ALIMENTAŢIA RAŢIONALĂ

DEFINIŢIE Alimentaţia raţională= un aport alimentar optim din punct de vedere cantitativ şi calitativ care: - asigură menţinerea vieţii şi calităţii acesteia - asigură creşterea şi dezvoltarea - contribuie la recuperarea sănătăţii în caz de boală (alimentaţia dietetică)

Necesarul caloric optim Necesarul caloric optim este aportul energetic alimentar care asigură balanţa energetică ideală, necesară pentru: -menţinerea greutăţii şi compoziţiei corporale normale, -păstrarea pe termen lung a stării de sănătate -desfăşurarea activităţii fizice şi intelectuale -parcurgerea unor perioade fiziologice (creştere, sarcină, lactaţie)

Balanţa energetică Energia de aport = Energia consumată -Energia de aport= furnizată de alimente -Energia consumată= energia necesară pentru: -metabolismul bazal (60% din total) -activitatea voluntară fizică şi psihică (30%) -acţiunea dinamică specifică a alimentelor (10%)

Necesarul caloric optim Depinde de: -Vîrstă: > la tineri decât la vârstnici -Sex: > la bărbaţi decât la femei -Activitate fizică -Stări fiziologice: sarcină, lactaţie -Greutatea ideală -Stări patologice: - în sindroame febrile, arsuri, traumatisme, sindroame de malabsorbţie, hipertiroidism - în: hipotiroidism, obezitate

Calcularea necesarului de calorii În funcţie de activitatea fizică şi greutatea ideală (GI): 25 kcal/kg corp /zi –repaus 25 kcal/kg corp /zi kcal/kg corp/zi –activitate fizică uşoară kcal/kg corp/zi kcal/kg corp/zi –activitate fizică medie kcal/kg corp/zi kcal/kg corp/zi –activitate fizică grea kcal/kg corp/zi În sarcină: kcal/zi în trimestrul kcal/zi în trimestrul 3 În lactaţie: kcal/zi

Compoziţia calitativă a dietei Principiile alimentare sunt reprezentate de: glucide, lipide, proteine, vitamine, săruri minerale şi apă Cantităţile optime ale principiilor alimentare sunt acele cantităţi care implică un risc redus de apariţie a unor boli cronice şi care sunt suficiente pentru activitatea fizică prestată şi pentru o balanţă energetică adecvată Recomandările privind necesarul principiilor nutritive sunt conţinute în ghidurile de alimentaţie elaborate de specialişti

Glucidele (carbohidraţii) Rol energetic (1g - 4 kcal) Reprezentate de: –monozaharide: glucoză (principala sursă de energie a celulelor), fructoză –dizaharide: zaharoză (glucoză+fructoză), lactoză (glucoză+galactoză), maltoză (glucoză+glucoză) –polizaharide: (glucoză) n : amidon (cereale, cartofi), glicogen (ficat, rinichi)

Glucidele (carbohidraţii) Surse de glucide: –cereale, produse din cereale (făină, mălai, paste făinoase, orez), produse de panificaţie –legume, fructe –zahăr, produse zaharoase Recomandări nutriţionale: –55-60% din necesarul caloric zilnic –cantitatea minimă de glucide recomandată: 130 g/zi –zahăr, produse zaharoase maxim g/zi (4-10% din raţia calorică zilnică) – o dietă echilibrată trebuie să conţină: g legume zilnic g fructe

Lipidele (grăsimile) Roluri: –energetic (1g= 9 kcal)- cea mai puternică sursă de energie a organismului –structural: compoziţia membranelor celulare, a SNC –funcţional: hormonii steroizi, mesageri secunzi Tipuri: –lipide simple: acizii graşi –lipide complexe: fosfolipidele –colesterol

Lipidele (grăsimile) Acizii graşi: –saturaţi: LDLc, HDLc (efect aterogen) surse: grăsimi animale, unt, caşcaval, gălbenuş, smântână, carne grasă –nesaturaţi: HDLc, LDLc (efect antiaterogen) mononesaturaţi: ulei măsline, alune, nuci, avocado polinesaturaţi: floarea soarelui, porumb, soia, peşte –transnesaturaţi: LDLc (efect aterogen) provin din acizii nesaturaţi, în cursul preparării termice sau industriale surse: margarine vegetale, uleiuri prăjite, dulciuri din comerţ

Acizii graşi polinesaturaţi (polyunsaturated fatty acids- PUFA) sunt acizi graşi esenţiali (nu pot fi sintetizaţi în organism) roluri: –creşterea şi dezvoltarea normală –funcţionarea SNC şi a inimii clase: –Omega 6 (acidul linoleic): ulei de floarea soarelui, dovleac, germeni de porumb, soia –Omega 3 (acidul alfa-linolenic): ulei de peşte efecte antiaterogene prin: inhibiţia agregării plachetare, efect antiinflamator, creşterea factorilor cardioprotectori (prostaciclina, tPA, EDRF), creşterea HDLc efecte antiaritmogene

Lipidele (grăsimile) Recomandări nutriţionale: –20-30% din raţia alimentară (1g/kg corp/zi) –cantitatea minimă necesară: 40 g/zi –proporţie egală între lipidele animale şi vegetale –10% acizi graşi polinesaturaţi, 10% acizi graşi mononesaturaţi, 10% acizi graşi saturaţi –maxim 300 mg colesterol/zi –acizii graşi omega 3: 600 mg/zi (1-2 g/zi la subiecţii cu istoric de moarte subită cardiacă)

Proteinele Roluri: –plastic (structural): surse pentru sinteza proteinelor tisulare –funcţional: enzime, hormoni, anticorpi, transportori (de colesterol, fosfolipide, vitamine liposolubile)- lipoproteine –energetic: 1g - 4 kcal (rol secundar) Clasificare după structură: –simple: albumine, globuline (se scindează prin proteoliză în aminoacizi) –conjugate: au ataşat un grup neproteic: nucleoproteine- ADN, ARN mucoproteine, glucoproteine fosfoproteine metaloproteine (feritina)

Proteinele Structura proteinelor: aminoacizi (AA) –esenţiali: nu pot fi sintetizaţi în organism treonina, triptofan, histidina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, valina, fenilalanina, arginina –neesenţiali: sunt sintetizaţi în organism din AA esenţiali şi din alţi precursori alanina, acid aspartic, asparagina, acid glutamic, glutamina, glicina, prolina şi serina Surse: carne, lactate, ouă, organe de animale, soia, fasole uscată, făină Recomandări nutriţionale: –11-13% din necesarul caloric (13-18%, la copil şi în sarcină) sau 0,8-1 g/kg corp/zi –40-50% -proteine de origine animală (deoarece conţin toţi AA esenţiali)

Vitaminele sunt principii alimentare esenţiale, indispensabile pentru toate funcţiile organismului clasificare: –liposolubile: A, D, E, K –hidrosolubile: vitamina C, complexul B (B1, B2, B5, B6, B12), acidul folic, biotina

Vitamina Aficat, peşte, gălbenuş de ou, morcovi, dovleac, spanac, sfecla, caise Vitamina Dulei de peşte, unt, gălbenuş, ficat Vitamina Kalune, ulei de floarea soarelui, ulei de măsline, hering, vegetale cu frunze, gălbenuş Vitamina Eulei vegetal, germeni de grâu, gălbenuş de ou Vitamina Ccitrice, vegetale, ananas, cartofi, varză, ardei verde, kiwi, conopidă Vitamina B1 (tiamina) drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi Vitamina B2lapte, brânză, carne, ouă Acid nicotinic (niacina) drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi Vitamina B6drojdie, cereale integrale, carne, ficat, nuci, fasole, cartofi Acid folicvegtale cu frunze verzi, fructe, organe, drojdie Vitamina B12ficat, carne, ouă, lactate Biotinaficat, gălbenuş, nuci, legume Surse de vitamine

Fibrele alimentare Definiţie= materiale vegetale nedigerabile Clasificare: –solubile: pectine, gume, mucilagii –insolubine: celuloza şi hemiceluloza Roluri: –stimulează secreţia de suc gastric, întârzie evacuarea stomacului (=> cresc senzaţia de saţietate) –cresc volumul bolului fecal şi combat constipaţia (=> previn cancerul colorectal) –reduc digestia şi absorbţia glucozei –scad colesterolul –previn cancerul colorectal Surse: fructe, legume, cereale, seminţe Necesar: g fibre/1000 kcal (25-35 g/zi)

Sărurile minerale, oligoelementele Macrominerale: Na, K, Ca, Mg, Cl, P –Surse: carne, peşte, brânzeturi, legume, cereale, fructe –Necesar: NaCl: 6-8 g/zi Ca: mg/zi Mg: mg/zi K: 3500 mg/zi P: 1200 mg/zi Oligoelemente: Fe, Zn, Cu, I, F, Cr, Co, Se, Mn, Mo- –se găsesc în cantitate mică în organism –rol în diverse structuri şi procese metabolice (coenzime)

Apa -Element indispensabil vieţii, fiind componentul major al tuturor celulelor şi ţesuturilor şi substrat al reacţilor metabolice -Pierderea a > 20% din greutatea corporală (diaree, vărsături) poate duce la deces -Distribuită intra- şi extracelular (interstiţial şi intravascular) -Balanţa hidrică este reprezentată de echilibrul dintre apa de aport + apa endogenă şi apa eliminată: Aport apă: Băuturi 1400 ml Apa din alimente 700 ml Apa rezultată din metabolism 200 ml Eliminare apă: Urina 1400 ml Apa din fecale 100 ml Perspiraţie (piele) 100 ml Pierderi insensibile 350 ml Eliminare prin tract respirator 350 ml 2300 ml

Alcoolul -Nu este necesar organismului -Furnizează energie: 1 g alcool= 7 kcal -În cantităţi mari este nociv (CIROZĂ HEPATICĂ) -În cantităţi mici (125 ml vin, 350 ml bere) poate fi benefic prin: -cresc HDLc -scad coagulabilitatea sangvină -creşte sensibilitatea la insulină

Recomandări generale Controlul greutăţii corporale Sublinierea importanţei activităţii fizice Limitarea aportului de grăsimi la 25-30% din totalul caloriilor Reducerea proporţiei de zahăr rafinat Creşterea cantităţii de produse din cereale integrale Limitarea consumului de colesterol la 300 mg/zi Consum zilnic de lactate degresate Ingestie moderată de proteine Excluderea alcoolului

Alimentaţia dietetică Este reprezentată de alimentaţia ca factor terapeutic în diverse patologii, uneori chiar singurul Se urmăresc următoarele aspecte: –ce alimente pot fi consumate (indicate) –în ce cantitate –cum să fie pregătite (principii de gastrotehnie) –ce alimente trebuie evitate (interzise) Cele mai importante componente ale alimentaţiei dietetice în patologia cardiovasculară, renală şi hepatică sunt: –restricţia de sodiu –restricţia de proteine

Regimuri hiposodate 1. Regim hiposodat larg: 3-5 g NaCl/zi ( mg Na) -se evită adaosul de sare la prepararea culinară şi alimentele cu conţinut crescut de sare (mezeluri, conseve, brânzeturi, afumături, murături) 2. Regim hiposodat standard: 1-3 g NaCl/zi ( mg Na) -ca la pct. 1 + reducerea alimentelor ce conţin în stare naturală mult Na (lapte, iaurt, carne, peşte de mare, morcovi, spanac, ţelină) 3. Regim strict hiposodat: 0,5-1 g NaCl/zi ( mg Na) - pe perioade limitate -regimul Kempner: mg Na/zi (orez, fructe, zahăr, cartofi, fulgi de ovăz)

Restricţia de proteine Creatinină serică (mg%) Clearance cu creatinină (ml/min) Raţia proteică g/kgc/zi Raţia proteică (g/zi) < 3>400, ,5-0,640 >6<200,35-0, Indicată în insuficienţa renală cronică sau acută, în funcţie de stadiul alterării funcţiei renale