ORGANIZAREA MONETARĂ Oleg STRATULAT prof. univ. dr.

CUPRINS 1. SISTEMUL MONETAR NAŢIONAL. 2. SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL. 3. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN.

1. SISTEMUL MONETAR NAŢIONAL 1.1. Originea sistemelor monetare Noţiune de sistem monetar Compoziţia sistemului monetar Formativa instrumentară Cadrul reglamentor Structura instituională Tipuri de sisteme monetare Sistemul monetar actual al Republicii Moldova.

BIBLIOGRAFIE Constituţia R.Moldova, adoptată la 29 iulie 1994 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 1 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.56-57/624 din Basno, C.; Dardac, N.; Floricel, C. Monedă, credit, bănci. - Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, –P….. Lucian C. IONESCU. Băncile şi operaţiunile bancare. – Bucureşti: Editura Economică, – P……. Manolescu, Gh. Monedă şi credit. - Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", P…... Turliuc, V.; Boariu, A.; Stoica, O. Monedă şi credit. - Bucureşti : Editura Economică, P……. Деньги. Кредит. Банки: учебник / Лаврушин O. И. (ред.), - 2-e изд. -Москва: Финансы и Статистика, – C…. Деньги. Кредит. Банки: учебник для вузов / Жукова Е. Ф., Зеленкова Н. М., Максимова Л. М., - 2-e изд. -Москва: ЮНИТИ-ДАНА, – C…. Финансы. Денежное обращение. Кредит. / Под ред. Поляка Г. Б. - 2-e изд. - Москва: ЮНИТИ-ДАНА, – C….

1. SISTEMUL MONETAR NAIONAL Organizarea monetară, evoluând aproape trei milenii, a furnizat diverse experiene, demonstrând importana constituirii judicioase i funcionării efective a sistemelor monetare.

1.1. ORIGINEA SISTEMELOR MONETARE Moneda şi circulaţia monetară în majoritatea ţărilor s-a constituit istoric, având în primele cinci secole pretutindeni caracter sporadic şi haotic.

PRIMUL SISTEM MONETAR În sec. al VI-lea î. Hr., potrivit scrierilor lui Herodot, în Lidia, ţară din Asia Mică, regele Cresus (a.a. 560 – 547) instituie primul sistem monetar naţional: stabileşte unităţile şi subunităţile monetare, fixează pentru fiecare conţinutul de metale nobile, determină raportul dintre aur şi argint, bate centralizat moneda, decide asupra regulilor de emitere şi circulaţie a banilor.

STATERI DE AUR ŞI ARGINT EMIŞI DE CRESUS

EFECTELE CONSTITUIRII SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL centralizarea şi unificarea baterii monedelor; aprobarea unităţii naţionale unice; stabilirea unui raport de valoare fixat între monedele de aur şi argint egal cu 1 : 13 1/3.

RAPORTUL DE VALOARE DINTRE MONEDELE DIN AUR ŞI ARGINT

HEMISTATER EMIS DE CRESUS

TREIME I ESIME DE STATER EMIS DE CRESUS

UNA A DOUSPREZECEA DE STATER EMIS DE CRESUS

1.2. NOŢIUNE DE SISTEM MONETAR Evoluţia contemporană a sistemelor monetare naţionale este marcată de procesele de internaţionalizare a relaţiilor monetare, tendinţa de aderare la sistemele monetare regionale, apariţia noilor forme ale banilor, schimbare de fond a conţinutului valoric al monedei. Noţiunea de sistem monetar naţional îşi găseşte reflectare în lucrările diferitor autori, care redau esenţa acestei formaţii sub diferite aspecte.

OPINII PRIVIND NOŢIUNEA SISTEM MONETAR Jucov E. F. afirmă: Sistemul monetar este forma de organizare a circulaţiei monetare în ţară, consfinţită de legislaţia naţională; Poleac G. B. scrie : modul circulaţiei monetare din ţară, consfinţit de legislaţia naţională reprezintă sitemul monetar; Dardac Nicolae enunţă: Sistemul monetar este definit ca un anumit mod de organizare şi reglementare a circulaţiei monetare dintr-o ţară, pe baza unor legi speciale ale statului respectiv.; Turliuc V. menţionează că sistemele monetare reprezintă forme de organizare a baterii şi circulaţiei monedei într-o ţară sau alta, organizare realizată prin normele dictate de stat, dar şi prin norme ce decurg din cutume; (După cum se observă, sistemul monetar naţional este sesizat de autori ca o configuraţie sau procedeu al circulaţiei monetare reglementat strict de legislaţie. Abordarea unilaterală a acestui fenomen complex nu este în favoare dezvăluirii profunde a esenţei lui.)

OPINII PRIVIND NOIUNEA SISTEM MONETAR Kiriţescu Costin susţine că Sistem bănesc. Termen generic pentru ansamblul normelor legale şi instituţiilor care reglementează, organizează, respectiv supraveghează relaţiile băneşti dintr-un stat. Aceste norme şi instituţii servesc la realizarea obiectivelor politicii economice, sociale, financiare şi de credit urmărite de fiecare stat; Stoica Victor afirmă că sistemul monetar este un anumit mod de organizare şi reglementare a circulaţiei monetare dintr-o ţară, pe baza unor legi speciale ale statului respectiv;

TRATAREA ORIGINALĂ A SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL În formula noţiunii sistemului monetar naţional trebuie incluse toate elementele constituente ale acestuia: instrumentarul monetar; cadrul reglementar; structura instituţională. Sistemul monetar naţional reprezintă organizarea funcţională a instrumentelor de natură monetară în temeiul reglementărilor juridice sub supravegherea autorităţii monetare publice

ANSAMBLU MĂSURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR PRIVIND CONSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL ACTUAL alegerea valutei care îndeplineşte funcţia de măsură a valorii, de etalon, de echivalent general, prin care se defineşte moneda naţională; stabilirea unităţii monetare, care, sub o anumită denumire, serveşte ca etalon al valorii; alegerea instrumentelor efective de circulaţie şi de plată (monede principale, bani divizionari, bancnote etc.); reglementarea tipăririi cupiurelor şi baterii monedelor divizionare metalice; reglementarea emisiunii şi circulaţiei bancnotelor şi a altor semne de valoare, precum şi a decontărilor fără numerar; organizarea aparatului instituţional care supraveghează şi sprijină aplicarea sistemului monetar; stabilirea relaţiilor cu alte sisteme monetare.

1.3. COMPOZIŢIA SISTEMULUI MONETAR

FORMATIVA INSTRUMENTARĂ

UNITATEA MONETARĂ Unitatea monetară reprezintă elementul central al sistemului monetar şi serveşte etalon de măsurare a valorii. În majoritatea ţărilor denumirile unităţii monetare naţionale sa- u format istoric Denumirile unităţilor monetare au surse diferite: - denumirea metalul din care era confecţionată moneda - aureus, serebrenic etc; - denumirea unităii de greutate a monedei – drahmă, lira sterlină, livră etc.; - tradiţia încetăţenită în vorbirea curent ă- leu, leva, leka; - denumirea monedei altei ţări - dolar este denumirea monedei naionale în 39 ări; - o convenţie - DST, EURO etc. sau altele.

UNITATEA MONETARĂ A BOTSWANEI

ETALONUL MONETAR Etalonul monetar reprezintă valoarea cuprinsă într-o unitate monetară sau materia adoptată ca bază a sistemului monetar, prin care se defineşte unitatea monetară şi celelalte tipuri de monedă. În evoluţia istorică valoarea unităţii monetare s-a calificat prin: - etalonul marfă, - etalonul metalic, - etalonul devize (valută, coş valutar), - etalonul putere de cumpărare.

MASA MONETARĂ Masa monetară este termenul (i indicatorul) prin care se identifică suma totală a banilor, indiferent de forma pe care o îmbracă, şi a altor active, care pot fi folosite în funcţie de bani. Masa monetară este atât obiect al managementului monetar, cât şi instrument de gestiune macroeconomică. Însemnătate sporită pentru funcionarea normală a sistemului monetar are componentă a masei monetare numite bani în numerar. Ea înglobează toate semnele monetare emise de autoritatea monetară în formă de bancnote, bilete de tezaur, monedă divizionară de diferit nominal. Este important ca masa de bani efectivi să satisfacă necesităile circulaiei monetare atât ca cantitate, cât i ca structură.

MECANISMUL DE EMISIUNE MONETARĂ Emisiunea monetară în prezent a devenit o preocupaţie complexă, care înglobează pe de o parte punerea în circulaţie a numerarului, iar pe de altă parte – controlul asupra masei monetare (depozitele i creditele bancare, instrumentele politicii monetare i pieei monetare), obiectivele fiind asigurarea funcţionării normale a sistemului de plăţi în numerar şi fără numerar, stabilitatea puterii de cumpărare a monedei, şi menţinerea cursului valutar adecvat.

MANAGEMENTUL CIRCULAIEI MONETARE Sistemul monetar are misiunea de a deservi funcţionarea normală a economiei, fapt care impune asigurarea validităţii circulaţiei monetare. Aceasta se realizează printr-un complex de activităţi organizate şi efectuate de autoritatea monetară publică în limitele competenţelor sale, i anume: - analiză, - prognozare, - reglementare, - supraveghere.

MECANISMUL DE FORMARE A CURSULUI VALUTAR AL MONEDEI NAIONALE În practica monetară există mai multe modalităţi de stabilire a cursului de schimb, cele mai reprezentative fiind – fixarea cursului şi cotarea. Fixarea cursului valutar înseamnă stabilirea arbitrară de către autoritatea monetară a raportului dintre moneda proprie i alte monede. Cotarea este aciunea de stabilire a cursul unei monede în raport cu alta la bursă. Se deosebesc două metode de cotare a valutelor: directă şi indirect. Cotare directă, practicată în majoritatea ţărilor lumii, inclusiv în R. Moldova, reprezintă situaţia când unitatea monetară străină rămâne constantă, iar unitatea monetară naţională variază. Spre exemplu:1 USD = 12,45 MDL. Cotare indirectă indică câte unităţi monetare străine fac o unitate monetară naţională. Ea este utilizată numai în câteva ări: Anglia, Australia, Irlanda, Noua Zeelandă. În acelai mod se stabilete i cursul euro. Spre exemplu: 1EURO = 1,37 USD sau 1GBP = 1,61USD, etc. Cursul valutar stabilit în urma cotării zilnice este numit flotant.

MECANISMUL DISCIPLINEI DE CASĂ A SUBIECILOR ECONOMICI Funcionarea normală a sistemului monetar în condiiile actuale este posibilă graie respectării regulilor cu referină la păstrarea banilor în numerar în casele subiecilor economici, inclusiv băncilor comerciale, la formele documentelor de evidenă i dare de seamă privind circulaia numerarului în cadrul unităilor economice, la responsabilitatea persoanelor de răspundere etc. În această ordine de idei, autoritatea monetară centrală pune în aciune un ansamblu de instrumente i norme, menite să asigure comportamentul regulamentar al tuturor operatorilor cu moneda i instrumentele de plată.

CADRUL REGLAMENTOR DecreteCoduriConstituţiaLegiHotărâriRegulamente

STRUCTURA INSTITUŢIONALĂ Componenta instituţională a sistemelor monetare include următoarele elemente: constituentul; - legiuitorul; - emitentul; - organizatorul; - reglementatorul; - supraveghetorul.

1.4. TIPURI DE SISTEME MONETARE Multiplele sisteme monetare naţionale cunoscute de istoria monetară au fost originale şi unicale. Şi dacă unele au avut trăsături comune, aceasta nu anihilează individualitatea fiecărui sistem monetar. Cu toate acestea, istoric sau format diverse principii privind constituirea sistemelor monetare naţionale, care, fiind aplicate separat în fiecare ţară, generau formarea sistemelor monetare asemănătoare. Aceasta permite ale grupa potrivit anumitor criterii şi ale îngloba în anumite grupe cu caracteristici comune. caracterul autorităţii constituante, etalonul monetar

POTRIVIT CARACTERULUI AUTORITĂŢII CONSTITUANTE A SISTEMELOR MONETARE sisteme monetare antice şi medievale care aveau monedă emisă de suveran sisteme monetare moderne care funcţionează pe baza monedei emise de autoritatea monetară publică

SISTEMELE MONETARE ANTICE ŞI MEDIEVALE s-au caracterizat prin: fărâmiţare – descentralizarea baterii monedei; simplitate – absenţa instrumentarului de supraveghere, reglementare, etc.; deteriorare – uzura şi falsificarea monedei.

SISTEMELE MONETARE MODERNE Odată cu formarea statelor sistemele monetare moderne şi-au asumat roluri monetare: crearea monedei, definirea unităţii monetare, stabilirea parităţii metalice.

ÎN FUNCŢIE DE ETALONUL MONETAR metalistenemetalice

SISTEME MONETARE METALISTE Metalice se numesc sistemele ale căror etalon se reprezenta de metale monetare. În funcţie de numărul metalelor prin care se definete oficial moneda se realiza distincţia între sistemele monetare bimetaliste şi sistemele monetare monometaliste

SISTEME MONETARE BIMETALISTE Sistemele monetare bimetaliste au ca etalon monetar două metale. În funcţie de stabilire a raportului valoric dintre cele două metale, sistemele monetare bimetaliste au cunoscut trei variante de funcţionare: bimetalismul integral, bimetalismul paralel, bimetalismul parţial.

SISTEME MONETARE MONOMETALISTE Sistemele monetare monometaliste au în funcie de etalon monetar un singur metal: fie argintul, fie aurul.

SISTEMELE MONETARE NEMETALICE Sistemele monetare nemetalice sunt cele care nu au la bază metalul monetar. Către acestea se referă: - sistemele bazate pe etalonul marfă; - sistemele monetare care are la bază o valută; - sistemele monetare bazate pe un co de valute, - sistemele monetare bazate pe etalonul putere de cumpărare.

1.5. SISTEMUL MONETAR ACTUAL AL REPUBLICII MOLDOVA Circumstanţele necesare pentru instituirea sistemului monetar naţional s-au conturat după obţinerea de către R. Moldova a independenţei la 27 august La 15 decembrie 1992 este adoptată Legea cu privire la bani nr 1232 – XII. Prin această Lege a fost stabilită unitatea monetară naţională a R. Moldova - leul moldovenesc, şi unitatea divizionară banul. Un leu moldovenesc este egal cu 100 bani. Leul a fost introdus în circulaţie la 29 noiembrie În această zi cursul valutar a fost stabilit de 3,8 lei pentru $1. Numerarul aflat în circulaţie (banii de tip sovietic şi cupoanele) şi banii din conturi au fost schimbaţi în proporţie de pentru un leu.

LEUL MOLDOVENESC (emisiunea mai 1994) Caracteristici: Dimensiuni: 58 x 114 mm; Culori dominante, faţă-verso: galben, verde, cafeniu şi ocru; Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă vertical metalizat complet încorporat;

CADRUL REGLAMENTORIU AL SISTEMULUI MONETAR AL R. MOLDOVA Constituţia R. Moldova în art. 130 stipulează:... (2) Moneda naţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc. (3) Dreptul exclusiv la emisia monetară aparţine Băncii naţionale a Republicii Moldova. Emisia se efectuează conform deciziei Parlamentului. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei consacră monedei un capitol special – capitolul VIII Moneda

STRUCTURA INSTUTIŢIONALĂ A SISTEMULUI MONETAR NAŢIONAL Instituţiile bancare din ţară: Banca Naţională a Moldovei, fiind autoritatea monetară publică, are rolul central în organizarea circulaţiei monetare. Banca Naţională prin regulamentele sale stabileşte valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, designul şi alte caracteristici ale bancnotelor şi monedelor metalice care sunt mijloc de plată în R. Moldova. Banca Naţională organizează tipărirea bancnotelor şi baterea monedelor metalice şi ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a celor neemise în circulaţie. Banca Naţională are dreptul exclusiv de a emite în circulaţie bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată legale pe teritoriul R. Moldova. Băncile comerciale sunt sprijinul Băncii Naţionale în organizarea funcţionării sistemului monetar naţional. Prin intermediul acestora are loc emisiunea numerarului în circulaţie, retragerea cupiurelor şi monedelor deteriorate, preschimbarea semnelor monetare, organizarea evidenţei şi statisticei monetare (16).

2. SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL Evoluţia sistemului monetar internaţional Primele Uniuni Monetare Crearea şi funcţionarea sistemului monetar internaţional Breton- Woods Constituirea şi evoluţia sistemului monetar internaţional actual Instituţiile monetare şi de credit internaţionale Fondul Monetar Internaţional Banca Mondială Drepturile Speciale de Tragere – monedă internaţională Colaborarea R. Moldova cu instituţiile monetare şi de credit internaţionale

2. SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL Dezvoltarea economică a condus la intensificarea legăturilor economice dintre diferite ţări, inclusiv şi a relaţiilor monetare. Până la sfârşitul celui de al II-lea Război Mondial relaţiile monetare dintre ţări purtau, de regulă, caracter bilateral. Totuşi trebuie de menţionat că au existat încercări de o mai largă colaborare în reglementările internaţionale a relaţiilor monetare, care s-a realizat sub forma de uniuni şi blocuri monetare.

EVOLUŢIA SISTEMULUI MONETAR INTERNAŢIONAL Uniunea Monetară Latină a fost înfiinţată prin Convenţia din a încheiată între Franţa, Belgia, Italia şi Grecia. Uniunea Monetară Germană a fost constituită în a Uniunile monetare au fost create în a doua jumătate a sec. al XIX-lea în scopul unificării a unor elemente ale sistemelor monetare naţionale ca mijloc de depăşire a dificultăţilor create de funcţionarea neadecvată a bimetalismului sau a monometalismului argint. Blocul lirei sterline (a.a ) Blocul francului francez (a.a.1929 – 1945) Blocul dolarului american (a.a ) Blocurile monetare au fost create în prima jumătate a sec. al XX-lea coincizând în timp cu Marea Depresie.

CARACTERISTICA SISTEMULUI MONETAR INTERNAŢIONAL (SMI) DE LA BRETON-WOODS Constituirea Sistemului Monetar Internaţional de la Breton Woods 1-22 iulie, 1944 un ansamblu de norme şi tehnici, convenite şi acceptate pe baza unor reglementări instituţionalizate menite să coordoneze comportamentul monetar al ţărilor – membre în relaţiile de plăţi şi onorare a angajamentelor reciproce, generate de schimburile comerciale, necomerciale şi de mişcări de capital pe plan internaţional. Conceptul SMI 45 state, dintre care URSS ca observator Participanţi aur -devize Etalonul adoptat

PRINCIPII DE FUNCŢIONARE ALE SISTEMULUI DE LA BRETON-WOODS Alegerea liberă a etalonului monetar; Menţinerea stabilităţii parităţilor şi cursurilor de schimb ale monedelor naţionale; Asigurarea convertibilităţii internaţionale a monedelor; Crearea rezervelor monetare oficiale şi asigurarea lichidităţii internaţionale; Echilibrarea balanţelor de plăţi; Crearea instituţiilor financiar-monetare internaţionale.

INSTITUŢIILE MONETARE ŞI DE CREDIT INTERNAŢIONALE Crearea FMI Fondul Monetar Internaţional, a fost creat la 27 decembrie 1945, întrând efectiv în funcţiune de la 1 martie Scopurile FMI: promovează cooperarea monetar-internaţională; supraveghează politicile valutare ale ţărilor membre; elaborează documente care conţin principiile de orientare a politicii valutare; pune la dispoziţia ţărilor membre fonduri sub formă de credite; contribuie la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi dintre ţările membre.

OBIECTIVELE FMI promovarea cooperării monetar - internaţionale prin intermediul unei instituţii specializate, care să facă posibilă consultări permanente între ţările membre; facilitatea desfăşurării echilibrate a schimburilor internaţionale, care să contribuie la folosirea eficientă a resurselor ţărilor membre; evitarea manipulării cursurilor valutare în scopuri incorecte; eliminarea restricţiilor valutare care frânează dezvoltarea comerţului internaţional.

FORMAREA ŞI UTILIZAREA RESURSELOR FMI FORMAREA RESURSELORUTILIZAREA RESURSELOR cotele părţi ale ţărilor membre ale FMI; dobânzile încasate; cotizaţiile anuale ale ţărilor membre etc. mecanismul de creditare lărgit; facilitatea pentru transformare sistemică; facilitatea de finanţare compensatorie; finanţarea situaţiilor neprevăzute; finanţarea stocurilor regulatoare; facilitatea de ajustare structurală.

GRUPUL BĂNCII MONDIALE 1945 Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 1956 Corporaţia Financiară Internaţională 1960 Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare 1988 Agenţia Multilaraterală de Garantare a Investiţiilor

OBIECTIVELE BĂNCII MONDIALE Promovarea dezvoltării economice şi reformelor, în ţările în curs de dezvoltare; Acordarea de împrumuturi pe termen lung, destinate finanţării proiectelor de investiţii şi programelor de dezvoltare. Aceste împrumuturi sunt dirijate spre domeniile infrastructurii: şosele, căi ferate, sisteme de telecomunicaţii, domeniul energetic.

DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE – MONEDĂ INTERNAŢIONALĂ CARACTERISTICA DST Factorii care au determinat apariţia unităţilor monetare de cont internaţionale necesitate de a spori lichiditatea internaţională; crearea unei monede internaţionale care să nu aparţină nici unui stat; găsirea unui instrument monetar stabil în condiţiile evoluţiei instabile a cursurilor valutelor convertibile. Emisiunea şi evidenţa DST volumul comerţului internaţional; rezervele valutare ale statelor; lichiditatea internaţională; starea balanţelor de plăţi; evidenţa şi mişcarea din contul unei ţări în contul altei ţări sau al FMI sunt efectuate prin sistemul computerizat al Departamentului DST al FMI, unde sunt stocate toate fondurile exprimate în DST. Evaluarea DST-lui1) 1970–1974 – aur – 0, gr. Au; 2) 1974–1980 – coş valutar – 16 valute; 3) 1981–1999 – coş valutar – 5 valute; 4) 1999 – prezent – coş valutar – 4 valute (USD, EUR, JPY, GBP). Funcţiile DST-luietalon monetar – valoarea unei monede poate fi definită în DST; mijloc de rezervă – intră în structura lichidi-tăţii internaţionale; mijloc de plată – folosit pentru procurarea altor valute. Participanţi şi deţinători ţările care au încheiat un contract prin care îşi asumă obligaţiile faţă de Dep. DST; alţi deţinători care nu au încheiat contract (BRI, BAfD, BIRD, AID etc.) Alocări şi utilizărisă-şi mărească rezerva valutară oficială; să procure contra DST valută convertibilă de la alte ţări membre ale FMI indicate de acesta; să obţină direct valute convertibile contra DST de la o ţară membră fără intermediul FMI; să plătească dobânzi şi comisioane. Limitele de întrebuinţare a DST- lor FMI şi băncile centrale ale ţărilor membre; persoanele particulare nu au acces la DST;

2.4. COLABORAREA R. MOLDOVA CU INSTITUŢIILE MONETARE ŞI DE CREDIT INTERNAŢIONALE R. Moldova a devenit membru al FMI la 12 august 1992, după achitarea cotei sale care constituie 90 mln DST; La 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII, Secţiunile 2, 3 şi 4 ale Statutului FMI, fapt care a permis liberalizarea operaţiunilor valutare curente. Republica Moldova conform hotărârii Parlamentului din a fost acceptată aderarea Moldovei la BIRD, CFI, AID şi AMGI. Calitatea de membru al Republica Moldova la MIGA a fost recunoscută la după ce a fost achitată cota capitalului subscris de 960 mii DST.

3. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN 3.3. Sistemul monetar european Evoluţia sistemului monetar internaţional Crearea sistemului monetar european Funcţionarea sistemului monetar european bazat pe ECU Constituirea şi funcţionarea uniunii monetare europene actuale Banca Centrală Europeană EURO – monedă unică europeană

EVOLUŢIA SISTEMULUI MONETAR EUROPEAN Sistemul Monetar European (SME) a fost creat în 1979 pe o perioadă de aproximativ 10 ani ca o zonă de stabilitate monetară în cadrul ţărilor membre a CEE şi a avut drept obiective: 1. Creşterea stabilităţii monetare în cadrul CEE, în mod deosebit după înregistrarea fluctuaţiilor puternice ale dolarului SUA din acea perioadă 2. Îmbunătăţirea situaţiei economice a ţărilor membre a CEE, urmărindu-se în special creşterea economică, mai buna utilizare a forţei de muncă şi ameliorarea mediului şi nivelului de viaţă 3. Stabilizarea relaţiilor economice şi monetare internaţionale

ETAPE TRECERII LA UNIUNEA EUROPEANĂ (UE) Statele membre au făcut eforturi pentru a adopta propria politică economică la cerinţe îmbunătăţirii coordonării între politicile naţionale I ETAPĂ Statele membre ale Comunităţii Europene şi-au propus să întărească convergenţa rezultatelor lor economice, măsurabile prin cinci indicatori, cărora li s-au stabilit nivele de atins: Datoria publică să nu fie mai mare de 60% faţă de PIB; Deficitele bugetare nu trebuie să depăşească 3% faţă de PIB; Marja ratei dobânzii nu trebuie să depăşească 2%; Diferenţierile ratei anuale a inflaţiei nu trebuie să depăşească 1,5%; Cursul valutar – valutele trebuiau să fluctueze în limitele de +- 15% II ETAPĂ Trecerea de la o pluralitate de monede comunitare la o monedă comună, unică. III ETAPĂ

3.2. BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ a fost constituită în baza institutului monetar european Funcţia de bază este promovarea politicii monetare în zona EURO.

3.3. EURO - MONEDA UNICĂ EUROPEANĂ CARACTERISTICA EURO Funcţiile etalon al cursurilor valutare, care asigură măsurarea valorii bunurilor şi serviciilor din relaţiile economice internaţionale; mijloc de plată în REI şi dintre ţările Uniunii Europene; mijloc de rezervă; instrument de facilitare a contractării şi a rambursării împrumuturilor pe piaţa capitalurilor. Formele metalică –piese de 1, 2 EURO şi 1, 2, 5, 10, 20 cenţi, au o faţă naţională şi o faţă comună. bancnotele EURO – se emit în valoare de 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500, în culori diferite şi în mărimi crescătoare, în funcţie de valoarea lor. Efectele introducerii monedei stimularea realizării pieţei unice; impulsionarea dezvoltării schimburilor economice internaţionale, prin micşorarea costurilor tranzacţiilor în valute, se îmbunătăţeşte fluiditatea şi transparenţa tranzacţiilor comerciale; stimularea cadrului concurenţial; înlăturarea fluctuaţiilor monedelor şi reducerea riscului valutar; îmbunătăţirea gestiunii finanţelor publice; asigurarea stabilităţii preţurilor, favorizarea îmbunătăţirii repartiţiei resurselor materiale şi financiare. Sancţionarea ţărilor în caz de nerespectare a criteriilor de convergenţă publicarea de informaţii suplimentare privind emisiunea de instrumente ale datoriei publice a statului în cauză; reexaminarea creditelor acordate statului de către Banca Europeană de Investiţii; depunerea la Comunitatea Europeană a unui depozit nepurtător de dobândă până ce deficitul bugetar sau îndatorarea excesivă or fi corijate; impunerea de amenzi adecvate. Componenţa ţărilor la UE 27 Ţările unde a fost introdus EURO Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda.