Boli infecţioase aerogene Caracteristica epidemiologică şi profilaxia bolilor infecţioase aerogene

Boli infecţioase aerogene 2 Incidenţa prin infecţiile aerogene în Republica Moldova (a.2007) Forma nozologică Incidenţa Numărul de cazuri raportate Cazuri la populaţie Gripa şi infecţiile respiratorii virale acute ,2 Tuberculoza409297,1 Difteria-- Pertusis360,9 Rujeola100,2 Rubeola30,07 Oreionul175741,7 Infecţia meningococică52521,2 Varicela ,2 Scarlatina3097,3 Total ,9 _____________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 3 În structura morbidităţii prin infecţiile aerogene în Moldova (a.2005) gripei şi infecţiilor respiratorii virale acute le-au revenit 93,8%. În structura morbidităţii prin infecţiile aerogene în Moldova (a.2005) gripei şi infecţiilor respiratorii virale acute le-au revenit 93,8%. _____________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 4 Cota morbidităţii prin infecţiile aerogene în morbiditatea generală prin bolile infecţioase înregistrate în Moldova în a.2005 a fost 74,1% ___________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 5 Impactul social-economic - Nivelul incidenţei - Prejudiciul economic cheltuielile directe pentru tratament cheltuielile pentru realizarea măsurilor antiepidemice şi profilactice numărul de zile de lucru pierdute cheltuielile din fondul social - Severitatea cronicizarea complicaţiile invaliditatea litalitatea ___________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 6 - Atitudinea organelor administraţiei publice, populaţiei, mass-media - Importanţa internaţională a bolilor infecţioase ____________________________________________________________________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 7 2. Caracteristica epidemiologică generală a infecţiilor aerogene __________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 8 -. Mecanismul aerogen de răspândire care se realizează pe 2 căi: cu aerosoli lichizi - (rujeola, rubeola, oreionul, gripa, varicela, pertusis). cu aerosoli solizi (tuberculoza, difteria, variola). __________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 9 -Nivelul incidenţei este determinat de nivelul protectiv al imunităţii populaţionale. - Receptivitatea neuniformă a populaţiei (neimune) la diferite infecţii aerogene __________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 10 - Periodicitatea procesului epidemic - Sezonalitatea de toamă-iarnă sau iarna-primăvara - Periodicitatea procesului epidemic - Sezonalitatea de toamă-iarnă sau iarna-primăvara __________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene Incidenţa sporită prin infecţiile aerogene în grupele populaţiei cu risc epidemiologic înalt de molipsire - În combaterea infecţiilor aerogene rolul principal aparţine imunoprofilaxiei. __________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 12 În grupul infecţiilor aerogene sunt maladii emergente şi re-emergente __________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 13 Conform clasificaţiei epidemiologice în dependenţă de sursa de agenţi patogeni infecţiile aerogene sunt incluse în grupul antroponozelor. __________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene Difteria 3. Difteria Boală infecţioasă acută cauzată de C.difteriae, care se manifestă prin inflamaţie membranoasă a căilor respiratorii superioare şi afectarea altor organe inclusiv miocardul, sistemul nervos, rinichii __________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 15 ______________________________ Populaţie eterogenă: - 3 tipuri biologice care includ circa 70 de serovariante gravis mitis intermedius - toate biotipurile de corinebacterii se împart în două grupuri 4. Caracteristica epidemiologică a agentului patogen ______________________________ Populaţie eterogenă: - 3 tipuri biologice care includ circa 70 de serovariante gravis mitis intermedius - toate biotipurile de corinebacterii se împart în două grupuri toxigene atoxigene

Boli infecţioase aerogene 16 Agenţii patogeni ai difteriei sunt rezistenţi la acţiunea diferitor factori ai mediului ambiant: în lapte, apă – 20 zile la acţiunea razelor solare rezistă câteva ore la acţiunea temperaturii de – rezistă 10 minute. sunt rezistenţi la uscăciune sunt sensibili la acţiunea soluţiilor de dezinfectanţi în concentraţii obişnuite. sunt sensibili la acţiunea antibioticelor __________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene Mecanismul de dezvoltare a procesului epidemic _________________________ - Sursa de agenţi patogeni omul bolnav purtătorii de corinebacterii reconvalescenţi sănătoşi - Mecanismul de transmitere. cu aerosoli lichizi şi solizi prin produse alimentare (foarte rar) prin contact cu obiecte contaminate cu agentul patogen - Receptivitatea populaţiei nu depăşeşte de regulă 40%.

Boli infecţioase aerogene 18 6.Manifestările procesului epidemic ________________________ 6.Manifestările procesului epidemic ________________________ Nivelul incidenţei prin difterie corelează cu nivelul imunităţii populaţionale.

Boli infecţioase aerogene 19 ________________________ Incidenţa prin difterie Republica Moldova, ________________________

Boli infecţioase aerogene 20 Răspândirea epidemică a difteriei în Moldova în anii ______________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 21 ________________________ Cuprinderea cu vaccinări şi morbiditatea prin difterie în anii ________________________

Boli infecţioase aerogene Măsurile antiepidemice _____________________________ - 7. Măsurile antiepidemice _____________________________ - Depistarea precoce a cazurilor de îmbolnăvire şi informaţia de urgenţă despre fiecare caz de boală şi stare de purtător de corinebacterii toxigene. Confirmarea cazurilor prin investigaţii de laborator cu scop: diagnostic indicaţii epidemiologice profilactic - Spitalizarea bolnavilor - Externarea bolnavului

Boli infecţioase aerogene 23 Măsuri de lichidare a focarului de infecţie difterică: ___________________________ dezinfecţia terminală supravegherea medicală timp de 7 zile

Boli infecţioase aerogene 24 ___________________________ Criteriile de vaccinare conform indicaţiilor epidemiologice ___________________________ cota înaltă a formelor toxice la bolnavii cu diferite (> 15%) înregistrarea cazurilor letale în mediul copiilor vaccinaţi nivelul insuficient de acoperire a populaţiei cu vaccinări (< 70%).

Boli infecţioase aerogene Profilaxia difteriei include imunizarea grupurilor ţintă ale populaţiei conform PNI (calendarului vaccinărilor) acoperirea vaccinală de minimum 95% cu 4 doze DTP a copiilor până la vârsta de 3 ani acoperirea vaccinală de minimum 95% cu vaccinările diftero-tetanice a grupelor ţintă copii şi adulţi. __________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 26 ______________________ 9. Rujeola ______________________ Este o boală infecţioasă acută pentru care sunt caracteristice febra, tusea, conjuctivita, rinita, erupţii cutanate maculo-populoase şi enantema specifică (petele Koplik)

Boli infecţioase aerogene 27 Complicaţiile rujeolei diarea ( 8%) otita medie ( 7%) pneumonia ( 6%) encefalita ( 0,1%) crize epileptice (0,6-0,7%, cu sau fără febră) deces (1-2 cazuri la 1000 bolnavi cu risc mai înalt la copiii mai în vârstă de 5 ani şi adulţi. În 60% cazuri decesul survine din cauza pneumoniei) panencefalita sclerozantă subacută ________________________

Boli infecţioase aerogene 28 ________________________ 10. Caracteristica epidemiologică a agentului patogen ________________________ - structura antigenică stabilă (un singur serotip) - sensibil la acţiunea factorilor de mediu uscăciune lumină (se inactivează în 8-10 minute) temperatură (rezistă la 37 0 C până la 2 ore, iar la 56 0 C – până la 30 minute) mediu acid (pH – 2,0-4,0)

Boli infecţioase aerogene Mecanismul de dezvoltare a procesului epidemic - Sursa de agenţi patogeni omul bolnav - elimină agenţi patogeni în ultimele zile a perioadei de incubaţie, perioada prodromală (catarală) şi perioada apariţiei erupţiilor cutanate Mecanismul de transmitere cu aerosoli lichizi Receptivitatea populaţiei absolută. __________________________

Boli infecţioase aerogene 30 _____________________________________________________ 12. Manifestările procesului epidemic

Boli infecţioase aerogene 31 _____________________________________________________

Boli infecţioase aerogene Măsurile antiepidemice - Depistarea precoce şi spitalizarea bolnavilor; - Informaţia de urgenţă a CMP teritoriale; - Depistarea activă a bolnavilor în focar; -Evaluarea stării de imunizare a populaţiei în localităţile unde a fost înregistrat cazul de boală; _____________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 33 Măsurile antiepidemice Supravegherea medicală a persoanelor din focar (care au avut contact cu bolnavul) timp de 21 zile: examinarea mucoaselor căilor respiratorii conjunctivei tegumentelor palparea ganglionilor limfatici vizita focarului de către lucrătorul medical odată în 3-4 zile administrarea în timp de 72 ore de la depistarea bolnavului a unei doze suplimentare de vaccin administrarea imunoglobulinei în primele 5 zile de contact __________________________________________________

Boli infecţioase aerogene Profilaxia rujeolei - Stoparea transmiterii (răspândirii) epidemice a rujeolei în regiunea europeană - Planul Naţional de eliminarea a rujeolei, combatere a rubeolei şi oreionului, prevenire a rubeolei congenitale pentru anii _____________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 35 Profilaxia rujeolei Strategia de eliminare a rujeolei se bazează pe: acoperirea vaccinală a copiilor peste 95% cu două doze (la vârsta 12 luni şi 6-7 ani); instituirea şi funcţionarea unui sistem eficient de supraveghere şi control ________________________________________________________

Boli infecţioase aerogene 36 Gripa

Boli infecţioase aerogene 37 Caracteristica epidemiologică a agentului patogen Sunt 3 tipuri de virusuri gripale: A, B, şi C care – –au diferite proprietăţi de modificare a structurii antigenice; – –au diferite particularităţi de răspândire în populaţia umană

Boli infecţioase aerogene 38 Virusul gripal A 16 tipuri de HA, 9 NA, multiple combinaţii (până la 268) Toate combinaţiile cunoscute se întâlnesc la păsări, unele la animale (cai, porci, balene, tigri) În populaţia umană circulă la moment doar A(H1N1), A(H3N2), A(H1N2), A(H2N2) şi ocazional A(H5N1) Variantele A(H1N1) şi A(H3N2) pot cauza infecţie gripală la porci Variantele A(H7N7) şi A(H3N8) – cauzează gripă la cai Variantele A(H9N2) şi A(H5N1) – cauzează gripă la păsări Virusul gripal B Nu are subtipuri Afectează oamenii, cauzează epidemii anuale sezoniere medii Virusul gripal C Produce boală cu simptomatică minoră Nu este antrenat în epidemii anuale sezoniere TIPURILE, SUBTIPURILE VIRUSURILOR GRIPALE

Boli infecţioase aerogene 39 Structura antigenică a virusului gripal A

Boli infecţioase aerogene 40 Modificările structurii antigenice – –De tip shift – –De tip drift

Boli infecţioase aerogene 41 Formele de gripă În dependenţă de unele particularităţi ale virusurilor gripale, manifestarea procesului epidemic, particularităţile supravegherii şi controlului, deosebim: – –gripa epidemică (sezonieră); – –gripa pandemică; – –gripa aviară

Boli infecţioase aerogene 42 Caracteristica comparativă a unor proprietăţi ale virusurilor gripale A, B, C ProprietăţiVirusul gripal AVirusul gripal BVirusul gripal C Virulenţa (severitatea îmbolnăvirilor) Rezervorul în populaţia animalelor danu Răspândirea pandemicădanu Răspândirea epidemicăda nu Modificări ale structurii antigenice shift, driftdrift Sensibilitatea la amantadină, rimantadină sensibilnesensibil Sensibilitatea la zanamavir sensibil nesensibil

Boli infecţioase aerogene 43 Gripa epidemică (sezonieră) – –Provocată de virusuri A şi B cu structura cunoscută – –Nivelul incidenţei este determinat de nivelul imunităţii populaţionale (natural sau artificial) – –Cota populaţiei generale afectate poate atinge 10-30% – –Periodicitate 2-3 ani (virusul A) şi 4-6 ani (virusul B) – –Sezonalitate iarnă-primăvară

Boli infecţioase aerogene 44 Incidenţa lunară a gripei în Republica Moldova

Boli infecţioase aerogene 45 Imunoprofilaxia gripei sezoniere Măsura principală de profilaxie. Se efectuează în 2 direcţii: – –vaccinarea gratuită a grupurilor cu risc sporit de îmbolnăvire; – –asigurarea accesului populaţiei la vaccinurile antigripale

Boli infecţioase aerogene 46 Gripa pandemică Afectează majoritatea ţărilor lumii şi un număr mare de populaţie: – –pînă la 25% din populaţia expusă riscului de molipsire ( ); – – 50 mln decese sau 2,5-5% din numărul total a populaţiei de pe Glob ( ) – –rata letalităţii – 2-20%

Boli infecţioase aerogene 47 UNELE PARTICULARITĂŢI ALE PANDEMIILOR DE GRIPĂ DIN SEC. XX Denumirea pandemiei Anii înregistrării Numărul estimativ de decese Tipul antigenic al virusului Gripa spaniolă1918 – milioaneA H1N1 Gripa asiatică1957 – 19581,0-1,5 milioaneA H2N2 Gripa Hong Kong1968 – 19690,75-1,0 milionA H3N2

Boli infecţioase aerogene 48 Particularităţile generale ale manifestării pandemiilor – –Înregistrarea la intervale neregulate de timp (39,10 şi 40 ani) în sec. XX – –Riscul e mare, prognozarea imposibilă – –Impactul social-economic foarte mare – –Durată răspândirii globale 6-7 luni, iar în perioada actuală – 3-5 luni

Boli infecţioase aerogene 49 Manifestarea pandemiei de gripă asiatică în anul 1957 Februarie-Martie Aprilie-Mai Iunie-August

Boli infecţioase aerogene 50 Gripa aviară În ultimii 30 ani sunt documentate cazuri de molipsire de gripă de la animale:În ultimii 30 ani sunt documentate cazuri de molipsire de gripă de la animale: –În anii – cazuri unice de gripă porcină cu virusuri gripale AH1N1 şi AH3N2 –Din anul 1995 se înregistrează cazuri de îmbolnăvire în populaţia umană provocate de virusuri gripale aviare

Boli infecţioase aerogene 51 Particularităţile răspîndirii gripei aviare – –Virusul gripal AH5N1 în ultimii ani este dominant, provocând mai frecvent cazuri severe cu letalitate înaltă – –În anii au fost înregistrate peste 3000 focare în aproape 60 de ţări

Boli infecţioase aerogene 52 Gripa aviară în populaţia umană – –Activizarea procesului epizootic cu afectarea păsărilor domestice şi altor specii de animale (rozătoare, feline, porcine) a condiţionat la agravarea procesului epidemic. – –În anii au fost înregistrate 276 cazuri de gripă cu virusul AH5N1inclusiv 162 cazuri letale (58,7%) în 10 ţări.

Boli infecţioase aerogene 53 Gripa cu subtipul nou A(H1N1) este o afectiune respiratorie acuta, cu contagiozitate ridicata, cauzata de o varietate nouă a unui virus A (H1N1), ce reprezintă o combinaţie dintre virusurile gripale umane şi animale (porcine, păsări).

Boli infecţioase aerogene 54 Particularităţile pandemiei cu subtipul nou A(H1N1) Viteza de răspândire a virusului Apariţia cazurilor noi de la cele precedente: - în gripa sezonieră =1,2 – 1,4 - în gripa pandemică A(H1N1) 2009= 1,4 – 3,5 Circulaţia intensă a virusului în perioada intersezonieră Afectarea preponderentă a copiilor şi persoanelor adulte de vârstă tânără (până la 45 de ani) Eterogenitatea formelor clinice, de la forme uşoare până la grave (4 - 5%) Predispoziţia la pneumonie şi insufucuenţă renală Până la 50-80% din formele grave au loc pe fondalul patologiilor cronice Forme grave şi decese se întâlnesc mai frecvent la tineri

Boli infecţioase aerogene 55 Numărul cazurilor de maladii respiratorii înregistrate pe parcursul perioadei 2009 – 2011 în Republica Moldova Denumirea TotalMF0-4ani5-14ani15-64ani>65ani Gripă Gripa A(H1N1) 2009 confirmată Gripa A(H3N2) Gripa B Coinfecie (A(H1N1) 2009) + B IACRS Pneumonii Total

Boli infecţioase aerogene 56 Contingentele cu risc major Lucrătorii din sistemul de sănătate Gravidele Persoanele vulnerabile (copiii şi adulţii cu patologii cronice)

Boli infecţioase aerogene 57 Rezistenţa la agenţii fizici şi chimici Virusul gripal nou A(H1N1) pare a fi mai rezistent la mediul extern în comparaţie cu cel sezonier (precedent). Poate supravieţui în mediul extern până la 10 ore. Este mai rezistent la frig, mai puţin rezistent la cald. La t 60ºC este distrus în timp de câteva minute, poate fi distrus şi de un spectru larg de dezinfectanţi chimici, inclusiv clorurile, apa oxigenată, antisepticele pe bază de iod şi alcool.

Boli infecţioase aerogene 58 Măsuri administrative (organizatorice) de prevenire a gripei umane cu virusul nou A(H1N1) 1. Prevenirea importului gripei cu virus nou A(H1N1). Depistarea persoanelor bolnave cu suspecţie la gripă la trecerea frontierei Limitarea călătoriilor după hotarele republicii, în special în ţările afectate de gripă nouă. Informarea persoanelor care pleacă după hotarele republicii, privitor la situaţia epidemiologică, inclusiv în ţara de destinaţie şi măsurile de prevenire (Îndrumar pentru călători). Supravegherea medicală a persoanelor sosite în ţară din ţările afectate de gripă, pe parcurs a 7 zile. Intensificarea supravegherii epidemiologice a infecţiilor respiratorii virale acute şi a gripei umane în toate localităţile, instituţiile şi unităţile economice din ţară.

Boli infecţioase aerogene 59 Măsuri administrative (organizatorice) de prevenire a gripei umane cu virusul nou A(H1N1) 2. Autorităţile administraţiei publice locale, conducătorii de întreprinderi vor asigura procurarea echipamentelor individuale de protecţie pentru angajaţi (măti de unică folosinţă, respiratoare) şi crearea condiţiilor necesare pentru respectarea igienei personale şi a celei comunitare. 3. Instituţiile medicale prin intermediul Campaniei Naţionale pentru asigurări în medicină vor asigura cu mijloace de protecţie individuală personalul medical implicat în acordarea asistenţei medicale bolnavilor (măti, respiratoare, ochelari, bonete, mănuşi de cauciuc, şerveţele cu alcool) şi cu substanţe dezinfectante. 4. Tot instituţiile medicale vor asigura instruirea lucrătorilor medicali în problema etiologiei, epidemiologiei, tabloului clinic, diagnosticului, tratamentului şi profilaxiei gripei umane provocată de noul virus A(H1N1). 5. Informarea populaţiei. În acest scop autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile medicale, instituţiile mass-media vor asigura informarea sistematică a populaţiei privitor la situaţia epidemiologică şi măsurile de precauţie contra gripei, prin intermediul mass-media şi distribuirea bucletelor cu material informativ (Îndrumar pentru populaţie).

Boli infecţioase aerogene 60 Camerele termografice in infrarosu FLIR pentru detectarea bolnavilor cu gripa sau alte infectii virale Camerele in infrarosu: sunt instrumente performante care pot evalua temperatura corpului permit scanarea unui numar mare de persoane intr-un timp scurt afiseaza si detecteaza variatii mici de temperatura in timp real activeaza o alarma sonora si vizuala la depasirea limitelor prestabilite sunt usor de instalat si utilizat pot fi simplu de integrat in locuri publice sunt capabile sa salveze rezultate pentru o analiza ulterioara protejeaza sanatatea publica

Boli infecţioase aerogene 61 Măsuri antiepidemice în focarul de gripă cu noul virus A(H1N1) Imediat ce este diagnosticat cazul de gripă A(H1N1) (în baza definiţiilor de caz standard) indiferent de forma sa de manifestare, medicul de familie cu sprijinul epidemiologului şi eventual şi al infecţionistului, va iniţia următoarele măsuri: 1. Izolarea pacientului şi dotarea cu echipament individual de protecţie (mască); 2. Informarea CMP teritorial; 3. Efectuarea anchetei epidemiologice; 4. Depistarea activă a altor bolnavi şi a persoanelor care au contactat cu ei cu izolarea lor temporară la domiciliu sau în izolatoare speciale, cu internarea ulterioară obligatorie; 5. Limitarea contactului membrilor de familie cu bolnavul; asigurarea lor cu echipament individual de protecţie (masca); 6. Persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supravegheate medical pe durata a 7 zile de la ultima expunere la sursa de infecţie şi supuse tratamentului profilactic; 7. O atenţie deosebită se va acorda persoanelor cu risc crescut de a face boală: copii, vârstnici, persoanele cu imunodeficienţă, maladii preexistente, în special cronice, diabet zaharat, etc; 8. Se vor lua măsuri generale igienico-sanitare: ventilarea încăperilor, evitarea aglomerărilor, dezinfectarea încăperilor şi suprafeţelor cu substanţe dezinfectante.

Boli infecţioase aerogene 62 Dozele recomandate în medicaţia antivirală pentru tratament sau profilaxie în Gripa tip A (H1N1) Agent, grupa Taratament Chimioprofilaxie Oseltamivir Adulţi75 mg capsule x 2 ori/zi75 mg capsule o dată în zi Copii 12 luni până la 15 kg60 mg pe zi divizată în 2 doze30 mg odată în zi kg90 mg pe zi divizată în 2 doze45 mg odată în zi kg120 mg pe zi divizată în 2 doze60 mg odată în zi > 40 kg150 mg pe zi divizată în 2 doze75 mg odată în zi Zanamivir Adulţi 2 inhalaţii a cîte 5 mg (10 mg total) de 2 ori/zi 2 inhalaţii a cîte 5 mg (10 mg total) odată în zi Copii 2 inhalaţii a cîte 5 mg (10 mg total) de 2 ori/zi (vârsta de 7 ani si mai mult) 2 inhalaţii a cîte 5 mg (10 mg total) de 2 ori/zi (vârsta de 5 ani si mai mult)

Boli infecţioase aerogene 63 Măsuri de protejare individuală a personalului medical Personalul va fi dotat cu echipamente personale de protecţie adecvate, inclusiv: mănuşi (nesterile); mască (mască de mare eficienţă, preferabil respirator N-95); halat cu mâneci şi manşete lungi sau costum de unică folosinţă; port de protecţie a ochilor (ochelari / vizoare / ecrane); bonetă; şorţ de plastic dacă se anticipează împroşcarea de sânge, fluide ale corpului, secreţii şi excreţii;

Boli infecţioase aerogene Personalul antrenat în prelevarea şi manipularea probelor pentru confirmarea diagnosticului de laborator în gripă cu A(H1N1) trebuie să cunoască şi să respecte următoarele precauţii: să considere toate materialele prelevate ca potenţial infectate; să folosească obligatoriu echipamentul de protecţie personală (EPP) la fiecare manipulare; să respecte igiena mâinilor prin spălarea cu antiseptice; să nu pipeteze cu gura; să fie prudent şi să prevină accidentele şi expunerile care pot conduce la contaminarea virusului; să dezinfecteze suprafeţele zonei de lucru; să arunce toate materialele utilizate în containere cu indicaţia pericol biologic; să dezinfecteze şi să autoclaveze toată vesela şi materialele utilizate.