Evaluarea în predarea-învăţarea Religiei În procesul de învăţământ, elevii primesc de la profesor acelaşi dar: învăţătura. După un timp vine vremea evaluării şi a răsplătirii rezultatelor întrucât sarcina unora este de a da Cuvântul cu dobândă (Clement Alexandrinul, Stromatele)

Ca activitate în sine, evaluarea cuprinde trei etape principale: Măsurarea rezultatelor şcoare prin procedee specifice, utilizând instrumente adecvate scopului urmărit(probe scrise/orale/practice, proiecte, portofolii). Măsurarea rezultatelor şcoare prin procedee specifice, utilizând instrumente adecvate scopului urmărit(probe scrise/orale/practice, proiecte, portofolii). Aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare(bareme de corectare şi notare, descriptori de performanţă). Aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare(bareme de corectare şi notare, descriptori de performanţă). Formularea concluziilor desprinse în urma interpretării rezultatelor obţinute în vederea adoptării deciziei educaţionale adecvate. Formularea concluziilor desprinse în urma interpretării rezultatelor obţinute în vederea adoptării deciziei educaţionale adecvate.

Aşadar, evaluarea reprezintă totalitatea activităţilor prin care se colectează, organizează şi interpretează datele obţinute în urma aplicării unor instrumente de măsurare, în scopul emiterii unei judecăţi de valoare pe care se bazează o anumită decizie în plan educaţional

Evaluarea are anumite funcţii determinate de factori pedagogici, metodologici, care sunt importante atât pentru profesori, cât şi pentru elevi: Funcţia educativ-formativă: urmăreşte obţinerea unor performanţe superioare în pregătirea elevilor. Funcţia educativ-formativă: urmăreşte obţinerea unor performanţe superioare în pregătirea elevilor. Funcţia de constatare şi apreciere a rezultatelor produse: furnizează date despre rezultatele propriu- zise ale elevilor şi despre judecata de valoare cu care sunt asociate aceste rezultate. Funcţia de constatare şi apreciere a rezultatelor produse: furnizează date despre rezultatele propriu- zise ale elevilor şi despre judecata de valoare cu care sunt asociate aceste rezultate. Funcţia de diagnoză şi prognoză: cea de diagnoză, oferă date despre factorii şi situaţiile care au dus la obţinerea rezultatelor constatate, iar cea de prognoză este complementară şi conduce la valorificarea acestor rezultate. Funcţia de diagnoză şi prognoză: cea de diagnoză, oferă date despre factorii şi situaţiile care au dus la obţinerea rezultatelor constatate, iar cea de prognoză este complementară şi conduce la valorificarea acestor rezultate.

Funcţia de clasificare şi selecţie a elevilor: presupune ierarhizarea elevilor din clasă în funcţie de rezultatele obţinute în urma evaluării, promovarea în clasa superioară, recompensarea elevilor în urma rezultatelor obţinute la concursuri şi olimpiade, admiterea prin concursuri la formele de învăţământ superioare. Funcţia de clasificare şi selecţie a elevilor: presupune ierarhizarea elevilor din clasă în funcţie de rezultatele obţinute în urma evaluării, promovarea în clasa superioară, recompensarea elevilor în urma rezultatelor obţinute la concursuri şi olimpiade, admiterea prin concursuri la formele de învăţământ superioare. Funcţia socială: evaluarea are în vedere informarea societăţii cu privire la rezultatele procesului instructiv-educativ. Funcţia socială: evaluarea are în vedere informarea societăţii cu privire la rezultatele procesului instructiv-educativ. Funcţia motivaţională: stimulează activitatea de învăţare prin valorificarea optimă a feedback-ului Funcţia motivaţională: stimulează activitatea de învăţare prin valorificarea optimă a feedback-ului Funcţia de orientare şcolară şi profesională: evaluarea performanţelor elevilor furnizează informaţii utile elevilorîn vederea alegerii formei corespunzătoare de învăţământ. Funcţia de orientare şcolară şi profesională: evaluarea performanţelor elevilor furnizează informaţii utile elevilorîn vederea alegerii formei corespunzătoare de învăţământ.

Moduri de realizare a evaluării Observarea curentă: profesorul urmăreşte modul în care elevii îşi îndeplinesc sarcinile muncii zilnice(dacă sunt atenţi la explicaţii, dacă sunt atenţi la oră când nu sunt ascultaţi, dacă realizează activitatea individuală, modul în care pun în practică cunoştinţele religios-morale dobândite). Observarea curentă: profesorul urmăreşte modul în care elevii îşi îndeplinesc sarcinile muncii zilnice(dacă sunt atenţi la explicaţii, dacă sunt atenţi la oră când nu sunt ascultaţi, dacă realizează activitatea individuală, modul în care pun în practică cunoştinţele religios-morale dobândite). Verificarea orală: formă a conversaţiei prin care se urmăreşte volumul şi calitatea cunoştinţelor dobândite de elevi şi modul de formare a deprinderilor teoretice şi practice. Poate fi individuală - constă în ascultarea a 2-3 elevi într-o oră sau frontală - constă în punerea de întrebări de către profesor întregii clase, după care este indicat elevul care va răspunde. Verificarea orală: formă a conversaţiei prin care se urmăreşte volumul şi calitatea cunoştinţelor dobândite de elevi şi modul de formare a deprinderilor teoretice şi practice. Poate fi individuală - constă în ascultarea a 2-3 elevi într-o oră sau frontală - constă în punerea de întrebări de către profesor întregii clase, după care este indicat elevul care va răspunde.

Verificarea activităţii suplimentare: vizează atât activitatea suplimentară cât şi verificarea cunoştinţelor. De reţinut: se va face la începutul etapei de verificare, atunci câns se constată greşeli comune, acestea vor fi lămurite şi corectate cu ajutorul elevilor, se îmbină cu verificarea orală pentru a înlătura tendinţa de copiere a activităţii suplimentare, nu se notează, întrucât nu mai este obligatorie. Verificarea activităţii suplimentare: vizează atât activitatea suplimentară cât şi verificarea cunoştinţelor. De reţinut: se va face la începutul etapei de verificare, atunci câns se constată greşeli comune, acestea vor fi lămurite şi corectate cu ajutorul elevilor, se îmbină cu verificarea orală pentru a înlătura tendinţa de copiere a activităţii suplimentare, nu se notează, întrucât nu mai este obligatorie. Verificarea prin lucrări scrise: favorizează pe elevii foarte emotivi şi pe cei care, oral, se exprimă cu dificultate. Cea mai importantă modalitate de verificare prin lucrări scrise este testul de cunoştinţe. Aprecierea se face prin calificative sau note. Verificarea prin lucrări scrise: favorizează pe elevii foarte emotivi şi pe cei care, oral, se exprimă cu dificultate. Cea mai importantă modalitate de verificare prin lucrări scrise este testul de cunoştinţe. Aprecierea se face prin calificative sau note. Concursurile: sunt examene de verificare şi selecţie a participanţilor. Se urmăresc următoarele obiective: verificarea cunoştinţelor la un moment dat, aprecierea calitativă şi cantitativă a cunoştinţelor, selecţia pentru intrarea într-un nou tip de şcoală(examenele de admitere la şcolile teologice). Organizarea unui concurs presupune trei faze: pregătirea, desfăşurarea propriu zisă şi valorificarea rezultatelor. Concursurile: sunt examene de verificare şi selecţie a participanţilor. Se urmăresc următoarele obiective: verificarea cunoştinţelor la un moment dat, aprecierea calitativă şi cantitativă a cunoştinţelor, selecţia pentru intrarea într-un nou tip de şcoală(examenele de admitere la şcolile teologice). Organizarea unui concurs presupune trei faze: pregătirea, desfăşurarea propriu zisă şi valorificarea rezultatelor.

Strategii de evaluare Evaluarea iniţială: este evaluarea făcută la începutul anului şcolar sau atunci când profesorul preia un colectiv de elevi. Subiectele vor avea dificultate medie. Calificativele sau notele acordate nu se trec în catalog. Evaluarea iniţială: este evaluarea făcută la începutul anului şcolar sau atunci când profesorul preia un colectiv de elevi. Subiectele vor avea dificultate medie. Calificativele sau notele acordate nu se trec în catalog. Evaluarea curentă: se face în mod continuu pentru a evidenţia pregătirea sistematică şi dificultăţile întâmpinate de către elevi în pregătirea lor. Evaluarea curentă: se face în mod continuu pentru a evidenţia pregătirea sistematică şi dificultăţile întâmpinate de către elevi în pregătirea lor. Evaluarea finală: se realizează la sfârşitul unei perioade de studiu mai lungi(semestru, an şcolar), pentru a aprecia nivelul de cunoştinţe acumulate de elevi. Pentru ca evaluarea să fie completă şi corectă, profesorul poate întocmi portofolii pentru fiecare elev în parte. Evaluarea finală: se realizează la sfârşitul unei perioade de studiu mai lungi(semestru, an şcolar), pentru a aprecia nivelul de cunoştinţe acumulate de elevi. Pentru ca evaluarea să fie completă şi corectă, profesorul poate întocmi portofolii pentru fiecare elev în parte.

Tehnici de elaborare a instrumentelor de evaluare I) Testele docimologice I) Testele docimologice II) Portofoliul II) Portofoliul

I) Testele docimologice Se realizează sub forma unui set de întrebări(itemi). În elaborarea testelor docimologice se parcurg mai multe etape: Se realizează sub forma unui set de întrebări(itemi). În elaborarea testelor docimologice se parcurg mai multe etape: Selectarea conţinuturilor de verificat Selectarea conţinuturilor de verificat Selectarea obiectivelor operaţionale, a căror realizare o va urmări eveluarea Selectarea obiectivelor operaţionale, a căror realizare o va urmări eveluarea Fragmentarea sarcinilor Fragmentarea sarcinilor Elaborarea itemilor Elaborarea itemilor Punerea itemilor într-o succesiune logică Punerea itemilor într-o succesiune logică Prezentarea instrucţiunilor de lucru Prezentarea instrucţiunilor de lucru Precizarea timpului de execuţie în funcţie de volumul şi gradul de dificultate a itemilor Precizarea timpului de execuţie în funcţie de volumul şi gradul de dificultate a itemilor Atribuirea punctajului pentru fiecare dintre itemi Atribuirea punctajului pentru fiecare dintre itemi Multiplicarea testului docimologic pentru fiecare elev sau grupuri de elevi Multiplicarea testului docimologic pentru fiecare elev sau grupuri de elevi

Teste docimologice elaborate în funcţie de modul în care profesorul aşteaptă să primească răspunsul Teste cu itemi închişi: presupun răspunsuri binare(corec-greşit, adevărat-fals, da-nu), răspunsuri cu alegere multiplă(un enunţ cu mai multe răspunsuri corecte, la alegere; un enunţ cu un singur răspuns corect, la alegere), şi răspunsuri corelate(de potrivire: solicită completarea unor răspunsuri eliptice sau stabilirea unor corespondenţe între elementele date) Teste cu itemi închişi: presupun răspunsuri binare(corec-greşit, adevărat-fals, da-nu), răspunsuri cu alegere multiplă(un enunţ cu mai multe răspunsuri corecte, la alegere; un enunţ cu un singur răspuns corect, la alegere), şi răspunsuri corelate(de potrivire: solicită completarea unor răspunsuri eliptice sau stabilirea unor corespondenţe între elementele date) Teste cu itemi deschişi: presupun din partea elevilor construirea unor răspunsuri logice, argumentate, care să evidenţieze capacitatea de exprimare corectă, gradul de însuşire a vocabularului specific, completarea propoziţiilor lacunare, completarea desenelor lacunare, elaborarea unor eseuri. Teste cu itemi deschişi: presupun din partea elevilor construirea unor răspunsuri logice, argumentate, care să evidenţieze capacitatea de exprimare corectă, gradul de însuşire a vocabularului specific, completarea propoziţiilor lacunare, completarea desenelor lacunare, elaborarea unor eseuri.

Exemple de itemi închişi cu răspunsuri binare Domnul Iisus Hristos S-a născut în Ierusalim...(NU)... Domnul Iisus Hristos S-a născut în Ierusalim...(NU)... Căderea Constantinopolului a avut loc în anul (DA)... Căderea Constantinopolului a avut loc în anul (DA)...

Exemple de itemi închişi cu alegere multiplă A) un enunţ cu mai multe răspunsuri corecte: La 40 de zile după naşterea Sa, pe Domnul Iisus Hristos L-au întâmpinat în templul din Ierusalim: a) Dreptul Simeon ; b) Arhiereul Zaharia; c) Proorociţa Ana A) un enunţ cu mai multe răspunsuri corecte: La 40 de zile după naşterea Sa, pe Domnul Iisus Hristos L-au întâmpinat în templul din Ierusalim: a) Dreptul Simeon ; b) Arhiereul Zaharia; c) Proorociţa Ana B) un enunţ cu un singur răspuns corect: La întoarcerea din Egipt, Dreptul Iosif, Fecioara Maria şi Pruncul Iisus s-au stabilit în oraşul: a) Betleem; b) Nazaret; c) Ierusalim B) un enunţ cu un singur răspuns corect: La întoarcerea din Egipt, Dreptul Iosif, Fecioara Maria şi Pruncul Iisus s-au stabilit în oraşul: a) Betleem; b) Nazaret; c) Ierusalim

Exemple de itemi închişi cu răspunsuri corelate

A) Completarea unor răspunsuri eliptice Primii copii ai lui Adam şi ai Evei se numeau.... Primii copii ai lui Adam şi ai Evei se numeau.... Noe a ieşit din corabie împreună cu fiii lui..... Noe a ieşit din corabie împreună cu fiii lui..... Avraam a vrut să-l jerfească pe.... Avraam a vrut să-l jerfească pe.... Fiii lui Isaac erau gemeni şi se numeau.... Fiii lui Isaac erau gemeni şi se numeau.... Iacob îl iubea mai mult pe Iacob îl iubea mai mult pe Esau şi Iacob. Esau şi Iacob. Cain şi Abel. Cain şi Abel. Iosif. Iosif. Sem, Ham, Iafet. Sem, Ham, Iafet. Isaac. Isaac.

B) Stabilirea unor corespondenţe între numele sfinţilor cu moaşte la noi în ţară şi ziua în care îl sărbătorim pe sfântul respectiv Sfântul Dimitrie cel Nou Sfântul Dimitrie cel Nou Sfântul Nicodim Sfântul Nicodim Sfânta Muceniţă Filofteia Sfânta Muceniţă Filofteia 7 decem,brie 7 decem,brie 27 octombrie 27 octombrie 26 decembrie 26 decembrie

Exemple de itemi deschişi care presupun construirea unor răspunsuri logice Ce semnificaţie are pilda fiului risipitor pentru viaţa noastră? Ce semnificaţie are pilda fiului risipitor pentru viaţa noastră? Care a fost politica religioasă a împăratului Constantin cel Mare? Care a fost politica religioasă a împăratului Constantin cel Mare?

Exemple de itemi deschişi care presupun completarea propoziţiilor lacunare La români, creştinismul a fost propovăduit de către...(Sfântul Apostol Andrei) La români, creştinismul a fost propovăduit de către...(Sfântul Apostol Andrei)

Teste docimologice, în funcţie de momentul evaluării 1) Iniţiale: se dau la începutul anului şcolar, la începutul unui semestru sau când profesorul preia o clasă de elevi 1) Iniţiale: se dau la începutul anului şcolar, la începutul unui semestru sau când profesorul preia o clasă de elevi 2) De progres: se dau în mod curent şi periodic, pentru ca profesorul să evidenţieze progresul făcut de elevi 2) De progres: se dau în mod curent şi periodic, pentru ca profesorul să evidenţieze progresul făcut de elevi 3) Finale: se dau la sfârşitul unui capitol, semestru sau an şcolar. 3) Finale: se dau la sfârşitul unui capitol, semestru sau an şcolar. Structura unui astfel de test este: numărul itemului, conţinutul itemului, rezolvarea, punctajul parţial şi total. Structura unui astfel de test este: numărul itemului, conţinutul itemului, rezolvarea, punctajul parţial şi total.

II) Portofoliul Reprezintă o colecţie de lucrări şi informaţii cu privire la procesul şcolar al unui elev şi este întocmit cu scopul de a crea o imagine complexă asupra evoluţiei acestuia pe o anumită perioadă de timp, orientată de obiective. Reprezintă o colecţie de lucrări şi informaţii cu privire la procesul şcolar al unui elev şi este întocmit cu scopul de a crea o imagine complexă asupra evoluţiei acestuia pe o anumită perioadă de timp, orientată de obiective. Întocmirea portofoliului permite profesorului rwalizarea unei evaluări adecvate, cu un pronunţat caracter descriptiv. Întocmirea portofoliului permite profesorului rwalizarea unei evaluări adecvate, cu un pronunţat caracter descriptiv.

Portofoliul poate să cuprindă Rezultatele la probele scrise şi orale Rezultatele la probele scrise şi orale Fişe de evaluare orală Fişe de evaluare orală Comentarii ale profesorilor la unele activităţi extra-curriculare Comentarii ale profesorilor la unele activităţi extra-curriculare Biografii ale unor personalităţi Biografii ale unor personalităţi Copii ale unor documente din biblioteci sau din lucrări de specialitate Copii ale unor documente din biblioteci sau din lucrări de specialitate Recenzii de articole şi cărţi Recenzii de articole şi cărţi Interviuri luate de elevi unor personalităţi Interviuri luate de elevi unor personalităţi Eseuri pe teme religioase Eseuri pe teme religioase Imagini însoţite de comentarii, ale unor locuri vizitate Imagini însoţite de comentarii, ale unor locuri vizitate Referate intra şi inter-disciplinare Referate intra şi inter-disciplinare

Notarea Aprecierea presupune o relaţie ce angajează atât personalitatea profesorului, cât şi pe cea a elevului, şi are conotaţii raţionale, afective şi morale. Aprecierea presupune o relaţie ce angajează atât personalitatea profesorului, cât şi pe cea a elevului, şi are conotaţii raţionale, afective şi morale. Aceasta presupune asocierea rezultatului/răspunsului elevului cu o judecată de valoare ce va avea un corespondent numeric(nota) sau literal(calificativul: FB, B, S, IS) Aceasta presupune asocierea rezultatului/răspunsului elevului cu o judecată de valoare ce va avea un corespondent numeric(nota) sau literal(calificativul: FB, B, S, IS) Aprecierea şi notarea este însoţită, în fiecare caz în parte, de lămurirea aspectelor pozitive şi negative ale pregătirii elevilor. Aprecierea şi notarea este însoţită, în fiecare caz în parte, de lămurirea aspectelor pozitive şi negative ale pregătirii elevilor. În cazul răspunsurilor orale, al evaluării eseurilor şi referatelor, notarea se face imediat. În cazul răspunsurilor orale, al evaluării eseurilor şi referatelor, notarea se face imediat. Lucrările scrise se corectează şi se aduc ulterior, pentru a fi valorificate cât mai aproape de momentul când au fost date. Lucrările scrise se corectează şi se aduc ulterior, pentru a fi valorificate cât mai aproape de momentul când au fost date. Când notează, profesorul dă un examen în faţa conştiinţei sale, cât şi în faţa sufletului elevilor. Orice eroare din partea lui, prin diminuarea sau mărirea exagerată a notei, îl pune în faţa poruncii a IX-a din Decalog: Să nu mărturiseşti strâmb, adică sa nu minţi. Când notează, profesorul dă un examen în faţa conştiinţei sale, cât şi în faţa sufletului elevilor. Orice eroare din partea lui, prin diminuarea sau mărirea exagerată a notei, îl pune în faţa poruncii a IX-a din Decalog: Să nu mărturiseşti strâmb, adică sa nu minţi.