Conf. Univ. - Șoitu Marcela

Principiile Reanimării l Schimbările fiziologice ce au loc în organismul nou- născutului l Etapele Reanimării l Factori de risc ce prentîmpină necesitatea reanimării l Echipamentul i personalul necesar pentru efectuarea reanimării

Pulmonii i circulaia sangvină la făt l În uter, f ă tul este dependent de placent ă ca organ prin care se face schimbul de gaze. l Toate alveolele sunt pline cu lichid pulmonar fetal l Este prezent ă vasoconstricția arterial ă l Fluxul sanguin pulmonar este diminuat l Fluxul sanguin este șuntat la nivelul ductului arterial Șuntarea sîngelui prin ductul arterial de la pulmoni, înainte de naștere. Ductul Arterial Aorta Artera pulmona ră Pulmon Cord

Pulmonii i circulaia sangvină după natere l Pulmonii se expansioneaz ă cu aer l Lichidul pulmonar fetal p ă r ă sește alveolele l Pri clamparea/secționarea cordonului ombelical, dispare circulația placentar ă și crește presiunea arterial ă sistemic ă. Lichidul înlocuit de aer în alveole Lichid pulmo nar fetal Aer Prima respirație A doua respirație Respirația următoare

Pulmonii i circulaia sangvină după natere l Arteriolele pulmonare se dilat ă l Scad rezistențele pulmanare l Fluxul sangvin pulmonar crește dramatic l Astfel apare redireționarea sîngelui spre pl ă mîn Dilatarea arteriolelor pulmonare la naștere Vasoconstricția pulmonară pînă la naștere Vasodilatația pulmonară după naștere Fluid în alveole Oxigen în alveole

Pulmonii i circulaia sangvină după natere l Nivelul oxigenului în sînge crește l Ductul arterial se contract ă l Sîngele curge prin pulmoni pentru a lua oxigen Oprirea fluxului prin canalul arterial după naștere, pe măsură ce sîngele curge preferențial spre pulmoni Cord Pulmon Canal arterial care se închide Sîngele bogat în oxigen din aortă Artera pulmonară

Ce probleme pot apărea în timpul perioadei de traziie? Copilul nu respir ă cu puterea necesar ă pentru o împinge lichidul fetal din alveolele pulmonare, sau c ă ile aeriene pot fi blocate cu meconiu. Astfel pulmonii nu se umplu cu aer și oxigenul nu p ă trunde în sîngele din arteriolele pumonare. Hipoxemie Nu crește presiunea arterial ă sistemic ă, din cauza pierderilor excesive de sînge, sau contractibilitate cardiac ă slab ă. Hipotensiune sistemic ă Vasoconstricție persistent ă a arteriolelor pulmonare

Semnele nou-născutului compromis Cianoz ă Tonus muscular sc ă zut Depresie a efortului respirator Bradicardie Tensiune arterial ă sc ă zut ă Tahipnoe

Primul semn de întrerupere a funcțiilor vitale reprezint ă –Apneea (lipsa respirației) Apnee primar ă Tentative rapide de a respira Respirațiile se opresc Frecvența cardiac ă scade Tensiunea arterial ă este de obicei menținut ă la valori normale R ă spunde la stimulare tactil ă

Apnee secundară l Respirațiile se opresc l Frecvența cardiac ă scade l Tensiunea arterial ă scade l Nici un r ă spuns la stimulare Schimbările frecvenței cardiace și tesiunii arteriale în timpul apneei Apnee primară Apnee secundară Frecvența cardiacă TimpulPresiunea arterială Timpul

Nașterea Nașterea: la termen, prematură? Lichid amniotic curat, meconial? Respiră, țipă? Tonusul muscular satisfăcător? Colotația tegumentelor Asigurați căldură Poziționați, aspirați din gură, din nas (la necesitate intubați SAM) Uscați, stimulați, repoziționați NU Evaluarea respirației, FCC și culoarea tegumentelor Administrați Oxigen Asigurați ventilația cu presiune pozitivă VPP* Inițiați masaj cardiac* Administrați Adrenalină* Respiră, FCC>100, cianoză ( * luaţi în considerare posibilitatea intubării la acestă etapă) FCC<60 FCC>60 FCC<60 30 sec Apnee, FCC <100 A B C D Cianoză persistentă Evaluare

Puncte importante în diagrama de flux a reanimării neonatale l Frecvena cardiacă < 60 sunt necesari pai adiionali l Frecvena cardiacă > 60masajul cardiac poate fi oprit l Frecvena cardiacă > 100 ventilaia cu presiune pozitivă poate fi oprită l Asterisc (*) intubaia endotraheală poate fi luată în considerare în anumite etape l Termen – 30 de secunde, dac ă nu apare o îmbun ă t ă țire treceți la pasul urm ă tor

Indicaţii resuscitarea neonatală: Apnee/respiraţie ineficient ă Bradicardie FCC <100' Cianoz ă generalizat ă

Echipamentul minim pentru resuscitarea neonatală precauţiuni universale scutece uscate şi calde c ă ldur ă radiant ă, mas ă de resuscitare preînc ă lzit ă aspirator, sonde de aspiraţie m ă şti adaptate ca dimensiuni balon de 400 şi 750 ml laringoscop cu lam ă dreapt ă, de dimensiuni 0 şi 1 sonde de intubaţie endotraheal ă, ø = 2,5; 3; 3,5), mandrene fixator de sond ă endotraheal ă aspirator pentru meconiu bisturiu pentru sectionarea cordonului ombilical, catetere ombilicale (de 3,5 Fr sau 5 Fr) medicaţie

Pregătirea personalului pentru efectuarea manevrelor de reanimare La fiecare naştere trebuie s ă existe personal preg ă tit în efectuarea manevrelor de reanimare (V). Este necesar ă prezenţa a minimum un specialist ce cunoaşte bine m ă surile de reanimare a nou-n ă scutului. Anticipaţi necesitatea reanim ă rii. Dac ă este suspectat ă necesitatea m ă surilor de reanimare, atunci pot fi necesare: Solicitarea personalului suplimentar; Preg ă tirea echipamentului necesar Controlul echipamentului de reanimare Asigurarea confortului termic Conceptul de echip ă

Pregătirea pentru Reanimare Factori de Risc Factori antepartum Factori intrapartum

De ce au Nou-Născuii Prematuri un Risc mai Mare? Posibil ă deficienț ă de surfactant Pierdere de c ă ldur ă crescut ă, control prost al temperaturii Infecție posibil ă Susceptibil la hemoragie intracranian ă

Evaluarea Nou-născutului Imediat dup ă naştere, trebuie puse urm ă toarele întreb ă ri:

PASUL A - CĂILE RESPIRATORII - ETAPA INIŢIALĂ A REANIMĂRII

Încălzirea nou-născutului Prevenirea pierderii de c ă ldur ă prin: Plasarea nou n ă scutului sub o surs ă de c ă ldur ă radiant ă ştergerea minuţioas ă îndep ă rtarea scutecelor ude

Prevenirea pierderii de căldură Nou născuţi prematuri Probleme speciale Tegumente subţiri Ţesut celular subcutanat slab reprezentat Suprafaţa corporală mare Gesturi în plus: Creşterea temperaturii mediului ambiant Acoperirea cu folie de material plastic transparentă, îmbrăcarea căciuliţei (V) Plasarea copilului sub sursă radiantă de căldură Uscarea copilului Aruncarea scutecului umed Acoperirea nou-născutului cu folie de plastic,

Restabilirea permeabilităţii căilor aeriene Poziţionarea în decubit dorsal sau lateral Extensie uşoară a gîtului, poziţia de adulmecare Poziţionarea nou-născutului astfel încît faringele, laringele şi traheea să fie alineate Se aspiră întîi din gură, apoi din nas (IIIC)

Permiabilizarea căilor respiratorii

Procedura în cazul prezenei meconiului Meconiu prezent Nu Da Nu Aspirați cavitatea bucală, nasul, faringele posterior după nașterea copilului, dar înainte de nașterea umerilor Copilul este viguros? Aspirai cavitatea bucală i traheea Se urmează în continuare paii iniiali: Curăirea gurii i nasului de secreii tergere, stimulare i repoziionare, Administrare de Oxigen dacă e necesar *Viguros se definete ca respiraii puternice, tonus muscular bun i frecvenă cardiacă mai mare de 100bpm

Meconiu prezent Nou-născut Viguros Respiraţiile sunt prezente, efortul respirator este eficient i Tonusul muscular este bun i Frecvenţa cardiacă este mai mare de 100 bpm Se utilizează pompa de aspiraţie sau cateter de aspiraţie cu diametru mare pentru a curăţa gura şi nasul nou născutului Dacă Atunci

Meconiu prezent. Nou-născutul nu e Viguros Aspiraţie traheal ă Administrare de oxigen Se utilizeaz ă laringoscopul şi cateter de aspiraţie de 12F sau 14F pentru a cur ă ţa gura Se introduce o sond ă endotraheal ă Se ataşeaz ă sonda endotraheal ă la sursa de aspiraţie Se aspir ă, pe masur ă ce se retrage sonda Se repet ă, dac ă este necesar

Aspirarea Meconiului Vizualizarea glotei și aspirarea meconiului din trahee folosind un laringoscop și o sondă endotraheală

Stimularea tactilă Netezirea blînd ă a trunchiului, membrelor, capului, Lovirea t ă lpilor, Fricţionarea spatelui Metode acceptabile pentru a stimula nou- născutul să respire

Forme de stimulare tactilă periculoase Lovirea spatelui Compresia cavităţii toracice Flexia forţată a coapselor pe abdomen Dilatarea sfincterului anal Comprese sau băi cu apă fierbinte sau rece Scuturarea, zdruncinarea nou născutului

Administrarea de O2 în flux liber Dacă nou-născutul respiră dar este prezentă cianoza centrală se administrează O2 în flux liber O2 umidifiat şi încălzit (dacă se administrează mai mult de cîteva minute) Viteza de administrare – 5 litri/min Cantitatea necesară pentru ca copilul să se rozeze

Administrarea de O2 în flux liber Balon de anestezie Masc ă Oxigen pe tubulatur ă

Evaluare - Respiraţie, Frecvenţa cardiacă, Culoare

Evaluare – Semne Vitale Anormale

PASUL B – INIŢIEREA RESPIRAŢIEI VENTILAŢIA CU PRESIUNE POZITIVĂ (VPP) CU BALON ŞI MASCĂ (IIIC) Balon cu flux liber de O2 Avantajele: Asigură O2 de 100% Uşor de evaluat dacă masca este plasată etanş pe faţa copilului La compresia balonului se poate percepe complianţa pulmonară Se poate asigura O2 în flux liber Dezavantaje: Necesită o etaneizare strînsă Necesită o sursă de gaz pentru a se expansiona Poate să nu aibă o valvă de sigurană de supra-presiune

Balon cu flux liber de O2 Flux de oxigen 100% ajustat cu flowmetru Presiunea verificată cu manometrul de presiune Presiunea reglată prin ajustarea valvei de control a fluxului pentru a permite scăparea oxigenului Reglarea oxigenului și presiunii în balonul de anestezie

Balonul autogonflabil Avantajele: Se umple în absenţa sursei de oxigen Prezentă valva de siguranţă Dezavantaje: Se va expansiona chiar fărăr o bună etaneizare Necesită rezervor Nu este adecvat pentru administrarea de oxigen în flux liber pe mască

Balonul autogonflabil 1. Orificiu pentru aer (cu rezervor pentru oxigen ataat) 6. Valva de supra-presiune 4. Ansamblul de valve 5. Rezervor pentru oxigen 2. Orificiu pentru oxigen 7. Loc de ataare a manometrului de presiune (opional) 3. Orificiu de ieire spre pacient Elementele ale unui balon auto-gonflabil

Masca Se alege masca de dimensiuni necesare (s ă acopere nasul, gura, v ă rful b ă rbiei) Se permeabilizeaz ă c ă ile respiratorii Se poziţioneaz ă corect capul Reanimatorul se plaseaz ă lateral sau la capul copilului

Poziionarea Balonului i Mătii la Nivelul Feei 1. Nu ap ă sați masca pe faț ă 2. Nu sprijiniți degetele sau p ă rți ale mîinilor pe ochii copilului 3. Nu ap ă sați pe gît (trahee) Poziționarea corectă a mășii pe față

inspir…… doi… …trei….…… (compresaţi) (relaxaţi……......……)

Efectul pozitiv a VPP Ridicarea şi coborîrea vizibilă a cutiei toracice Ascultativ respiraţie simetrică Îmbunătăţirea culorii tegumentelor şi FCC

Semnele de ameliorare Creşterea FCC Îmbunătăţirea culorii tegumentelor Respiraţie autonomă şi eficientă

Dacă se creează impresia că inspirul nou- născutului este prea profund, poate fi din cauză că: Se foloseşte presiune mare de compresie Este pericol de dezvoltare a pneumotoraxului

Lipsesc excursiile adecvate a cutiei toracice. Cauzele posibile: Lipsa etanşeiz ă rii pe faţa pacientului Lipsa de permeabilitate a c ă ilor aeriene Presiune de compresiune sc ă zut ă

Ventilare cu balon şi mască de lungă durată (peste 2 minute) Este necesar ă introducerea unei sonde oro- gastrice pentru a preîntîmpina distensia gastric ă. distensia gastric ă ridic ă diafragmul, ceea ce va duce la expansionarea incomplet ă a pulmonilor, este posibil ă regurgitarea şi aspirarea Echipament: Sonda gastric ă 8F, Sering ă de 20-ml

Starea generală nu se ameliorează: Se controleaz ă oxigenul, balonul şi fermitatea contactului, presiunea Sunt adecvate mişc ă rile cutiei toracice? Se asigur ă O2 de 100% ? În acest caz: Trebuie luat ă în considerare intubaţia oro- traheal ă Trebuie suspectat un pneumotorax

Evaluare Apnee FCC<100 Asigurai ventilaie cu presiune pozitivă* FCC<60FCC>60 Administrați ventilație cu presiune pozitivă* Administrați masaj cardiac extern *Intubația poate fi necesară în anumite momente

PASUL C MASAJUL CARDIAC (COMPRESIILE TORACICE) (III C) Indicaţiile masajului cardiac (MC) FCC<60 dup ă VPP timp de 30 secunde Condiţiile pentru efectuarea masajului cardiac exterm Doar însoţit de ventilaţie cu presiune pozitiv ă (VPP) Pentru efectuarea masajului cardiac sunt necesare 2 persoane O persoan ă efectueaz ă masajul cardiac Alt ă persoan ă efectueaz ă ventilaţia cu balon şi masc ă

Concordanţă între masajului cardiac şi VPP Raportul MC:VPP 3:1 (timp de 2 secunde) (120 evenimente pe minut- 90 de compresii toracice:30 ventilări)

Masajul Cardiac: Sunt Necesare 2 Persoane O persoan ă comprim ă toracele O persoan ă comprim ă toracele O persoan ă continu ă ventilația O persoan ă continu ă ventilația Două persoane sunt necesare cînd se face masaj cardiac extern

Poziţionarea degetelor Se aplic ă presiune în treimea inferioar ă a sternului Se evit ă apendicele xifoid Presiunea trebuie îndreptat ă pe stern şi nu pe coaste, sau pe articulaţiile condro-costale Exist ă 2 tehnici a masajului cardiac Tehnica policelor (IIIC) Tehnica celor dou ă degete

Presiunea şi adîncimea compresiunilor Se comprimă sternul cu o treime din diametrul antero-posterior a cutiei toracice Durata compresiunii este mai scurtă decît durata decompresiei În faza de decompresie, degetele nu se ridică de pe locul compresiunilor.

Presiunea şi adîncimea compresiunilor Profunzimea compresiilor trebuie să fie de aproximativ o treime din diametrul antero- posterior al toracelui O treime

Masajul Cardiac Extern: Tehnici Durata compresiei mai scurt ă decît durata eliber ă rii de sub compresie Metoda corectă de masaj cardiac (degetele rămîn în contact cu toracele la decomprimare) Metoda incorectă de masaj cardiac (degetele pierd contactul cu toracele la decomprimare)

Masajul Cardiac Extern: Tehnici Două tehnici de a administra masajul cardiac extern: police(A), cu două degete(B

Compararea Tehnicilor de Masaj Cardiac Extern Tehnica policelui (Preferat ă ) Mai puțin obositoare Control mai bun al profunzimii compresiilor Tehnica celor dou ă degete Mai ușor de f ă cut de c ă tre un singur salvator Mai bun ă pentru mîini mici Permite accesul la ombilic pentru medicție

Masajul Cardiac Extern: Tehnica Policelui Policele comprim ă sternul Policele comprim ă sternul Degetele susțin spatele Degetele susțin spatele Tehnica policelui de masaj cardiac pentru copiii mici (stînga) și mari (dreapta)

Masajul Cardiac Extern: Tehnica Policelui Presiunea trebuie menținut ă pe stern Presiunea trebuie menținut ă pe stern Corect (presiune pe stern) Incorect (presiune laterală) Aplicare corectă și incorectă a presiunii în tehnica policelui de masaj cardiac extern

Masajul Cardiac Extern Tehnica: celor Două Degete Vîrfurile degetelor mediu și index sau inelar al uneia din mîini comprim ă sternul Cealalt ă mîin ă susține spatele SternulXifoidul Linia intermamelonară Poziția corectă a degetelor pentru masajul cardiac extern

Masajul Cardiac Extern Tehnica: celor Două Degete Aplicare corectă și incorectă a presiunii în tehnica celor două degete

Masajul Cardiac Extern Complicaii Poteniale ! Ruptura hepatic ă ! Fracturi costale Ficat Inima Pulmon Xifoid Fracturi costale Structuri ce pot fi lezate în cursul masajului cardiac

! Dacă frecvena cardiacă rămîne sub 60 b/min în ciuda ventilaiei şi a masajului cardiac adecvate efectuate timp de 30 secunde, administrai Adrenalin Evaluai respiraia, frecvena cardiacă i coloraia Apnee FCC<100 FCC>60 FCC<60 Administrai ventilaie cu pres pozitivă* Administrai masaj cardiac extern Administrai Adrenalină* *Intubaia poate fi luată în considerare în anumite momente

PASUL D - PREPARATELE MEDICAMENTOASE Indicaţii pentru administrarea medicamentelor !!! FCC <60 în pofida VPP şi MC timp de 30 sec Adrenalina (IIIC): indicaţii Frecvenţa cardiac ă mai mic ă de 60/min dup ă : 30 secunde de ventilaţie asistat ă şi 30 secunde de masaj cardiac extern şi ventilaţie asistat ă ________________ Total 60 secunde Not ă : Adrenalina NU este indicat ă înaintea restabilirii ventilaţiei adecvate

Adrenalina: Modalităi de administrare Sonda endotraheal ă Vena ombilical ă

Adrenalina:Administrarea prin sonda endotraheală Se administrează direct pe sonda endotraheală Se pot utiliza sonde de gavaj de 5 Fr Diluţie vs bolus După administrare, se iniţiază ventilaţia cu presiune pozitivă

Adrenalina: Administrare prin vena ombilicală Plasarea cateterului în vena ombilical ă Calea de elecţie Cateter de 3.5F sau 5F Tehnic ă steril ă

Adrenalina: Administrarea prin vena ombilicală Cateterul se introduce pe o distanţă de 2-4 cm Se aspiră sînge pe cateter Se introduce pe o distanţă mai mică la prematuri Introducerea în ficat poate cauza leziuni

Adrenalina

Adrenalina: Efecte, Repetarea DozelorAdrenalina: Efecte, Repetarea Dozelor Creşte forţa şi frecvenţa contracţiilor cardiace Vasoconstricţie periferică Se poate repeta fiecare doză la interval de 3-5 minute Se poate administra a doua doză prin vena ombilicală, dacă prima doză a fost administrată prin sonda enotraheală

Adrenalina: Răspuns inadecvat (Frecvenţa cardiacă <60 bpm) Se verific ă eficacitatea : Ventilaţiei MCE Intubaţiei traheale Administr ă rii adrenalinei Se ia în considerare posibilitatea existenţei: Hipovolemiei Acidozei metabolice severe

Răspuns inadecvat la administrarea de adrenalină: Hipovolemia Semne de Hipovolemie: Paloare după oxigenare Puls slab (la frecvenţă cardiacă crescut\ sau sc\zut\) Răspuns slab la reanimare TA mică / perfuzie periferică slabă

Expansiune Volemică: Soluţii Acceptabile Ser fiziologic Soluţie Ringer Lactat Sînge O-negativ

Expansiune Volemică-Doze şi modalităţi de administrare

Medicaţia: Volum-Expanderi Volum-expanderi Semne care indic ă re-expansionarea volemic ă : Creşterea tensiunii arteriale Puls înt ă rit Paloarea se atenueaz ă Dac ă hipovolemia persist ă : Se repet ă administrarea de volum-expanderi Se administreaz ă bicarbonat de sodiu pentru suspiciunea existenţei acidozei

Reanimarea Prelungită: Consecinţe fiziologice Instituirea acidozei lactice Contractilitate cardiac ă slab ă Flux sanguin pulmonar redus Suspiciunea de acidoz ă metabolic ă : Administrarea de bicarbonat de sodiu este controversat ă Se utilizeaz ă numai dup ă ce instituie o ventilaţie adecvat ă

Medicaţia: Bicarbonat de sodiu

Întreruperea măsurilor de reanimare Renunţarea la efectuarea reanim ă rii Convingeţi-vă că procesele de reanimare sînt adecvate Puteţi să vă opriţi după 15 min de asistolie În caz de prognostic neclar e necesar de evaluarea continuă a stării, discuţii cu părinţii şi echipa

*INTUBAREA ORO-TRAHEALĂ INDICAŢII Este prezent meconiul şi copilul nu este viguros Este necesară ventilare cu PP timp îndelungat Ventilare ineficientă cu balon şi mască Este necesar masajul cardiac extern Este necesară administrarea adrenalinei Indicaţii speciale: prematuritatea, administrarea surfactantului, hernie diafragmatică

Intubaia Endotraheală: Echipament şi Materiale Echipamentul trebuie s ă fie curat, protejat de contaminare Sonde endotraheale sterile de unic ă folosinț ă, preferabil cu diametrul uniform

Caracteristici ale Sondei Endotraheale Sterile, de unic ă folosinț ă Diametrul uniform Marcajele centimetrice şi ghidajul pentru corzile vocale sunt utile F ă r ă balonaș Corect (diametru uniform) Incorect (sondă îngustată) Sondele de intubație cu diametru uniform sunt preferate la nou-născut

Sonda Endotraheală: Mărimea Corespunzătoare Selectai mărimea sondei pe baza greutăii şi a vîrstei de gestaie Luai în considerare scurtarea sondei până la cm Mandrenul este opional Mărimea sondei (mm)GreutateaVîrstagestaională (diametrul intern) (g) (s\pt) 2.5 Sub 1,000 Sub ,000-2, ,000-3, Peste 3,000 Peste 38

Adîncimea de introducere a sondei Greutate (kg) (cm de la buza superioar ă ) 1* * Copii cu masa mai mic ă de 750 g - 6 cm Semnele poziţion ă rii sondei: La fiecare ventilaţie cutia toracic ă se ridic ă Respiraţia este simetric ă pe ambele arii pulmonare La ventilaţie nu are loc distensia stomacului Se formeaz ă condens pe sond ă în timpul expirului

Pregătirea Laringoscopului: Materiale Selectai mărimea lamei Nr 0 pentru prematuri Nr 1 pentru nou-născuii la termen Verificai lumina laringoscopului Conectai sursa de aspiraie reglată la 100 mm Hg Folosii sonde de aspiraie mari (mai mari sau egale cu 10 Fr) pentru secreii Sondă de aspira]ie mică pentru sonda de intubaie Preg ă tiți masca şi balonul de reanimare Porniți oxigenul Luați stetoscopul T ă iați leucoplastul sau preg ă tiți dispozitivul pentru fixarea sondei de intubație

Poziţionarea copilului Corect – linia vizualiz ă rii este liber ă (limba va fi ridicat de lamela laringoscopului Corect – rază vizuală liberă (limba va fi ridicată de lama laringoscopului Incorect- raza vizuală obstruată Pozitionare corectă (sus) i incorectă (centru i jos) pentru intubaie

Etapele intubării Stabilizați capul Administrați oxigen în flux liber Glisați lama peste partea drept ă a limbii Împingeți limba c ă tre partea stîng ă a gurii Avansați vîrful lamei pîn ă în valecul ă

Etapele intubării Ridicați lama Vizualizați regiunea faringian ă Nu folosiți mișcarea de basculare Ridicarea lamei laringoscopului pentru evidenierea orificiului laringelui Repere pentru plasarea laringoscopului Limba Valecula Epiglota

Corzile vocale apar ca fîșii verticale sau ca litera V inversat ă Presiunea în jos pe cricoid poate ajuta la aducerea glotei în raza vizual ă Poate fi necesar ă aspirarea secrețiilor

inei sonda în mîna dreaptă Ateptai deschiderea corzilor vocale Introducei vîrful sondei pînă ce reperul pentru corzile vocale ajunge la nivelul corzilor Limitai tentativele la 20 secunde Introducerea sondei printre corzile vocale Corzile vocale Reper pentru corzile vocale

Folosiți un deget pentru a ține sonda fixat ă pe palatul dur Îndep ă rtați laringoscopul (și mandrenul, dac ă a fost folosit) Stabilizarea sondei în timpul scoaterii laringoscopului

Intubaia Endotraheală: Verificarea Poziiei Sondei Semne ale poziiei corecte a sondei Toracele se ridică la fiecare respiraie Zgomote respiratorii în ambele cîmpuri pulmonare Fără distensie gastrică cu ventilaia Condens de vapori în interiorul sondei în timpul expiraiei Detectorul de bioxid de carbon îi va schimba culoarea (sau indică mai mult de 2%-3% în timpul expiraiei)

Confirmarea Radiografică Plasarea corectă a sondei de intubație cu vîrful în traheea mijlocie Plasarea incorectă a sondei cu vîrful în bronhia principalpă dreaptă. Observați colabarea plămînului stîng

Remarc ă : Ventilaţia artificial ă cu presiune pozitiv ă nu asigur ă ventilaţie adecvat ă : Obstrucţia mecanic ă a c ă ilor respiratorii: dop meconial sau mucos, atrezia choanelor, anomalii de dezvoltare a c ă ilor respiratorii, malformaţii rare - atrezia choanelor Tulburarea funcţiei pulmonare: pneumotorax, exsudat pleural, hernie diafragmatic ă congenital ă, hipoplazia pulmonar ă, prematuritate extrem ă, pneumonie congenital ă Copilul r ă mîne cianotic sau se menţine bradicardia: Convingeţi-v ă c ă cutia toracic ă se mişc ă la ventilaţie, primiţi confirmare în administrarea oxigenului de 100%, gîndiţi-v ă la blocada cardiac ă în ă scut ă sau la malformaţie cardiac ă cianogen ă (rar) Problemele postreanimare: hipertensiunea pulmonar ă, pneumonia, aspiraţia sau infecţia, hipotonie, deregl ă ri metabolice şi ionice, convulsii, apnee, hipoglicemia, alimentaţia dificil ă, menţinerea temperaturii corporale Problemele postreanimare la prematuri: menţinerea temperaturii corporale, imaturitate pulmonar ă, hemoragii intracraniene, hipoglicemia, enterocolita ulcero-necrotic ă, retinopatia prematurului,