Referat la topografie Tema: Relieful i orizontalele A elaborat: Tabuncic Victoria Gr. EI A verificat: Parcevschi Nicolai Chiin ă u 2015

Relieful terenului- totalitatea formelor negative şi pozitive ale suprafeţei fizice ale p ă mîntului. Relieful terenului- totalitatea formelor negative şi pozitive ale suprafeţei fizice ale p ă mîntului.

Forme de relief munte deal cîmpie

Munte – teritoriu ce se ridic ă deasupra suprafeţei terestre în forma conic ă sau de cupol ă.

Se deosebeşte vîrful,care reprezint ă cea mai înalt ă parte; rampe sau pante, care se împart de la vîrf în toate direcţiile;şi talpa muntelui. Un munte nu prea inalt se numeşte deal,dar un deal artificial– movila.

Bazin – porţiune ceaşc ă concav ă din suprafaţa p ă mîntului sau inegal ă, form ă negativ ă de relief. Bazinul Besh- Тecho

Se disting: fundul – partea cea de jos; versanţi– panta lateral ă şi margine– locul unde bazinul trece în cîmpia din jur. Bazinul de linga satul Ţelinoie.

Creastă – elevaţie, alungită într-o direcţie formează două pante opuse. Marea divizare de Creste.

Depresiune, groap ă - o forma negativ ă, închis ă a suprafeţei terestre.

Dell – gol, alungit într-o singur ă direcţie, forma, creasta opus ă. Pantele de ravene se intersecreaz ă într-o linie, numit cursuri de ap ă, sau apele unite deversor linie. Depresiune larg ă, cu fundul uşor înclinat este numit vale, şi îngust cu pante abrupte –grind ă, în zonele muntoase ale defileului.

Valea Hooker Samaria Gorge

Şa – partea redusa din creast ă dintre dealuri, amintind de o şa.

Strat sau teras ă – aproape o platform ă orizontal ă pe panta de creast ă de la munte.

Vîrf de munte,partea de jos a v ă ii, punctul cel mai jos de pe şa sunt caracteristicile punctelor reliefului, dar bazinelor hidrografice şi talveg– liniile caracteristice ale reliefului.

Pentru reprezentarea reliefului terenului se utilizeaza diferite metode: reprezent ă ri în perspectiv ă.

Orizontal ă se numeşte o linie frint ă în plan, punctele careia pe suprafaţ ă au una şi aceeaşi în ă lţime(în caz comun nivelul m ă rii Baltice).

O imagine a orizontalei ne ofer ă linia de îmbinare a apei cu uscatul(linia de ţ ă rm). Dac ă presupunem, c ă nivelul apei urc ă de fiecare dat ă la una şi aceeaşi înalţime treptat inund ă terenul dat, atunci nivelul apei,corespunz ă tor nivelelor ei,va reprezenta pantele asupra suprafeţei.

Presupunem c ă la început apa se afl ă la nivelul punctului A. Proiectînd linia de ţ ă rm la grosimea P, obţinem o linie frint ă închis ă АА.Presupunem acum, c ă nivelul apei a и rcat 1 m şi a format linia de ţ ă rm Б. Proiectînd-o la aceeaşi grosime Р, obţinem a doua linie frînt ă închis ă ББ. Continuînd ridicarea apei în aceeaşi ordine, obţinem imaginea ridic ă rii apei cu ajutorul oroizontalei.

а ).toate punctele care se afl ă pe aceeaşi au aceeaşi înalţime; b).toate orizontalele trebuie s ă fie neîntrerupte; c).orizontalele nu se pot intersecta şi nici nu pot forma dou ă orizontale; d).distanţa dintre orizontale în plan reprezint ă înclinaţia treptelor– cu cît e mai mic ă distanţa,cu atit e mai abrupt ă treapta; e). Distanţele scurte între orizontale corespund nivelului cit mai mare de abrubţie; f). Liniile apelor se intersecteaz ă sub un unghi drept g).orizontalele,care reprezint ă înclinaţii ale suprafeţelor, reprezint ă linii paralele.

Panta liniei i se numeşte raportul în ă lţimii h şi distanţa d. Panta i reprezint ă m ă surarea pantei treptei.

i= tg ν=h/d Fie ca linia suprafeţei AB,se numeşte treaptă, Înclinată sub unghiul v la orizontul АА΄, atunci: Înclinaţiile se exprimă în mii.

Mulţumim !