PROIECT DIDACTIC DE PREDARE – ÎNVĂŢARE - EVALUARE ÎN CLASA XI- R la BIOLOGIE. 1 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

OBIECTIVELE LECŢIEI: S ă cunoaştem şi s ă argument ă m importanţa sistemului excretor. S ă identific ă m pe planşe şi mulaje organele excretorii ale omului. S ă caracteriz ă m structura anatomic ă a organelor de excreţie. S ă explic ă m originea şi compoziţia general ă a deşeurilor metabolice. S ă descriem mecanizmul procesului de formare a urinei primare şi secundare. S ă estim ă m importanţa Sistemului excretor la om. S ă cunoaştem mecanizmul de reglare a activit ă ţii rinichilor de c ă tre sistemul nervos şi glandele endocrine. 2 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

Produsii nefolositori si toxici rezultati din activitatea celulelor sunt eliminati de organism prin functia de excretie : Prin piele se elimina substante toxice si saruri sub forma de sudoare. Care sunt glandele care contribuie la acest proces ? 3 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

Plamanii elimina dioxidul de carbon si o parte din apa si substantele volatile. Cum se numeste procesul de eliminare ? 4 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

Prin intestinul gros se elimina materiile fecale. Ce contin ele ? 5 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

EXCREŢIAREPETĂM Reprezint ă un proces semnificativ care asigur ă menţinerea echipamentului dinamic al mediului intern al organismelor. Prin excreţie, din organism se elimin ă reziduurile metabolismului ( apa, dioxid de carbon, ioni, compuşi azotaţi etc.), rezultaţi în urma activit ă ţii metabolice. 6 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

FUNCŢIILE EXCREŢIEI Eliminarea produselor metabolice intermediare ce se obţin în urma reacţiilor chimice;( substanţe nevolatile metabolice sau unele de exces). Evacuarea produselor metabolice cu efect toxic asupra reacţiilor chimice şi organizmului;( CO2, ureea, amoniacul, etc.) Reglarea concentraţiei ionilor ( de K, Na, Mg, Ca, Cl, HCO3, PO3, SO4 etc. )care asigur ă diferite procese fiziologice ( activitatea enzimelor, transpiraţia, fotosinteza, respiraţia etc.) Menţinerea Ph-ului mediului intern datorit ă regl ă rii concentraţiei ionilor de hidrogen; Reglarea conţinutului de ap ă din organizm şi menţinerea presiunii osmotice. 7 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

STRUCTURA SISTEMULUI EXCRETOR RINICHII Arterele renale CĂILE URINARE Drept Stîng Interlobare Arcuate Interlobulare Arteriole aferente Capsula Şumleanschi- Bowman Calicele renale mici şi mari Pelvisul renal Ureterele Vezica urinară Uretra. 8 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

RINICHII Sunt organe pereche,situate retroperitoneal,de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare,in loja renala. Rinichiul drept este situat putin mai jos decat cel stang,datorita marimii spatiului ocupat de ficat. Fiecare rinichi prezinta un invelis alcatuit din trei straturi:intern,fibros,mijlociu,alcat uit din tesutul adipos si extern,care suspenda rinichiul de peritoneu si de peretele abdominal. 9 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

RINICHII FUNCŢIILE Numai rinichii excret ă produsele lichide ale metabolizmului. Particip ă la reglarea metabolizmului hidrosalin. Regleaz ă presiunea relativ stabil ă şi echilibrul relativ în toate ţesuturile organizmului. Formeaz ă urina. Sînt filtrii organizmului nostru. Extrag din organizm surplusul de medicamente, toxinele acumulate ( dac ă 24 ore rinichii n-ar lucra, ar surveni moartea din cauza intoxic ă rii.) Contribuie la menţinerea HOMEOSTAZIEI - ( constanta integrit ă ţii organismului viu). 10 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

O piramida renala impreuna cu tesutul inconjurator din zona corticala formeaza un lob renal. 1.Piramida renala 2.Zona corticala 3.Ureter 4.Pelvis renal 5.Capsula fibroasa 6.Piramida renala 7.Lob renal 11 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

STRUCTURA RINICHILOR Zona corticală glomeruli Tubi uriniferi Zona medulară Tubi colectori Piramide renale şi peramide 12 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

STRUCTURA RINICHILOR REPREZINTĂ PARTEA EXTERIOARĂ A RINICHIULUI, CULOARE BRUN – DESCHIS, ASPECT GARANULAR ŞI LĂŢIMEA 4-5 MM. ESTE FORMATĂ DIN GLOMERULI, TUBI URINIFERI ŞI VASE SANGVINE. ZONA CORTICALĂ DE CULOARE ROŞIE, CU ASPECT STRIAT, ALCĂTUITĂ DIN TUBI COLECTORI UNIŢI ÎN PIRAMIDE RENALE ( 15-20) VÎRFURILE PIRAMIDELOR SÎNT ORIENTATE SPRE INTERIORUL RINICHILOR, IAR BAZA- SPRE ZONA CORTICALĂ. PIRAMIDELE SE DESCHID ÎN PAPILELE RENALE, CARE CONDUC URINA SPRE CALICELE RENALE. ZONA MEDULARĂ 13 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

Rinichii-structura 14 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

NEFRONUL- unitatea structural – funcţional ă a rinichiului. CORPUSCULUL RENAL ( Malpighi) din zona corticală. TUBUL URINIFER LUNG 15 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

RINICHII Nefronul este alcatuit din capsula glomerulara,tub contort proximal,ansa Henle(cu 2 ramuri,descendenta si ascendenta) si tub contort distal. 16 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

CORPUSCULUL RENAL al nefronului CAPSULA GLOMERULARĂ ŞUMLEANSCHI-BOWMAN CAPSULA CONTINUĂ CU TUBUL URINIFER, CARE ESTE ALCĂTUIR DIN TREI PORŢIUNI. GLOMERULUL RENAL REPREZINTĂ UN GHEM DE VASE SANGVINE ( arteriole aferente, arteriole eferente şi capilare, care derivă din artera renală. 17 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

TUBUL URINIFER al nefronului 18 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

VASCULARIZAREA RINICHILOR 1. AORTA ABDOMINALĂ 2. ARTERELE RENALE. 3. HILUL RENAL 4. ARTERE INTERLOBARE 5. ARTERE ARCUATE 19 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

URMEAZĂ A5.ARTERE RCUATE 6. ARTERE INTERLOBULARE 7. ARTERIOLE AFERENTE 8. CAPILARIZARE ÎNTR-UN GHEM, FORMÎND GLOMERUL 9. Capilarele se adună în ARTERIOLA EFERENTĂ 20 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

PELVIS RENAL URETERE VEZICA URINARA URETRA 21 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

CĂILE URINARE CALICELE RENALE MICI ŞI MARI PELVISUL RENAL URETERELE VEZICA URINARĂ URETRA 22 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

MECANIZMUL EXCREŢIEI LA OM Membrana filtrantă a glomerulului este foarte subţire şi permeabilitate selectiv ă Componentele plasmei sangvine trec prin membrana glomerulului în cavitatea capsulei datorită diferenţei de presiune din capilarele glomerulului şi capsulă. În interiorul capsulei se formează urina primară, identică după compoziţia electrolitică cu plazma, dar lipsită de proteine. ULTRAFILTRAREA PLAZMEI SANGVINE LA NIVEL DE GLOMERULE Se realizează în tubul contort proximal, unde sînt reabsorbite substanţele folositoare organizmului din urina primară, menţinîndu-se homeostaza lor plasmatică. Apa, ureea, ionii de clor se pot deplasa în sensul gradientului de concentraţie din filtratul glomerular în sînge. ( transport pasiv) Apa se reabsoarbe prin mecanizmul de osmoză în toate segmentele tubului urinifer, mai ales cel colector. În urma reabsorbţiei tubulare se formează urina secundară. REABSORBŢIA SUBSTANŢELOR UTILE ORGANIZMULUI Are loc în contorţi proximal şi distal. Reprezintă procesul invers celui de reabsorbţie, prin care din sînge este eliminat exesul de săruri de sodiu, potasiu, acid uric, creatină, substanţe toxice- ureea. Din scindarea aminoacizilor rezultă un compus toxic – amoniacul, care se combină cu oxidul de carbon şi formează ureea, ce poate fi eliminată. La nivelul tubului contort proximal are loc secreţia activă, reducîndu-se astfel echilibrul acido-bazic în organizm, În urma secreţiei tubulare se formează urina finală. SECREŢIA CELOR NEFOLOSITOARE PRIN TUBI URINIFERI. 23 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

Mecanismul formarii urinei 24 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

Aparatul juxtaglomerular 25 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

MICŢIUNEA – procesul de eliminare a urinei. 1. Din pelvisul renal urina este eliminat ă în uretere. 2. Prin contracţia musculaturii pereţilor ureterelor, urina se transport ă pîn ă în vezica urinar ă, unde se acumuleaz ă. 3. Sun presiunea urinei desc ă rcat ă în jeturi în vezic ă prin cele dou ă orificii ale ureterelor, musculatura peretelui vezical se relaxeaz ă, ceea ce permite vezicii urinare s ă -şi m ă reasc ă volumul în timpul umplerii. 4. Cînd vezica este plin ă ( ml), creşte presiunea intravezicular ă, pereţii se deschid şi se transmit impulsuri aferente prin nervii pelvici la centrul micţiunii, localizat în m ă duva spin ă rii. 5. Impulsurile declanşate în centrul micţiunii sînt conduse la fel prin fibrele nervilor pelvici spre vezica urinar ă, determinînd contracţia musculaturii vezicale şi relaxarea sfincterului intern neted involuntar, care înconjur ă baza uretrei şi a sfincterului extern striat voluntar. 6. Ca rezultat al acestor procese, urina se evacueaz ă din vezica urinar ă prin uretr ă în mediu. 7. La micţiune mai contribuie musculatura abdominal ă şi diafragma, contracţia c ă rora cauzeaz ă m ă rirea presiunii intraabdominale şi respectiv, comprimarea vezicii urinare. 8. La om s ă n ă tos se elimin ă în 24 ore 1 – 1,5 litri de urin ă. 26 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

Uretra Este un conduct prin care urina este eliminata din vezica urinara la exterior. Uretra prezinta doua sfinctere: -intern, situat superior,format din fibre musculare netede,ce alcatuiesc si musculatura vezicii urinare.Nu este controlat voluntar. extern,inferior,alcatuit din fibre striate,controlate voluntar. 27 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

REGLAREA ACTIVITĂŢII RINICHILOR PE CALE NERVOASĂ SISTEMUL NERVOS SIMPATIC Stimularea nervilor simpatici – scade diureza. SISTEMUL NERVOS PARASIMPATIC Stimularea nervilor parasimpatici – creşte diureza. 28 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

REGLAREA UMORALĂ A ACTIVITĂŢII RINICHILOR PARATHORMONUL INTENSIFICĂ ALIMINAREA SĂRURILOR DE K ŞI A FOSFAŢILOR PRIN SCĂDEREA REABSORBŢIEI LOR TUBULARE; SCADE ELIMINAREA URINARĂ DE Ca şi Na. TIROXINA INTENSIFICĂ METABOLIZMUL PROTIDIC ÎN CELULE, MĂREŞTE DIUREZA, INHIBĂ REABSORBŢIA APEI. METALOCORTICOIZII ( ALDOSTERONUL) STIMULEAZĂ REABSORBŢIA DE Na şi SECREŢIA DE K LA NIVELUL TUBULUI DISTAL. HORMONUL ANTIDIURETIC INTENSIFICĂ REABSORBŢIA APEI ÎN TUBII DISTALI ŞI COLECTORI; MICŞOREAZĂ VOLUMUL DE URINĂ, SPORIND CANTITATEA DE UREE ŞI SĂRURI ÎN EA. HIPOFIZA SUPRARENALELE PARATIROIDELE TIROIDA 29 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

30 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

ASIGURAREA CONEXIUNII INVERSE GR REPREZINTĂ PARTEA EXTERNĂ A RINICHIULUI. 2. EA ESTE FORMATĂ DIN ŞI ZONA MEDULARĂ A RINICHIULUI ESTE ALCĂTUITĂ DIN , UNIŢI ÎN SÎNGELE TRANSPORTAT ÎN RINICHI SE FILTREAZĂ ÎN INTERIORUL UNDE SE FORMEAZĂ URINA PRIMARĂ ARE O COMPOZIŢIE CHIMICĂ IDENTICĂ CU CEA A PLASMEI SANGVINE, DAR ESTE LIPSITĂ DE În urma se formeaz ă urina secundar ă. 31 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

RINICHII DESCRIE ROLUL STRUCTURILOR EVIDENŢIATE GR Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

COMPLECTEAZĂ SCHEMA CU NUMĂRUL DE CASETE NECESARE ŞI COMPLETEAZĂ-LE, GR. 3. SISTEMUL EXCRETOR Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

COMPLETEAZĂ TABELUL, GR 4 ELEMENTELE SISTEMULUI EXCRETOR LA OM FUNCŢIILE ÎNDEPLINITE 1. RINICHII 2. CALICELE RENALE 3. PELVIS RENAL 4. URETERE 5. VEZICA URINARĂ 6. URETRĂ 34 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

GR.5 : CORELEAZĂ, UNIND PRIN SĂGEŢI STRUCTURILE SISTEMULUI EXCRETOR LA OM (A) CU FUNCŢIILE LUI (B) AB 1. PELVIS RENALa. CAPTEAZĂ URINA 2. VEZICA URINARĂB. COLECTEAZĂ URINA 3. URETRĂC. CONDUC URINA 4. URETERED. DEPOZITEAZĂ URINA 5. CALICELE RENALEE. ELIMINĂ URINA 35 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

Profesorul A.Miasnicov a demonstrat, c ă în organizmul unui om cu masa 70 kg în 24 ore se produce: Prin pl ă mîni trec litri de aer. Se formeaz ă şi se elimin ă din organizm 1,3 -1,5 litri de urin ă. Se formeaz ă 20 gr. De secreţii sebacee. Se evapor ă prin pl ă mîni 0,4 litri de ap ă şi se elimin ă prin transpiraţie 0,5 litri de ap ă. Atriile şi ventricolele se contract ă de ori. Cordul propulseaz ă de la pîn ă la litri de sînge. Mor şi sînt substituite 450 miliarde de eritrocite, de la 22 la 30 miliarde eritrocite, de la 270 la 430 miliarde de trombocite. Se asimileaz ă 460 litri oxigen şi se elimin ă 403 litri de bioxid de carbon. Se scindeaz ă 125 grame proteine, 70 grame lipide, 450 grame glucide, de poe urma c ă rui fapt se degaj ă J. Energie. 36 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

TEMĂ PENTRU ACASĂ: PE TERMEN SCURT: de repetat materialul teoretic Excreţia la plante şi animale şi de studiat tema, înv ă ţat ă ast ă zi la lecţie: Structura şi fiziologia sistemului excretor la om. De desenat în caietele de lucru, schematic, sistemul excretor la om. PE TERMEN LUNG: de elaborat un regim de viaţ ă, ce ar ajuta s ă evit ă m suprasolicit ă rile renale cu alimentare incorect ă, surplus de alcool, nicotin ă, DROGURI!!! 37 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008

MUL Ţ UMESC PENTRU ATEN Ţ IE Ş I S Ă RB Ă TORI FERICITE ! 38 Seminar teoretico- practic cu profesorii de Biologie,L.T.Malaesti.2008