Interogaţiile form ă rii Ce deosebeşte curriculumul 2003 de Curriculumul 2010? Ce se prezint ă ca element de noutate în noul curriculum? Ce va fi foarte simplu în conştientizarea elementelor de noutate? Ce va fi cel mai dificil în prezentarea elementelor de noutate? Care va fi modalitatea optim ă de organizare a form ă rii tuttror cadrelor didactice? Care vor fi factorii de risc? În ce mod vom racorda suporturile didactice existente şi curriculumul modernizat?

Obiective de formare Conştientizarea conceptului de competenţ ă Conştientizarea ierarhiei competenţei Ajustarea tipurilor de competenţe la treptele şcolare Implementarea algoritmului de formare şi funcţinalitate a competenţei (dominanta de timp), subcompetenţele se pot observa la final de modul, competenţele specifice ţin de durata de timp mai mare; Identificarea obiectivelor care conduc la realizarea competenţelor specifice şi a subcompetenţelor;

Lectura personalizat ă a curriculumului Operaţionalizarea termenilor-cheie Prezentarea viziunii de ansamblu a procesului educaţional şi interelaţionarea acestora; Integrarea/corelarea obiectivelor Conceperea proiect ă rii de lung ă durat ă ; Motivarea prest ă rii serviciilor de calitate; Acceptarea programului flexibil de formare

Cadrul teoretic: REPERE CONCEPTUALE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Cadrul practic REPERE STRATEGICE DE MODERNIZARE A CURRICULUMULUI ŞCOLAR Module pentru formarea formatorilor

Lectura activ ă a curriculumului 1. Comparare2. Discuţie3. Ameliorare 4. Operaţionaliza re 5. Feed-back 6. Sistematizare 7. Deschidere8.Claritate

Metode de activitate Dezbateri Analiza de conţinut Harta de dezvoltare a conţinuturilor Harta de dezvoltare a competenţelor Matrice de asociere Activităţi de analiză, sinteză Soclul comun de competenţe specifice disciplinelor Soclul comun de subcompetenţe Registru al activităţilor de învăţare- evaluare

Activitatea în baza Curriculumului modernizat se desf ă şoar ă pe principiile, care funcţioneaz ă ca un set coerent de legit ă ţi centrate pe axiologia celui ce învaţ ă : Principiul democratizării şi umanizării educaţiei; Principiul unităţii şi diversităţii în educaţie; Principiul valorizării personalităţii umane prin educaţie; Principiul centrării educaţiei pe valorile celui educat; Principiul individualizării traseului educaţional; Principiul responsabilităţii faţă de propria devenire; Principiul binelui personal prin raportarea la binele social; Principiul dragostei necodiţionate faţă de cei în formare; Principiul democratizării relaţiei educator- educat; Principiul echităţii sociale şi al egalităţii şanselor; Principiul educaţiei pentru o viaţă împlinită şi competenţe utile pe toată durata vieţii.

Pe parcursul implement ă rii Curriculumului şcolar modernizat profesorii vor lua în calcul construcţia finalit ă ţilor în înv ă ţ ă mîntul preuniversitar: Sistemul de subcompetenţe şcolare la disciplina de studiu. Sistemul de competenţe specifice / pe discipline şcolare. Sistemul de competenţe transversale/transdisciplinare, stabilite pe trepte de învăţămînt (primar, gimnazial, liceal), care se regăsesc în profilul de formare, ce derivă din competenţele-cheie. Sistemul de competenţe-cheie (generale). Sistemul de principii şi de valori ale educaţiei angajate în acest scop. Profilul de formare al absolventului de învăţămînt secundar general, conceput în raport cu idealul educaţional şi cu nevoile de formare. Elevul, cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii.

În procesul implement ă rii curriculumului modernizat se va acţiona spre: centrarea clară a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale – competenţe generale şi specifice disciplinei respective (sau: multi-, inter- şi transdisciplinare) pe care elevii le vor practica în viaţă. oferirea unui referenţial de evaluare cu criterii clare şi standarde de performanţă. individualizarea învăţării, pornind de la convingerea că toţi elevii pot avea succes.

ASPECTUL ISTORIC AL MODERNIZĂRII MOTIVAŢIA MODERNIZĂRII CCC Curriculumul centrat pe competenţe CONSTRUCŢIA FINALITĂŢILOR ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PREUNIVERSITAR: METAFORA COMPETENŢEI CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CURRICULUMULUI COMPONENTA: STRATEGII DIDACTICE COMPONENTA EVALUARE PROIECTAREA DE LUNGĂ DURATĂ Unit ă ţile de conţinut pentru formarea formatorilor

ASPECTUL ISTORIC AL MODERNIZĂRII Învăţămîntul preuniversitar din Republica Moldova se află la o nouă etapă de dezvoltare şi aprofundare a reformelor demarate în anii 90, reforme care vizează modernizarea standardelor educaţionale şi a curriculumului şcolar. Pentru modernizarea acestor documente reglatorii a fost realizată o evaluare complexă şi valorificate opiniile referitoare la calitatea lor, parvenite din raioanele republicii, de la experţii naţionali şi din rezultatele anchetării elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice. Rezulatatele evaluării au permis determinarea acţiunilor de modernizare a curriculumului existent.

Elementul comparativ 2003 Descongestionare parţială

MOTIVAŢIA MODERNIZĂRII Concretizarea/operaţionalizarea progresiv ă a idealului educaţional în finalit ă ţi, trepte de înv ă ţ ă mînt, arii curriculare; Racordarea lui la cerinţele reale ale vieţii, asigurarea calit ă ţii educaţiei şi ralierii sistemului educaţional la valorile şi standardele europene; Valorizarea competenţelor pentru viaţ ă, prezentate prin modul în care elevii ştiu s ă gîndeasc ă, s ă acţioneze, s ă înveţe, s ă transfere, s ă aplice cunoaşterea şi s ă caute în mod independendent soluţii noi şi originale la problemele concrete care apar în contexte reale de existenţ ă ; Modernizarea modelelor de organizare a obiectivelor într-o manier ă integrat ă pentru transformare şi derivare a competenţelor; Abordarea diferenţiat ă, individualizat ă a elevului pentru instituirea unei şcoli prietenoase copilului, centrate pe elev; Orientarea spre realizarea personal ă şi dezvoltarea de-a lungul vieţii, spre potenţarea unei cet ă ţenii active şi incluzive, pentru angajabilitate în piaţa muncii; Dezvoltarea abilit ă ţii de a acţiona autonom, de a folosi instrumente în manier ă interactiv ă, a funcţiona în grupuri socialmente heterogene, a dezvolta deprinderi necesare societ ă ţii cunoaşterii; Dezvoltarea potenţialului educaţional al curriculumului, asigurarea reproducerii valorilor naţionale reprezentative concomitent cu deschiderea spre valorile europene şi universale; Asigurarea unei treceri armonioase de la o treapt ă de înv ă ţ ă mînt la alta; Deschiderea şi liberalizarea actului didactic, ameliorarea la nivelul straregiilor, metodologiilor, practicilor de predare-înv ă ţare; promovarea intens ă a metodelor interactive; Comutaţia dinspre un sistem de evaluare în care se testa capacitatea elevilor de a memora secvenţe de cunoştinţe, c ă tre o evaluare care valorizeaz ă competenţele pentru viaţ ă ; de la o înv ă ţare centrat ă pe informaţie c ă tre una în care importante sînt capacit ă ţile de articulare creativ ă a cunoaşterii, deprinderilor, atitudinilor în situaţii diverse de viaţ ă privat ă, profesional ă, public ă ; Reflectarea a celor patru piloni ai înv ă ţ ă rii: a înv ă ţa s ă ştii/s ă cunoşti, a înv ă ţa s ă faci, a înv ă ţa s ă munceşti cu ceilalţi, a înv ă ţa s ă fii, a înv ă ţa s ă te transformi pe tine şi s ă schimbi societatea.

ELEMENTE DE NOUTATE - CCC Conceptul de competenţă Învăţarea bazată pe competenţe Pedagogia competenţelor

Adoptarea pedagogiei competenţelor şi stabilirea, prin standardele educaţionale, a finalităţilor educaţionale din aceeaşi perspectivă furnizează procesului de învăţămînt direcţii mult mai clare de formare-dezvoltare a personalităţii elevului, asigurînd armonizarea finalităţilor educaţiei din R.Moldova cu finalităţile din sistemele de învăţămînt din Europa. Conceptul de competenţă implementat în Curriculumul şcolar oferă calea cea mai sigură de dezvoltare, dat fiind că anume competenţele pot integra domeniile cognitiv, psihomotor, atitudinal şi social. Învăţarea din perspectiva competenţelor marchează o schimbare strategică dinspre obiectivele pedagogice spre competenţele şcolare şi o mutaţie de accent dinspre evaluarea sumativă/normativă spre evaluarea formativă şi formatoare, sugerînd o abordare integratoare a activităţii de formare-evaluare a competenţelor şcolare şi realizarea acesteia după cerinţele instruirii şi evaluării autentice.

Conceptele de competenţă şcolară, de instruire şi evaluare autentică cîştigă tot mai mult teren, graţie faptului că sînt racordate la nevoile de formare ale elevului şi la cerinţele vieţii sociale. Centrarea curriculumului pe formarea – evaluarea de competenţe schimbă misiunea şcolii în condiţiile societăţii bazate pe cunoaştere. În acest context, şcoala formează cetăţeni productivi şi devine prietenul copilului; individul devine înzestrat pe parcursul şcolarităţii cu un ansamblu de competenţe funcţionale, care îi va permite îndeplinirea unor sarcini semnificative din viaţa reală. Curriculumul modernizat şi axat pe competenţe prevede în măsură mai mică asimilarea de către elevi a unor sisteme de cunoştinţe din diferite domenii ale cunoaşterii, prin studiere monodisciplinară, vizînd înzestrarea acestora cu ansambluri de competenţe de tip funcţional, care favorizează transferul şi mobilizarea cunoştinţelor în vederea accentuării dimensiunii acţionale a instruirii.

competenţe de bază competenţe transdisciplinare competenţa specifică subcompetenţa unitatea de conţinut activităţi de învăţare şi evaluare

Procesul de formare a competenţei va parcurge anumite etape, prin urm ă torul algoritm: Cunoştinţe FuncţionalitateConştientizare AplicabilitateComportament/a titudine Competenţă

Construcţia finalit ă ţilor în înv ă ţ ă mîntul preuniversitar: Elevul, cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii. Profilul de formare al absolventului de învăţămînt secundar general, conceput în raport cu idealul educaţional şi cu nevoile de formare. Sistemul de principii şi de valori ale educaţiei angajate în acest scop.Sistemul de competenţe-cheie (generale). Sistemul de competenţe transversale/transdisciplinare, stabilite pe trepte de învăţămînt (primar, gimnazial, liceal), care se regăsesc în profilul de formare, ce derivă din competenţele-cheie. Sistemul de competenţe specifice / pe discipline şcolare.Sistemul de subcompetenţe şcolare la disciplina de studiu.

ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CURRICULUMULUI Subcompetenţa Competenţa specifică Activităţile de învăţare – evaluare Conţinuturile

Gestiunea curriculumului: Cadrul de referinţă pe clase – structura asemănătoare

Secvenţele de conţinutClasa Clasa Anual - ore

COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI, SUBCOMPETENŢE, UNITĂŢI DE CONŢINUT, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CLASA Competenţă specifică: Secvenţă de conţinut: Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

Cadrul practic 1. Realizarea asocierilor dintre competenţele specifice şi subcompetenţe 2. Analiza unit ă ţilor de înv ă ţare 3. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unit ă ţilor de înv ă ţare 4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de înv ă ţare, în concordanţ ă cu obiectivele de referinţ ă şi conţinuturile vizate. 1. Realizarea asocierilor dintre competenţele specifice şi subcompetenţe 2. Analiza unit ă ţilor de înv ă ţare 3. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unit ă ţilor de înv ă ţare 4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de înv ă ţare, în concordanţ ă cu obiectivele de referinţ ă şi conţinuturile vizate.