Dr., conf. univ., Mariana Sprincean, CNSRGM, USMF Nicolae Testemiţanu CNSRGM, USMF Nicolae Testemiţanu

reprezintă un tip de asistenţă medicală specializată şi este cea mai răspîndită metodă de profilaxie a patologiei ereditare. În strategia profilaxiei maladiilor genetice, congenitale şi ereditare o însemnătate practică foarte mare se acordă consultului medico-genetic, care este considerat veriga principală, pilonul ce uneşte strâns diferite aspecte din domeniile medicale, genetice, psihologice, pedagogice şi sociale.

Î n cadrul consultului medico-genetic : Î n cadrul consultului medico-genetic : se stabileşte diagnosticul patologiei genetice; se stabileşte diagnosticul patologiei genetice; se precizează natura genetică; se precizează natura genetică; se acordă un consiliere genetică bolnavului şi/sau familiei sale. se acordă un consiliere genetică bolnavului şi/sau familiei sale. Scopul consultului medico-genetic constă în: determinarea riscului genetic; determinarea riscului genetic; formarea grupelor de risc pentru apariţia patologiei genetice la urmaşi; formarea grupelor de risc pentru apariţia patologiei genetice la urmaşi; elaborarea planului de profilaxie a patologiei ereditare în familie. elaborarea planului de profilaxie a patologiei ereditare în familie.

Indicaţii pentru consultul medico-genetic: Indicaţii pentru consultul medico-genetic: 1. Prezenţa în familie a unor copii cu anomalii de dezvoltare sau patologii ereditare; 2. Cupluri sănătoase la rudele cărora sau diagnosticat patologii genetice; 3. Naşterea copiilor cu malformaţii congenitale, defecte de tub neural, spina bifida etc.; 4. Unul din părinţi (mai rar ambii) sunt purtători de aberaţii cromozomiale structurale echilibrate; 5. Copii cu deficienţe mentale, retard în dezvoltarea psiho- motorie, cognitiv-verbală şi socială; 6. Reţinerea în dezvoltarea fizică şi sexuală a copilului; 7. Căsătoriile consangvine;

8. Avorturi spontane repetate, sarcini stagnate în evoluţie, deces perinatal, naşteri premature în anamneză; 9. Sterlitatea primară a cuplului; 10. Evoluţie nesatisfăcătoare a sarcinii (oligo-, polihidroamnios, iminenţă de avort spontan); 11. Marcheri ecografici caracteristici pentru aberaţii cromozomiale, malformaţii fetale diagnosticate la gravide în timpul sarcinii; 12. Mame purtătoare de patologie X-lincată; 13. Naşterea copilului cu patologie recesivă gravă;

14. Părinţi purtători sau bolnavi de patologii monogenice cu mod de transmitere autozomal-dominant, autozomal-recesiv, X-lincat, Y-lincat; 15. Acţiunea radiaţiei ionizante în timpul sarcinii. 16. Utilizarea unor remedii medicamentoase cu risc posibil de dezvoltare a MC, in perioada periconcepţională. 17. Vârsta avansată a părinţilor (maternă peste 35 ani, paternă peste 40 ani). 18. Intoleranţa la unele produse alimentare şi remedii medicamentoase; 19. Cazuri de patologii ce prezintă o evoluţie lent progresivă şi rezistenţă la tratament.

ETAPELE CONSULTULUI MEDICO-GENETIC I. Înregistrarea datelor personale şi a motivelor de consult – în cadrul ecestei etape sunt analizate şi documentele medicale existente; II. Anamneza familială, materno-fetală, neonatală şi postnatală; III. Examen fizic – corelarea datelor anamnestice cu rezultatele examenului fizic permit stabilirea unor ipoteze de diagnostic; IV. Examenele paraclinice, inclusiv cele genetice; V. Analiza şi sinteza datelor clinice şi paraclinice pe baza cărora este satbilit diagnosticul pozitiv şi cel diferenţial; VI. Evaluarea prognosticului, a posibilităţilor de recuperare şi a riscului genetic; VII. Comunicarea verbală şi scrisă a rezultatelor – comunicarea acestor date trebuie făcută individualizat, verificînd dacă persoanele care sau adresat geneticianului au înţeles interpretarea datelor medicale şi valoarea riscului de recurenţă. VIII. Urmărirea evoluţiei bolii la pacienţii diagnosticaţi.

P P articularităţile examenului clinic obiectiv în cadrul consultului medico-genetic: precoce (chiar de la naştere, începând cu cele mai timpurii stadii ontogenetice) complet (în caz că se determină o anomalie unică izolată examenul este complet pentru a se exclude altele deoarece anomaliile congenitale sunt deseori asociate) repetat (deseori în evoluţie pot să apară manifestări clinice noi, iar examenul repetat permite stabilirea corectă diagnosticului )

Transmiterea genealogică reprezintă moştenirea unui caracter de la părinţi şi transmiterea lui la descendenţi Transmiterea genealogică neereditară de la mamă la făt a bolilor infecţioase SIDA Sifilis Comlpexul TORCH (ToxoRubeolaCitoHerpes) Hepatita virală B, C, D

poate fi: - autosomal dominantă (mai mult de 1000 de patologii) – rinichiul polichistic, acondroplazia, diabet insipid, sindrom Marfan, coreea Huntigton etc. - autosomal dominantă (mai mult de 1000 de patologii) – rinichiul polichistic, acondroplazia, diabet insipid, sindrom Marfan, coreea Huntigton etc. - autosomal recesivă (mai mult de 800 de boli) – albinismul, mucoviscidoza, microcefalia, fenilcetonuria etc. - autosomal recesivă (mai mult de 800 de boli) – albinismul, mucoviscidoza, microcefalia, fenilcetonuria etc. - gonosomal recesivă, legată de cromozomul X (peste 150 de boli) – hemofilia, sindromul X- fragil, daltonismul, distrofia Duchenne etc. - gonosomal recesivă, legată de cromozomul X (peste 150 de boli) – hemofilia, sindromul X- fragil, daltonismul, distrofia Duchenne etc.

folosite pentru întocmirea arborelui genealogic: Persoană sănătoasă de sex masculin Persoană sănătoasă de sex masculin Persoană sănătoasă de sex femenin Persoană sănătoasă de sex femenin Individ sănătos cu sex necunoscut Individ sănătos cu sex necunoscut Persoană afectată de sex masculin Persoană afectată de sex masculin Persoană afectată de sex femenin Persoană afectată de sex femenin Individ afectat cu sex necunoscut Individ afectat cu sex necunoscut Avort spontan cu făt afectat Avort spontan cu făt afectat Copil adoptat Copil adoptat Consultant Proband Consultant Proband

Genetica transmiterea autozomal dominantă; ? ?

Frecvenţa înaltă a afecţiunii în familie Afectarea ambelor sexe în proporţii egale Continuitatea pe verticală Doi părinţi sănătoşi au întotdeauna copii sănătoşi Doi părinţi bolnavi pot avea copii sănătoşi Tata bolnav poate avea băieţi sănătoşi şi bolnavi şi fete sănătoase şi bolnave Riscul de recurenţă este de 50%.

AA sau An – indivizi cu afecţiune A-D nn – indivizi sănătoşi

reprezintă o afecţiune monogenică cu mod de transmitere autozomal dominant, ce afectează preponderent ţesutul conjunctiv, având o mare variabilitate clinică şi manifestări pleiotrope. Fenotipic: arahnodactilia, facies alungit, membrele superioare şi inferioare extrem de lungi, hipermobilitate articulară, deformări ale coloanei vertebrale şi ale cutiei toracice; Manifestări cardiovasculare – dilataţia aortică, prolapsul de valvă mitrală, aneurism de aortă; Manifestări oculare - luxatie de cristalin, corrnee aplatizată, lungime axială crescută a globului ocular, cataractă, glaucom

Mutaţia genei FGFR3, Хр 4p16.3 (receptorul 3 factorului de crestere a fibroblastelor)

Malformaţii ale craniului cerbral şi facialMalformaţii ale craniului cerbral şi facial Sindactilie a mîinilor şi a picioarelorSindactilie a mîinilor şi a picioarelor Defecte cardiaceDefecte cardiace Atrezie pulmonarăAtrezie pulmonară Leziuni ale ochilorLeziuni ale ochilor Infecţii ale urechilorInfecţii ale urechilor HidrocefaliaHidrocefalia

Exostoze Multiple Ereditare (AD) Mutaţii în gene ce codifică factori proteici implicaţi în morfogeneza ţesutului osos: Gena EXT 1 - 8q24.11 – q24.13 Gena EXT p11-12p Gena EXT p Gena EXTL - cromosomul 1 Schimbările ce au loc în EXT1 şi EXT2 au o influenţă notorie în dezvoltarea bolii +/- acţiunea unor factori de mediu modulatori (fondul hormonal, vîrsta, particularităţile metabolismului, etc.)

Maladia Recklinghausen sau NF de tip I (NF1) Maladia Recklinghausen sau NF de tip I (NF1) este cea mai frecventă dintre phacomatose (boală neuroectodermală) cauzată de o anomalie a crs. 17 cu debutul manifestărilor clinice cel mai des în adolescenţă.

Boala neurologică degenerativă, progresivă, caracterizată printr-un sindrom extrapiramidal, însoţit de tulburări psihice ce evoluează spre demenţă. Este determinată de mutaţii dinamice ale genei HD pentru proteina - huntingtina. Frecvenţa e de 1: Boala neurologică degenerativă, progresivă, caracterizată printr-un sindrom extrapiramidal, însoţit de tulburări psihice ce evoluează spre demenţă. Este determinată de mutaţii dinamice ale genei HD pentru proteina - huntingtina. Frecvenţa e de 1: Modul de transmite AD.

Boala Gaucher (AR) deficit de glucocerebrozidază, mutaţii in gena cu locusul 1q21-31 ? Cine este vinovat ? Cum s-a produs ? De la cine a moştenit ? Ce risc există pentru sarcina următoare

Frecvenţa mică a afecţiunii în familie Creşterea frecvenţei anomaliei la consangvinizare Afectarea ambelor sexe în proporţii egale Discontinuitatea pe verticală: din părinţi sănătoşi – copii bolnavi Doi părinţi bolnavi au întotdeauna copii bolnavi Doi părinţi sănătoşi pot avea copii sănătoşi şi bolnavi, fete şi băieţi Boala se manifestă deobicei de la naştere Riscul de recurenţă este de 25%.

aa – indivizi cu afecţiune A-R NN sau Na – indivizi sănătoşi

Fenilcetonuria afecţiune autozomal-recesivă, cauzată de mutaţia genei de pe cromozomul 12 (12q22-12q24.1) responsabilă de sinteza enzimei fenilalanin-hidroxilaza, esentială pentru hidroxilarea (sau convertirea) aminoacidului fenilalanina (Phe) în tirozină (Tyr). Simptomele pot deveni severe în jurul vîrstei de 8 saptamîni şi pot include: - comportament anormal ca episoade de agitaţie, leganat repetat - miros specific a urinei - retard mental sever - retard al creşterii şi dezvoltării - episoade de crize epileptice.

Boala Wilson reprezinta o boală ereditară AR, progresivă, cu prognostic grav, determinată de tulburări ale metabolismului cuprului, în sensul diminuării excreţiei hepatice de cupru, provocată de deficitul de ceruloplasmină, şi are ca rezultat acumularea toxică de metal în ficat, creier, corneie, piele, ligamente şi rinichi.

reprezintă o afecţiune monogenică cu mod de transmitere autozomal- dominant, autozomal-recesiv, X- lincat şi care afectează preponderent ţesutul conjunctiv. Manifestări clinice: 1. Hiperextensibilitatea pielii 2. Hiperlaxitatea articulară 3. Cicatrizarea complicată şi îndelungată a plăgilor

Persoanele cu albinism au pielea si parul alb, ochii roz si culoarea obrajilor roz sau albastru deschis. este o maladie ereditară, monogenică cu mod de transmite autosomal-recesiv şi este determitată de dispariţia totală a pigmentului pielii.

Frecvenţa mică a afecţiunii în familie Sunt afectaţi mai frecvent indivizii de sex masculin Discontinuitatea pe verticală: din părinţi sănătoşi – copii bolnavi, doar băieţi! Doi părinţi bolnavi au întotdeauna copii bolnavi Dacă mama este bolnavă dar tatăl – sănătos, toţi băieţii vor fi afectaţi, iar toate fetele vor fi sănătoase

X a X a – femei cu afecţiune X-R X a Y – bărbaţi cu afecţiune X-R X N X N sau X N X a – indivizi sănătoşi X N Y – indivizi sănătoşi

Hemofilia A este o afecţiune monogenică cu mod de transmitere X-lincat recesiv şi reprezintă o tulburare a coagulării sangvine, determinată de o deficienţă a factorului VIII plasmatic al coagulării. Hemartroză fără traumă în antecedente Hemartroză fără traumă în antecedente Hematoame musculare adânci Hematoame musculare adânci Hemoragie i/cr fără trauma Hemoragie i/cr fără trauma Cefalohematom sau hemoragie i/cr la naştere Cefalohematom sau hemoragie i/cr la naştere Reînceperea hemoragii după ce a fost primar stopată Reînceperea hemoragii după ce a fost primar stopată Hematurie inexplicabilă Hematurie inexplicabilă

Caractere normale Caractere anormale Anomalii congenitale (unice, izolate) Boli comune ale adultului TADespicătura labio-palatinăDZ DermatoglifeleStenoza hipertrofică de pilorEpilepsia TaliaSpina bifidaGlaucomul GreutateaPiciorul strâmb congenitalHTA InteligenţaLuxaţia congenitală de şoldBoala coronariană Culoarea pieliiMalformaţii congenitale cardiaceSchizofrenia

Malformaţii congenitale (neereditare) Hemangiome congenitale Picior strâmb congenital (determinat de presiune şi poziţia intrauterină a fătului)

Consecinţele constricţiilor amniotice la pacientul analizat: Constricţie la încheietura mâinii stângi Lipsa unui deget de la picior Despicătura buzei şi a palatinului

Manifestare congenitală

primară primară secundară secundară terţiară terţiară

Profilaxia primară: * Evitarea factorilor teratogeni din mediu * Educaţia sanitară adecvată a cuplurilor tinere (fumat, evitarea băuturilor alcoolice şi administrării neautorizate a evitarea băuturilor alcoolice şi administrării neautorizate a oricărui medicament oricărui medicament * Evitarea agenţilor infecţoişi preconcepţional Profilaxia periconcepţională: * Adminstrarea acidului Folic ( μkg/zi ) preconcepţional şi în primul trimestru de sarcină (profilaxia M.C. a SNC – defecte de tub neural, spina bifida) şi a complexelor de vitamino-minerale. şi a complexelor de vitamino-minerale.

PROFILAXIA PRECONCEPŢIONALĂ Conceptia unui copil trebuie sa se faca pe baza unui planning familial, de preferat pana la 35 de ani, deoarece vârstă mai mare de 35 ani procesele metabolice încetinesc şi scad capacitatea funcţiei reproductive a organismului. Consultul medico-genetic prospeciv cu ţel profilactic este binevenit pentru toate categoriile. Gradul de risc pentru orice cuplu sănătos este de 3-5%. de 3-5%.

Profilaxia secundară: Vizează evitarea naşterii unui făt anormal prin diagnostic prenatal genetic şi depistarea precoce, neonatală a defectelor congenitale, în scopul prevenirii complicaţiilor şi realizării unor măsuri medicale adecvate de recuperare.

Diagnosticul prenatal genetic (DPG) cuprinde un complex de măsuri şi metode, îndreptate spre diagnosticarea dereglărilor morfologice, structurale, funcţionale şi biologice de dezvoltare intrauterină a organismului fătului. DPG a devenit un instrument important de cercetare în MEDICINĂ, ce contribuie la reducerea semnificativă a mortalităţii infantile şi micşorarea numărului copiilor nou-născuţi cu anomalii cromozomiale şi malformaţii congenitale.

sunt considerate nişte teste sigure, aplicate pe scară largă, iar specialistul, medicul genetician în cadrul consultului medico-genetic informează corect şi complet, pe înţelesul gravidei (probandului), rolul, avantajele, gradul de risc, indicaţiile şi contraindicaţiile acestor investigaţii. sunt considerate nişte teste sigure, aplicate pe scară largă, iar specialistul, medicul genetician în cadrul consultului medico-genetic informează corect şi complet, pe înţelesul gravidei (probandului), rolul, avantajele, gradul de risc, indicaţiile şi contraindicaţiile acestor investigaţii.

În Republica Moldova DPG se realizează la nivel populaţional prin intermediul metodelor de DP invazive (biotehnologii de diagnostic citogenetic şi molecular- genetic) şi neinvazive (testele screening – ului biochimic şi ecografic). În Republica Moldova DPG se realizează la nivel populaţional prin intermediul metodelor de DP invazive (biotehnologii de diagnostic citogenetic şi molecular- genetic) şi neinvazive (testele screening – ului biochimic şi ecografic).

Diagnosticul prenatal invaziv are o însemnătate excepţională pentru consultul medico-genetic, deoarece permite trecerea de la probabilitate la prognosticul concret al sănătăţii copilului în grupele cu risc genetic înalt pentru boli genetice - anomalii cromozomiale şi boli monogenice. Amniocenteza cu studiul cariotipului fetal efectuată la a 16 – 18 s. a. permite diagnosticarea celor mai frecvente anomalii cromozomiale numerice şi structurale.

Amniocenteza este procedura de obţinere a unei probe de lichid amniotic prin puncţie transabdominală, ghidată ecografic în scopul examinării genomului fetal. LA conţine celule de origine fetală, care pot fi supuse investigaţiilor citogenetice şi moleculargenetice, testelor ADN pentru depistarea mutaţiilor sau cultivate pentru a efectua analiza cromozomilor. * la săpt. de gestaţie complicaţia majoră a amniocentezei complicaţia majoră a amniocentezei comportă un risc de 0, 5 – 0,7 % comportă un risc de 0, 5 – 0,7 % de avort spontan. alte complicaţii rare sunt: infecţiile, alte complicaţii rare sunt: infecţiile, scurgerile de LA – în cca 0,3 % de cazuri.

Selecţia gravidelor pentru diagnosticul prenatal citogenetic este efectuată de medicii geneticieni conform indicaţiilor clinice: Selecţia gravidelor pentru diagnosticul prenatal citogenetic este efectuată de medicii geneticieni conform indicaţiilor clinice: vârsta avansată a genitorilor, vârsta avansată a genitorilor, sarcini cu anamneza obstetricală agravată (avorturi spontane, sarcini stopate în evoluţie, anembrionie, infertilitate etc. sarcini cu anamneza obstetricală agravată (avorturi spontane, sarcini stopate în evoluţie, anembrionie, infertilitate etc. părinţi purtători de aberaţii cromozomiale echilibrate sau mozaici, părinţi purtători de aberaţii cromozomiale echilibrate sau mozaici, marcheri ecografici pentru patologie cromozomială, marcheri ecografici pentru patologie cromozomială, naşterea anterioară a copiilor cu malformaţii congenitale unice sau multiple, nou născuţi morţi, boli cromozomiale. naşterea anterioară a copiilor cu malformaţii congenitale unice sau multiple, nou născuţi morţi, boli cromozomiale. acţiunea factorilor mutageni şi teratogeni în perioada precoce a sarcinii, periconcepţional, per. organogeneză etc. acţiunea factorilor mutageni şi teratogeni în perioada precoce a sarcinii, periconcepţional, per. organogeneză etc.

Dintre metodele de diagnostic prenatal neinvaziv al bolilor genetice, inclusiv al malformaţiilor congenitale, menţionăm Dintre metodele de diagnostic prenatal neinvaziv al bolilor genetice, inclusiv al malformaţiilor congenitale, menţionăm screening-ul biochimic (triplu test), care presupune examinarea nivelului alfa-fetoproteinei, gonadotropinei corionice şi estriolului neconjugat, cel mai frecvent în săptămâna a 15 – 16 de sarcină.

are anumite limite şi specific de utilizare: nu poate stabili un diagnostic cert; nu poate stabili un diagnostic cert; nu poate determina toate cazurile de anomalii cromozomiale; nu poate determina toate cazurile de anomalii cromozomiale; evidenţiază un grup de gravide, la care riscul de dezvoltare a anomaliilor cromozomiale şi malformaţii congenitale este mai mare, comparativ cu riscul complicaţiilor diagnosticului prenatal invaziv. evidenţiază un grup de gravide, la care riscul de dezvoltare a anomaliilor cromozomiale şi malformaţii congenitale este mai mare, comparativ cu riscul complicaţiilor diagnosticului prenatal invaziv.

reprezintă, practic, cea mai utilizată metodă de diagnostic prenatal neinvaziv şi profilaxie secundară a bolilor genetice, la care se recurge în scopul: determinării exacte a termenului sarcinii, determinării exacte a termenului sarcinii, evaluării stării fătului, evaluării stării fătului, (corelând datele obţinute în mai multe etape de examinare)

diagnosticării anomaliilor de dezvoltare, diagnosticării anomaliilor de dezvoltare, depistării unor marcheri ecografici specifici pentru malformaţii şi aberaţii cromozomiale (îngroşarea pliului nucal, defectele de tub neural, spina bifida, anencefalia - sunt doar unele semne ecografice care pot suspecta patologii fetale grave). depistării unor marcheri ecografici specifici pentru malformaţii şi aberaţii cromozomiale (îngroşarea pliului nucal, defectele de tub neural, spina bifida, anencefalia - sunt doar unele semne ecografice care pot suspecta patologii fetale grave).

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE !