcoala mea, Şi chiar mă mândresc cu ea. Noi elevii cuminţei, Venim zilnic cu idei: Ori la lecţii lungi şi grele, Ori la cap şi la măsele, Dar noi nu avem nicicând Legea pârghiei în gând. Tot cu gândul la substanţe, Noi chiar vom avea speranţe Că Pitagora va fi, Mai uşor pentru copii. Şi nici Decebal nu ştie, Că mereu la geografie, Noi, copii cu interes Vom ramane fara stres. Şi la limbile străine… Invăţăm chiar şi mai bine, La engleză cum se ştie Traducem cu bucurie; La franceză tot la fel, Vorbim de Turnul Eiffel. Şcoala Valea Brazilor, Va fi mereu tot a lor, A elevilor voioşi Ce vor veni bucuroşi, Indrumaţi de Dumnezeu Ca să ia zece mereu. Şi cu gânduri voiniceşti Şcoala noastră Băiculeşti, Tot cu Domnul înainte Cu profesori buni la minte, Va avea mereu elevi Tot ca azi şi ca şi ieri Ei vor fi mereu isteţi Şi fetiţe şi băieţi. Deaconu Adelina - cls.a-VII-a 2

Era o dimineata tarzie…soarele nu dadea semne ca ar aparea. In camera aerul era rece iar tacerea iti infunda timpanele. Tavanul era alb fara pic de pata. Lustra parca plangea deoarece nu putea sa lumineze. Langa ferestra statea o umbra a lunii. O umbra palida si albicioasa. Cerul era un puf nepatat de vreun scrum negricios. Eram pe pat. Priveam mersul razelor de soare. Eram inca in pijamalele mele roz cu niste casti maronii in urechi. Nu se auzea nicio muzica. Era o tacere usturatoare. Ochii imi luceau datorita razelor aurii ce patrundeau prin sticla subtire si fina a geamurilor pline de roua cristalina. Stateam. Stateam si parca meditam. Ce? Nici mie nu imi era clar. Nu stiam cum de pot rezista fara un sunet care mi-ar putea reaminti ca traiesc. Muzica era viata mea. Era ciudat ca tocmai eu, cea care iubeam muzica, puteam trai fara ea. Iubeam rock-ul, iubeam muzica … iubeam acea muzica care te facea sa uiti ca sunt probleme. Iubeam acea muzica …aceea care iti dadea impresia ca tu esti ziua de maine. Priveam…in jur doar liniste…din cand in cand se auzeau prin gaurile fine ale geamurilor, glasuri calde, glasuri presarate cu inocenta si bucurie. Erau cativa copilasi ce se jucau pe strada. Erau firavi si gingasi. Ma simteam ciudat, era un sentiment aparte, unul nou. Era uluitor cum de pana acum nu auzisem acest sunet ceresc. Stiam fiecare vers al fiecarei melodii, insa urechiile nu-mi auzisera acest sunet al fericirii, al copilariei. Pentru prima data simteam ca evadez din globul meu imaginar, din lumea mea. Copiii aceia imi dadusera cheia camerei unde eram prizoniera. Era asa magic si incantator sa privesc in jurul meu. M-am ridicat si am pasit firav catre fereastra. Am tras draperia albastra si am aruncat mp3 pe pat. Timida am privit cum se jucau gratios si amuzant. Era ceva de nedescris. Ceva ce nu credeam ca ma va putea linisti vreodata. Nu-mi puteam imagina ca exista o astfel de magie intr-un lucru asa de simplu. Asa patim cu totii, ne inchidem in propriile globuri si ne limitam placerile si dorintele. Uitam sa gasim sensuri in lucrurile lipsite de sens, ne pierdem interesul pentru distractii, uitam sa mai zambim fiecarei pietre pe care o inalnim, uitam sa ne bucuram nebuneste. Atuni cand vei cauta cheia propriei camera, aminteste-ti de glasurile copiiilor si gandeste-te la cele mai simple lucruri in care magia dainuie. BANICA RUXANDRA- cls.a-VI-a Un alt sunet… 3

Stiti ce urasc cel mai mult pe lumea aceasta? Cand lumea se cearta! De fiecare data cineva nu iese teafar. Dar am stat sa ma uit cu atentie! Ceva, ceva mereu se intampla dupa o cearta…ceva umed apare din coada ochiului, se prelinge usor, usor pe obraz si pana la urma cade, cade si atinge pamantul si apoi lasa in urma o pata umeda. Stateam mereu si ma uitam la acest fenomen sa-i zic asa. Si eu faceam uneori acest lucru, dar nu mereu, in urma unei certi despre care puteam spune ca este dureroasa. Dar stiti ce? Mai fac asta si cand sunt foarte bucuroasa. Asta m-a facut sa ma gandesc mai mult la acest lucru. Stateam pe pat si ma gandeam…imi imaginam acele picaturi. Erau ca apa! Da! Am sarit deodata din pat si am repetat: da! Este apa! Am tresarit eu. Dar apoi alta intrebare mi- a pus stapanire pe minte de ce se intampa asta? A doua zi mi s-a intamplat acest fenomen! Am atins cu varful limbii o picatura! Nu ! asta nu e apa! E sarata! Mi s-a dus si singura explicatie. M-am dus in camera mea, posomorata. Dupa un timp vine mama! -Ema! De ce stai in casa cand e o vreme atat de frumoasa afara? -Ma gandsc mami! Ma gandesc! -La ce fata mea? -Stii cand ma lovesc ceva imi curge din ochi! Apa nu e! Ce e? -Aaa! La asta te gandeai? Eee! Acest lucru se numeste lacrima. -Dar de ce aceasta lacrima apare doar atunci cand ma lovesc sau cand sunt foarte fericita? -Ee !acest lucru este in functie de sentimente. Este un lucru pe care eu nu ti-l pot explica dar pe parcurs vei afla! -Macar am aflat cum se numeste! Multumesc mult mama! Pot sa spun ca acum sunt foarte fericita! Am aflat cum se numea! Dar stiti ceva? asta s-a intamplat la varsta de 5 ani! Acum eu imi reamintesc totul, dar prin scris caci glasul mi l- am pierdut intr-un accident ! Imi amintesc cu drag de acesti ani frumosi! Cand scriu simt ca traiesc. Va spun un singur lucru: copilaria nu se va mai intoarce niciodata asa ca bucurati-va de ea! OLOGU PETRUTA cls.a-VI-a Lacrima de pe obraz 4

Jurnalul Era o dimineata de aprilie…In gradina din fata casei erau numai leaganul si cateva flori care strigau dupa o picatura de apa. Soarele stralucea domol.Era ascuns dupa cativa nori infricosatori. O adiere de vant aducea cu ea numai frica zilei de maine. Acea adiere de vant aspra, dar totusi calda a facut ca barile leaganului meu sa scoata un zgomot…un scartait ce nu prea se mai auzise in gradina mea de multa vreme. Au inceput sa curga cativa stropi din nemarginitul ocean albastrui: pic-pic, pic-pic. Cu fiecare strop natura parca se schimba..Si pic- pic, pic-pic pana acele picaturi se transformau intr-o adevarata ploaie. Ma intorc din nou in pat si las ca visele sa puna stapanire pe fiinta mea. Ma trezesc si observ ca ploaia isi stapanise mania. Pana sa inceapa ploaia…aveam de gand sa plec in locul unde imaginatia mea nu avea limite: in parc. Acolo simt ca sunt numai eu...eu si pasarelele…Iau cu mine o carte veche pe care o gasisem acum cateva luni prin pod si imi era tare cunoscuta. Imi iau geaca,deschid usa si pasesc usor pe pamantul umed. Ajung in parc. Dau cu maneca peste banca umeda si ma asez.Ma uit in jur si vad ceva schimbat..lumea avea o stralucire diferita, dadea semn ca in acea zi se va intampla ceva…ceva diferit…ceva frumos. Deschid cartea..Da..imi amintesc acea carte. Mi-a dat-o bunicul cand eram mai mica pentru a- mi scrie trairile in ea. Pe prima pagina bunicul imi scrisese cateva cuvinte..un mesaj indrumator. Mai dau o fila si vad o pagina alba care abia astepta ca penita stiloului meu sa pateze acel alb. In acel moment parca toate amintirile frumoase imi aparura in fata: primul cuvant rostit, primul pas facut.O umbra nu lasa lumina sa treaca prin ochii mei. Cutez sa ridic capul. O persoana cu ochi albastrui, cu parul scurt si cu o stralucire in ochi se aseza langa mine.O briza de vant mi-a trecut timida prin par. Ii zambesc...ce zambet frumos are! Poate este baiatul din vis. Ma ridic dupa banca si ma duc impreuna cu acel sentiment nou acasa.Las in urma sclipirea din ochii lui albastrui.Cand ma duc acasa imi dau seama ca jurnalul meu ramasese pe banca plina cu amintiri.Fug din nou in parc…insa el nu mai era acolo. Doar jurnalul zacea pe banca.Seara,cand l-am deschis pentru a-mi scrie gandurile prima pagina era deja completata de el :Imi pare bine ca te-am cunoscut si chiar daca nu am schimbat nici macar un cuvant privind ochii tai am simtit ca te cunosc de o viata si ochii tai vorbeau mai mult ca suficient. Acum imi iau ramas bun si poate vreodata privirile nostre se vor intalni… Cand am ridicat privirea din jurnal parca totul se sfarsise pentru mine,dar de ce?.Au trecut trei ani,iar eu imi dadusem seama ca ceea ce simteam pentru el …era iubire! Dupa trei ani de zile venise luna aprilie: luna plina de sentimente noi,dar si a zilelor cu nori, luna picaturilor de ploaie,dar si a razelor de soare. Ma duc in acelasi loc unde facusem primul schimb de priviri Eu aveam in mana acelasi jurnal, dar era plin de trairi …insa ultima pagina era necompletata..chiar in acea seara vroiam sa inchei cu acel jurnal si s-a ingrop amintirea acelui baiat care imi furase inima.Banca pe care ma asezasem acum trei ani era neclintita. Ma asez pe ea. Stau cu capul in jos si ma gandesc. O persoana se aseza langa mine.Nu doream sa ma deranjeze nimeni si nici macar nu mi-am intors capul sa vad cine este. Acea persoana m-a luat de mana..Atunci mi-am intors capul si am vazut ca era el..Era neschimbat. Aceiasi ochi albastrui, acelasi zambet fermecator. Incepuse ploaia. L-am luat in brate si l-am strans tare,tare. Ploaia curgea peste noi…In aceea zi, i-am multumit lui Dumnezeu pentru ca fericirea chiar exista… MATUSANU DAIANA- cls.a-VI-a 5

Este primavara. Afara aerul este imparfumat si ametitor. Copacii si pomii sunt inmuguriti, florile sunt imbobocite, iar padurile sunt verzi si aromate. Primavara, de timpuriu, apare ghiocelul ca un copilas al armatelor de flori ce vor impodobi gradinile si parcurile. Gandaci, albine, fluturi sunt chemate la invierea prin livezi si prin ponoare. Imbatate de lumina si parfum, chiar si furnicile pornesc la drum, ca s- adune-n musuroi petale de flori pentru culcusuri moi. Albinele se-ntrec in vrednicie, din fiecare floare sa adune nectar pentru miere, iar fluturii jucausi zboara din floare-n floare, punandu-si pe aripi modele florale pentru parada culorilor. Pasarile vin din tarile calde, animalele ies din adaposturile lor si insectele au impodobit gradinile. Soarele mangaie padurile si dealurile cu razele sale. Cerul este albastru si pufos, iar raurile sunt limpezi ca lumina. Natura se trezeste la viata. Oamenii se apuca de treaba prin gradini si livezi. Frumusetea si gingasia florilor insenineaza chiar si singuratatea. Primavara a readus totul la viata. FLOAREA DENISA cls a-V-a Straie de primavara 6

A sosit primavara cu siroaie de lumina aurie ce sparg norii intunecosi si cu miros de pamant umed. De zub zapada si-a desprins, din gluga lui cea verde, capul un clopotel de argint aplecat catre pamantul catifelat.Este un ghiocel ce vine sa vesteasca cea dintai sosire a primaverii. Primavara a inverzit iarba,a trezit natura la viata, a adus bucurie in sufletele noastre si a presarat prin padure primii ghiocei. Pomii au inmugurit. Pasarile calatoare s-au intors din sudul insorit,la vechile cuiburi, unde-si vor cloci ouale si vor scoate puii. Admir peisajul minunat al primelor zile de primavara. Deodata, zaresc un stol de randunele ce zburau in indepartare.Din el s-a desprins o randunica si s-a apropiat de fereastra casei unde locuiesc. A facut un mic popas pe creanga unui pom ca si cand s-ar fi odihnit putin, dar in acelasi timp cauta din priviri ceva ce cunostea atat de bine. Mi-am amintit ca la streasina casei era de cativa ani buni un cuib. Randunica s-a apropiat de fereastra, s-a asezat pe pervaz si a inceput sa bata cu ciocul in geam. Eram foarte mirata si emotionata. Am auzit un glas firav care spunea: -Bine te-am gasit! Am crezut ca este un vis, nu-mi venea sa cred ce se intampla…si minune…glasul continua: -Eu sunt!Ma bucur ca m-am intors acasa! Vrei sa facem cunostinta? -Da! i-am raspuns eu.Tu poti vorbi? -Sigur,si as vrea sa ma cunosti.Te-am vazut si anul trecut.Eram mai mic si eu, nu eram decat un pui.Te cunosteam dupa glas, dupa pasi. -Tu esti puisorul de randunica din cuibul de la streasina casei? -Da!Si m-am intors dintr-o lunga si istovitoare calatorie, in minunata noastra tara, de care mi-a fost atata dor! -Povesteste-mi,te rog, despre tine…despre ce o sa faci! Cuibul tau este cam stricat? -Nici o grija! -Vei pleca in alta parte? -Nu! Noi, randunelele suntem niste zidari foarte buni, ca si voi oamenii. Asa ca voi repara cuibul si voi ramane aici. -Cum poti s-o faci? -Simplu, ma vor ajuta si prietenele mele, pentru ca trebuie sa-ti spun, spre deosebire de voi, oamenii, noi suntem niste pasari foarte unite, care stim sa ne ajutam la nevoie una pe alta. -Randunica, povesteste-mi despre sudul insorit, despre voi! Va place acolo? -Ca sa spun drept, mergem pe acele meleaguri numai pentru ca aici este iarna si frig, iar noi nu mai gasim hrana si nu mai rezistam la frig. In sud este mereu soare si cald…Dar sufletul nostru ramane tot aici, in binecuvantata noastra tara. Abia asteptam sa revina primavara ca sa ne puteam intoarce acasa. Iubim foarte mult aceste locuri unde ne-am nascut, ne iubim tara din toata inima. Ne este tare dor de tot ce lasam aici, iar mangaierea noastra este sa stim ca ne vom intoarce. -Nu v-ati gandit sa ramaneti acolo? -Nu, niciodata nu ne vom parasi tara! Aici este casa noastra. Vorbea cu multa dragoste de tara si casa ei, dar oboseala o cuprinse si randunica adormi cu capsorul ei firav sub aripioara.,,Doarme fericita ca a ajuns acasa…am gandit eu. VOICA LUCIANA-MARIA CLS a V-a O randunica ne povesteste 7

Pentru mine geografia reprezinta o provocare. De la ora la ora aflu din ce in ce mai multe lucruri fascinante despre geografie. La ora imi trec prin minte tot felul de idei, ma gandesc daca voi ajunge vreodata sa cunosc toate tarile despre care tot vorbim. Elvetia, lumea ceasurilor si a ciocolatei…mm! Austria, eleganta ca de obicei, cu mersul trasurilor pe strada, cu minunatele concerte din Viena, dar cel mai mult ma atrage Grecia, tara zeilor, tara plajelor albe. Ma gandesc daca as putea crea o tara doar cu puterea mintii, a imaginatiei, oare cum ar fi?... Pai in primul rand as vrea sa nu existe case, blocuri, masini, parlamentari, ci doar natura, animalele si noi oamenii; ar fi pamantul roz, iarba rosie, cerul galben, copacii ar avea in loc loc de crengi aripi, pasarile niste foi, norii ar fi verzi, sa poata vorbi, pasarile sa miaune, copacii sa ciripeasca, iar noi oamenii sa ramanem la fel…doar un aspect as schimba: sufletele pline de ura, de invidie, nepasare, dispret sa fie umplute cu ciocolata si miere si ca tot veni vorba de dulciuri, ar fi superb ca in tara pe care o voi putea crea, sa fie copacii de inghetata, de miere, jeleuri……MDEA… pana unde ma duce gandul, pacat ca niciodata nu se va realiza. BACAN MIRUNA cls.a-VI-a Gandurile mele la ora de geografie 8

Luna mai Luna Mai a fost numita dupa zeita greaca Maia, identificata cu zeita romana a fertilitatii, Bona Dea, al carei festival avea loc in mai. Poetul roman Ovidiu a sugerat o alta varianta etimologica, considerand ca numele de mai ar proveni din latinescul "maiores" (seniori/batrani / varstnici), urmatoarea luna. Piatra lunii mai Piatra specifica celor nascuti in Mai este smaraldul, un simbol al pacii, dragostei, vietii eterne, succesului, care, atunci cand este purtata de catre cineva, are conform superstitiei, darul de a invigora iubirea, inteligenta, arta oratorica si popularitatea. Florile lunii mai Florile caracteristice nativilor din luna Mai sunt lacramioara si paducelul. Paducelul simbolizeaza speranta intrucat este o floarea vestitoare a primaverii si verii, numita uneori "spinii zanelor" deoarece se credea ca este bantuita de fiinte magice. In unele zone din Anglia, se considera ca poti avea parte de ghinion daca te asezi in preajma unui paducel deoarece zanele pot sa arunce o vraja nefasta asupra ta. Pasarea lunii mai Pasarea specifica lunii Mai este privighetoarea. Potrivit unei legende, cea dintai floare de lacramioara era indragostita de privighetoare, dar sfiiciunea o facea sa se ascunda in iarba pentru a asculta cantecul maiestru al pasarii. Acest lucru a insingurat-o pe privighetoare, care a jurat ca nu va mai canta vreodata daca lacramioara nu va inflori in fiecare luna Mai pentru a fi vazuta de toata lumea. 9

Buburuz a În Marea Britanie, această micuţă insectă colorată este cunoscută sub numele de ladybird, care înseamnă pasărea doamnei. În România i se spune buburuză sau mămăruţă. Deşi gândacii nu se numără printre insectele noastre preferate, buburuzele fac excepţie, fiind privite cu drag. Ele îi fascinează pe copii, iar grădinarii şi agricultorii le primesc cu braţele deschise. În general, buburuzelor le place la nebunie să mănânce afide, sau păduchi-de-plante, nişte insecte minuscule, cu corpul moale, care devorează culturile din grădini şi de pe câmp. Unele buburuze adulte pot consuma în timpul vieţii lor mii de afide, chiar şi larvele lor. Buburuza se hrăneşte cu multe alte insecte dăunătoare. Micuţele buburuze sunt fie rotunde, fie ovale, corpul lor având formă semisferică. Deşi au o nepotolită poftă de mâncare, majoritatea nu depăşesc 12 mm în lungime. Delicatele aripi posterioare cu care zboară sunt acoperite de elitre, aripi tari lucioase, cu modele colorate, după care recunoaştem buburuzele. Când insecta vrea să zboare, elitrele se deschid în sus, şi astfel ea poate da din aripi. Deşi buburuzele sunt cunoscute ca fiind roşii cu puncte negre, cele aproximativ 5000 de specii se diferenţiază printr-o varietate de combinaţii de culori. Unele sunt portocalii sau galbene cu puncte negre. Altele sunt negre cu puncte roşii. Există şi buburuze fără puncte, iar unele au dungi sau pătrăţele cum sunt cele de pe tabla de şah. Ciclul de viaţă al multor specii nu durează mai mult de un an. Iarna, exemplarele adulte hibernează în locuri uscate, ferite. Când vremea se încălzeşte, ele se trezesc şi încep să zboare în căutare de plante pline de afide. După împerechere, femela depune pe partea de dedesubt a unei frunze, lângă o rezervă bună de afide, un ciorchine de ouă galbene minuscule. Din fiecare ou iese o larvă cu şase picioare care seamănă mai mult cu un mic aligator fioros, din care nu te-ai aştepta să iasă o buburuză. Întrucât mănâncă întruna afide, larva creşte în scurt timp aşa de mult că nu mai încape în piele, iar după ce năpârleşte de mai multe ori, se prinde de o plantă şi produce învelişul de pupă. În interiorul pupei, larva continuă să crească, până când în final iese adult. La început are corpul moale şi fără culoare şi de aceea rămâne pe plantă până când acesta i se întăreşte. Punctele caracteristice apar într-o singură zi. Duşmanii nu vor să aibă de-a face cu colorata buburuză. Când este ameninţată, buburuza împroaşcă de la încheieturi un lichid galben, urât mirositor şi cu un gust îngrozitor. Prădătorii, cum ar fi păsările sau păianjenii, nu uită niciodată prima lor întâlnire cu buburuza. Culorile ei vii le amintesc mereu de neplăcuta întâlnire. 10

Click to edit the outline text format Second Outline Level Third Outline Level Fourth Outline Level Fifth Outl ine Leve l Sixt h Outl ine Leve l Seve nth Outl ine Leve l Eigh th Outl ine Leve l Ninth Outline LevelClick to edit Master text styles – Second level Third level – Fourth level » Fifth level Afla cine a inventat… Guma de mestecat Placerea mestecatului are o istorie veche. Grecii antici mestecau mastic - un fel de guma de mestecat facuta din rasina arborelui de mastic, iar maiasii mestecau o substanta facuta din seva arborelui sapodilla. Indienii nord-americani mestecau rasina de molid si au transmis obiceiul si noilor-veniti, care mai obisnuiau sa mestece si ceara de albine. 1848: John B. Curtis a facut si vandut prima guma de mestecat, care se numea State of Maine Pure Spruce Gum (guma pura de molid din statul Maine). 1850: Curtis a inceput sa vanda gume aromate facute din parafina, produse mai populare decat guma din rasina. 1869: William Finley Semple a fost primul care a patentat o guma de mestecat. 1871: Thomas Adams a patentat o masina pentru fabricarea gumei. 1880: John Colgan a descoperit cum sa faca pentru ca guma sa aiba gust bun o perioada mai lunga, in timpul mestecatului. 1888: Tutti-Frutti, un produs al companiei Adams, a fost prima guma vanduta la tonomat. Masinariile erau asezate in metroul din New York. 1899: Franklin V. Canning, un farmacist din New York, a inventat guma Dentyne. 1906: Frank Fleer a inventat prima guma de mestecat pentru baloane, numita Blibber-Blubber. 1914: A fost creata marca Wrigley Doublemint. Responsabili pentru adaugarea extractelor de menta si fructe in guma de mestecat au fost William Wrigley, Jr. si Henry Fleer. 1928: A fost inventata guma de mestecat de culoare roz. 11

Profesorul lunii… Anii de liceu lasa o amintire dulce in inima oricui. Ce intamplare v-a ramas intiparita in suflet? N.L: Se spune că cei mai frumoşi ani din viaţa unui om sunt cei petrecuţi în liceu, ei reprezentand perioada adolescentei, cand iti formezi personalitatea. Amintirile incep in clasa a IX, inca din prima zi a anului scolar. Ziua Balului Bobocilor, relatia stransa de prietenie cu colega de banca, dar si cu alte colege, interesul cu care participam la orele de chimie, muzica acelor ani pe care o ascult cu placere si astazi, toate acestea sunt amintiri vii in sufletul meu. Este o perioada care trebuie traita din plin. Daca nu ati fi avut ocazia de a deveni profesoara, in ce alt domeniu v-ar fi placut sa va realizati? N.L: As fi ales orice profesie care are legatura cu informatia si comunicarea, cum ar fi avocat, jurnalist, crainic. Profesorii au multe satisfactii. Ati simtit vreodata ca munca dumneavoastra este inutila? N.L: Din pacate se intampla sa traiesc acest sentiment atunci cand elevii nu constientizeaza importanta informatiilor transmise, ceea ce face ca efortul nostru sa fie anulat de experientele traite in afara scolii, in societate in general, unde descopera modele de asa-zis succes, care au gasit o cale mai rapida spre prosperitate. Ce calitati apreciati la un elev? N.L: La elevi apreciez ambitia, perseverenta, responsabilitatea, creativitatea, initiativa, spiritul de colegialitate. Ce parere aveti despre relatia profesor-elev? N.L: Relatia profesor – elev poate fi caracterizata prin spirit de colaborare, de cooperare, ce se bazeaza pe existenta unor interese comune. Relatia trebuie sa fie constructiva, in avantajul elevului, lipsita de orice fel de tensiune, in care informatiile se transmit natural si impartial. Profesorul trebuie sa devina un membru obisnuit al grupului care va sugera anumite idei fara sa le impuna, grupul fiind cel care va decide. Nita Loredana profesor biologie 12

Parkour Ce este de fapt parkour-ul? Parkour este o activitate fizică ce are la bază o filozofie simplă: găsirea celei mai scurte căi pentru a ajunge într-un punct dorit. Disciplina te ajută să treci peste obstacole și este în general practicata în mediul urban. Parkour reprezintă o metodă naturală de antrenare a corpului pentru ca acesta să se miște foarte rapid, folosind mediul înconjurător în orice situație. Acest sport nu necesită alte accesorii, corpul fiind singurul instrument cu care, și asupra căruia se lucrează. Este o disciplină atletică accesibila tuturor deoarece combină toate înclinațiile naturale ale corpului uman : alergarea, săritul, cățăratul. Este un sport care permite exploatarea potențialului oferit de corpul vostru. David Belle spunea : Pasiune, stil de viată, astăzi sport, Parkour, înainte de toate, era o metoda naturală de a dezvolta toate călitațile care sunt la dispoziția corpului uman în condiții normale. Dezvoltarea forței, agilitații, vitezei si puterii, au fost primii pași in aceasta aventură. Ca practicant de gimnastică si arte marțiale, aveam deja unele abilitați si tehnici pe care le consideram limitate de structurile impuse de diversele sporturi pe care le practicam. Așa că, am decis să creez un sport propriu, si prin asta înțelegând fără limitări materiale, doar o pereche de pantaloni de alergat, un tricou, o pereche bună de adidași și eu. În timp ce alerg, mă fixez pe un punct si îl consider obiectiv, îmi spun : Voi ajunge acolo, voi ajunge acolo direct, voi ajunge acolo rapid, si nimic nu mă va opri. Trebuie să precizez că am fost întotdeauna un admirator înfocat și cititor al Daredevil, Spider-Man și alte personaje din benzile desenate și filme de acțiune. Toți razboinici excepționali și toți atât de liberi. 13

Semnificatia zilei de nastere Daca v-ati nascut lunea, inseamna ca sunteti o persoana mistica, misterioasa. Aveti o creativitate crescuta si o capacitate naturala de a manipula orice situatie in folosul vostru. Celorlati le apareti a fi instabil sau nehotarat, pe de o parte si datorita misterului cu care va inconjurati. In realitate va adaptati foarte usor oricarei situatii si iubiti diversitatea. Luni Persoanele nascute intr-o zi de marti sunt caracterizate de un entuziasm debordant, sustinut de un bagaj generos de energie pozitiva. Aceste calitati va ajuta sa va urmariti cu perseverenta scopurile. Dar aceste scopuri de multe ori sunt mai degraba idealiste decat materialiste. Marti Miercuri Un cuceritor, pe toate planurile! Asta sunteti daca v-ati nascut miercurea. Persone active si puternic ancorate in realitate, sociabile si de gasca. Putin grandomani, va simtiti bine atunci cand vi se aduc complimente, desi uneori exagerate, si adorati sa fiti admirati si in centrul atentiei colective. Extrem de afectuosi insa si foarte exigenti. Oferiti iubire neconditionat dar cereti in schimb acelasi tratament. Trebuie sa tineti cont de faptul ca nu multi oameni au capacitate de a oferi fara retineri. Desi acest lucru pare sa nu conteze foarte mult pentru voi, mergand pe ideea ca daca voi puteti, ar trebui ca si partenerul vostru sa reuseasca. Joi Vineri Persoanele nascute intr-o zi de vineri sunt carismatice, exercitand o puternica atractie asupra celor din jur. Intuitive si empatice, reusesc sa treaca dincolo de aparente. Pareti a fi manati de o neliniste continua, atat in plan ideatic cat si actional. Sunteti persone ciclice, trecand uneori rapid de la o stare de spirit la alta. Sambata Sunteti extravertiti, optimisti, reusiti intotdeauna sa le ridicati celorlalti moralul si sa-i faceti sa zambeasca. Generosi si surprinzatori adeseori, in sensul bun, nu-i permiteti partenerului vostru sa se plictiseasca. Duminica Principalele trasaturi ale persoanelor care sunt nascute duminica sunt fermitatea si loialitatea. Daca loialitatea va va aduce numai satisfactii, atat in relatia cu prietenii cat si in relatia de iubire, caci vi se va raspunde in acelasi fel, inflexibilitatea crescuta s-ar putea sa va creeze probleme. 14

Curiozitati din lumea plantelor Prima cereala cultivata pe pamant a fost orzul (acum de ani) Prima planta textile folosita de om a fost inul(4.500 i.Hr.) Cea mai veche leguma folosita de om a fost varza, cultivata inca din epoca de piatra. Baobabul din Africa este arborele care traieste cel mai mult (5-6 mii de ani) Cel mai batran copac din lume este arborele botezat Sagu din Australia, care are aproape de ani. Cel mai batran maslin se afla in Atena. El a fost plantat de Platon acum de ani. Eucaliptul din Australia este cel mai inalt copac din lume(160). El creste foarte repede(3.5 m pe an) Arborele mamut din America este cel mai inalt conifer(145 m), avand circumferinta trunchiului in jur de 40 de m. Ficusul-pagodelor din India isi intinde coroana pe o suprafata de 2-4 hectare, formand o adevarata padure. Lotusul amazonic are frunze cu un diametru de 2 m. o frunza poate sustine un copil de 40 de kg Cele mai lungi frunze(20 m) le are planta numita Raphia. Cea mai mare ciuperca din lume a fost descoperita in Bulgaria. Ea avea un diamteru de 2 m si 8.7 kg Rafflesia este planta cu cea mai mare floare din lume. Floarea are diametrul de 1 m. Un arbore de cafea poate produce 1 kg de boabe. Cel mai mare pepene din lume a fost recoltat dintr-o ferma. El cantarea 180 de kg. Cei mai mari castraveti au fost obtinuti in Ungaria si masurau 1.70 m lungime. Cel mai mare ciorchin de strugure a fost recoltat in America. El avea o lungime de un metru si diametrul de 70 cm. Cea mai mare varza a fost recoltata in Anglia. Ea cantarea 20 kg. 15

Daca ne-am propus sa vizionam un spectacol, indiferent de natura sa, vom avea grija sa respectam cateva reguli: 1.Sa ajungem la timp,sa fim punctuali, deoarece o intarziere la un spectacol, inseamna deranjarea celorlalti spectatori,ba mai mult, tulburarea ordinii si activitatii realizatorului spectacolului. 2.Daca totusi,din anumite motive se intampla sa intarziem si alti spectatori sunt deja la locurile lor,cand trecem sa ne ocupam locul, vom avea fata orientate spre ei, niciodata nu le vom intoarce spatele. 3.Ne vom cere scuze pentru faptul ca-i deranjam. Nu vom uita sa le multumim pentru ca s-au deranjat ridicandu-se in picioare ori inghesuindu-se sa trecem prin fata dumnealor. 4.Vom ocupa in liniste locul sau locurile noastre. Nu ne vom misca prea mult. Nu vom incepe sa comentam prea mult, eventual sa rasfoim cu zgomot programul, sa intrebam cine interpreteaza un anumit rol. In toate cazurile vom fi atenti cum stam pe scaun, aceasta atat pentru noi, cat si pentru a nu deranja vederea celor din spatele nostru. 5.Nu vom incepe sa mancam bomboane sau altceva, aceasta o vom putea face in pauza; sa nu uitam ca am intrat in sala sa urmarim un spectacol, sa devenim mai buni, in niciun caz sa ne enervam unul pe altul. 6. Sigur ca oricine merge la un spectacol stie ca pentru aceasta va avea nevoie de o tinuta corespunzatoare, de ocazie. Insa niciodata nu ne vom imbraca inainte de a ne spala. Tinuta pentru spectacol trebuie sa fie deosebita. Nu vom intra in sala de spectacol in tinuta de strada. 7.Niciodata nu vom face parada modei din dorinta de a atrage atentia asupra noastra. 8.Dupa ce ajungem la teatru, sau in fata oricarei institutii de arta, inainte de a intra trebuie sa avem la indemana biletele, iar dupa ce intram sa trecem pe la garderoba. Abia apoi ne indreptam spre sala de spectacol. Ne cumparam programul si mergem la locurile noastre. Nu trebuie sa vorbim prea tare, nici sa ne uitam in dreapta sau in stanga. 9.In pauza spectacolului putem iesi sa ne plimbam prin spatiile puse la dispozitie spectatorilor. In acest timp ne putem opri in fata unui afis sau a unui tablou. 10.Dupa ce a sunat soneria, sau se anunta reinceperea spectacolului, ne indreptam spre sala, ne ocupam locurile rezervate si asteptam in liniste reluarea spectacolului; nici acum nici inainte nu se vor face comentarii pe marginea spectacolului, ori a celor vazute in pauza.Ele trebuie emanate dupa sfarsitul spectacolului.Cand suntem intr-un grup de mai multe persoane, in pauza putem purta discutii in mod civilizat, fara sa atragem atentia asupra noastra sau asupra a ceea ce spunem. 11.Dupa spectacol,in ordine, fara sa ne grabim ne vom indrepta civilizati spre garderoba, spre a ne lua hainele si eventualele lucruri depuse acolo.In orice caz, oricat de mult ne-am grabi, nu vom parasi sala inaintea incheierii spectacolului,un asemenea gest echivaland cu jignirea realizatorilor spectacolului si tradand lipsa de educatie. Cum sa ne comportam intr-o sala de spectacole 16

TEACHER: Maria, go to the map and find North America. MARIA: Here it is. TEACHER: Correct. Now class, who discovered America ? CLASS: Maria. Bancuri TEACHER: Glenn, how do you spell 'crocodile?' GLENN: K-R-O-K-O-D-I-A-L' TEACHER: No, that's wrong! GLENN: Maybe it is wrong, but you asked me how I spell it. TEACHER: Harold, what do you call a person who keeps on talking when people are no longer interested? HAROLD: A teacher. TEACHER: Glen, why do you always get so dirty? GLEN: Well, I'm a lot closer to the ground than you are. TEACHER: Now, Simon, tell me frankly, do you say prayers before eating? SIMON: No sir, I don't have to, my Mum is a good cook. 17