REPUBLICA MOLDOVA. POZIIA FIZICO GEOGRAFICĂ. Clasa 8. Geografia fizic ă a Republicii Moldova. Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

C APTAREA ATENIEI Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. KAUSIKI HOCUSAI, pictor japonez.

O BIECTIVELE DE REFERIN Ă S ă explice particularit ă ile poziiei fizico - geografice a teritoriului Republicii Moldova. S ă aplice reeaua de grade i scara h ă rii. S ă aprecieze influiena poziiei fizico - geografice asupra componentelor naturii. S ă evalueze avantajele i dezavantajele poziiei fizico – geografice a teritoriului Republicii Moldova Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

O BIECTIVELE OPERAIONALE S ă defineasc ă noiunea: poziie fizico – geografic ă. S ă cunoasc ă localizarea fizico – geografic ă a Republicii Moldova i coordonatele geografice. S ă localizeze pe harta geografic ă punctele extreme ale Republicii Moldova. S ă deduc ă particularit ă ile principale ale poziiei fizico – geografice ale ă rii. S ă caracterizeze particularit ă ile climei, vegetaiei, lumii animale i a solului Republicii Moldova în dependen ă de poziia ei geografic ă Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 5

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 6

LEGENDA NUMELUI MOLDOVA Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Această Legendă o putem găsi în cartea lui Dmitrie Cantemir " Descrierea Moldovei", scrisă la începutul secolului 18 în limba latină....Drago, feciorul boierului Bogdan, a hotărît să trecă munii în direcia de vest cu trei sute de vînători. În drum el întîmplător a dat de urmele unui zimbru. Urmărindu-l, vînătorii s-au coborît la poalele munilor. Cîinele îndrăgit al lui Drago, cu numele Molda, îl urma peste tot. Molda s-a aruncat i ea în apă după Drago, care urmărea zimbrul. Zimbrul a fost doborît, iar Molda a fost înghiită de apele rîului. În memoria acestui eveniment, Drago a numit acest rîu Moldova. i a dorit, ca pe Stema noului Knezat să fie simbolul : Capul zimbrului" Drago Vodă

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 8 Dragoş Vodă la vânătoarea zimbrului Drago cu însoitorii săi, după voia lui Dumnezeu, au decis să rămînă cu traiul în aceste. Ei s-au întors i au povestit prietenilor săi despre un plai minunat cu rîuri i izvoare. Acetea tot au dorit să o populeze. Iar ara aceasta a fost numită după numele rîului, Moldova. Stema Statului i astăzi este înfrumuseată de capul zimbrului.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 9 Moldova, Stat situat în Europa de Sud Vest. La hotare are ca vecini Ucraina i Romania. Denumirea oficială- Republica Moldova. Moldova, Stat situat în Europa de Sud Vest. La hotare are ca vecini Ucraina i Romania. Denumirea oficială- Republica Moldova.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 10 Republica Moldovenească Transnistreană - formaiune statală nerecunoscută. Este situată pe teritoriul Moldovei, pe parte stăngă a Nistrului. În componena ei mai întră i oraul Bender (Tighina), i cîteva sate de pe malul drept al Nistrului Republica Moldovenească Transnistreană - formaiune statală nerecunoscută. Este situată pe teritoriul Moldovei, pe parte stăngă a Nistrului. În componena ei mai întră i oraul Bender (Tighina), i cîteva sate de pe malul drept al Nistrului.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 11 Gagauzia, sau Gagauz – Eri, este formaiune teritorială autonomă, situată la sudul Moldovei. Este formată din localităi, în care populaia ( mai mult de 50 %) este gagauză. i acei locuitori, care în rezultatul referendumurilor au decis să între în autonomie benevol Gagauzia, sau Gagauz – Eri, este formaiune teritorială autonomă, situată la sudul Moldovei. Este formată din localităi, în care populaia ( mai mult de 50 %) este gagauză. i acei locuitori, care în rezultatul referendumurilor au decis să între în autonomie benevol.

DICIONAR: POZIIE FIZICO - GEOGRAFICĂ Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 13 T ERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA Învelişul de sol al Moldovei este mănos şi variat, fiind constituit din peste 745 de varietăţi de soluri. Cernoziomurile alcătuiesc circa 75% din suprafaţa teritoriului ţării. Solurile brune şi cenuşii de pădure ocupă 11%, iar cele aluviale, adeseori salinizate şi înmlăştinite – 12%.

S UPRAFAA R EPUBLICII M OLDOVA Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Lungimea totală a hotarului naţional constituie 1389 km, inclusiv 939 km – cu Ucraina, 450 km – cu România. Cel mai de Nord punct al ţării este satul Naslavcea (48° 21' N 27° 35' E), Cel mai Sudic – Giurgiuleşti (45° 28' N 28° 12' E), care e şi unica localitate pe malul Dunării. Punctul cel mai de Vest este satul Criva (48° 16' N 26° 30' E), Cel mai de Est – satul Palanca (46° 25' N 30° 05'E).

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 15

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 16

ORAELE MARI ALE REPUBLICII MOLDOVA Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 18 Страна Молдавия Координаты Координаты: 47°454 2 с. ш. 27°5544 в. д. (G) (Я) 47°4542 с. ш.27°5544 в. д. (G) (Я) 47°454 2 с. ш. 27°5544 в. д. (G) (Я) 47°4542 с. ш.27°5544 в. д. (G) (Я) Координаты 47°454 2 с. ш. 27°5544 в. д. (G) (Я) 47°4542 с. ш.27°5544 в. д. (G) (Я) Примар Василий Панчук Первое упоминание 1421 Площадь 55 км² км² Высота 102 м м Население 148,2 тыс. человек (2010) 2010 Часовой пояс Часовой пояс UTC+2UTC+2, летом UTC+ 3 летомUTC+ 3 UTC+2 летомUTC+ 3 Телефонный код Телефонный код xxxxx +373 Почтовый индекс Почтовый индекс MD-3100 Автомобильный код Автомобильный код BL Официальный сайт

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 19 Страна ПМРПМР/Молдавия [1] Молдавия [1] ПМРМолдавия [1] Координаты Координаты: 46°5025 с. ш. 29°3836 в. д. (G) (Я) 46°5025 с. ш.29°3836 в. д. (G) (Я) 46°5025 с. ш. 29°3836 в. д. (G) (Я) 46°5025 с. ш.29°3836 в. д. (G) (Я) Координаты 46°5025 с. ш. 29°3836 в. д. (G) (Я) 46°5025 с. ш.29°3836 в. д. (G) (Я) Глава админ Глава админ страции Виктор Иванович Костырко Основан 1792 Город с 1795 Тип климата Тип климата Умеренный Население 156,7 тыс. человек (2005) 2005 Часовой пояс Часовой пояс UTC+2 Почтовый индекс Почтовый индекс MD-3300 Статус столица непризнаннойП МР непризнаннойП МРнепризнаннойП МР

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 20 Coordonatele: 48°09lat.N, i 28°18long. Coordonatele: 48°09lat.N, i 28°18long. 48°09lat.N, i 28°18long. 48°09lat.N, i 28°18long.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 21

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 22

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 23

CENTRUL GEOGRAFIC AL REPUBLICII MOLDOVA Satul Oneti, raionul Str ă eni, în valea rîului Ichel. Satul Oneti, raionul Str ă eni, în valea rîului Ichel. Coordonatele geografice 47° 17´ lat.N., i 28° 33´ long.E. Coordonatele geografice 47° 17´ lat.N., i 28° 33´ long.E Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

STATELE VECINE ALE MOLDOVEI Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. ACTUAL: În plan administrativ, Moldova este împărită în 32 raioane, 5 municipii (Băli, Bender, Chiinău, Comrai, Tiraspol) i Unitatea administrativ teritorială- Gagauzia. Moldova are 60 orae i 917 sate.

RÎURILE DE FRONTIERĂ Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Reţeaua hidrografică include peste 3000 de rîuri şi rîuleţe, dintre care 10 au lungimea de peste 100 km. Principalele rîuri sînt Nistru (1352 km, pe teritoriul ţării – 657 km), Prut (976 km, pe teritoriul ţării – 695 km), Răut (286 km), Cogîlnic (243 km, pe teritoriul ţării – 125 km), Bîc (155 km), Botna (152 km).

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 27 Republica Moldova face parte din grupul ţărilor bazinului Mării Negre. Cu acestea, precum şi cu statele dunărene, întreţine strînse legături comerciale reciproc avantajoase. Hotarul ei de sud se întinde pînă aproape de Marea Neagră, ieşirea la mare deschizîndu-se prin limanul Nistrului şi fluviul Dunărea. Republica Moldova face parte din grupul ţărilor bazinului Mării Negre. Cu acestea, precum şi cu statele dunărene, întreţine strînse legături comerciale reciproc avantajoase. Hotarul ei de sud se întinde pînă aproape de Marea Neagră, ieşirea la mare deschizîndu-se prin limanul Nistrului şi fluviul Dunărea.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 28 Fotografia limanului De pe satelitul LANDSAT Cele mai mari lacuri de acumulare din ţară, fiecare cu o capacitate acvatică de peste 30 milioane m 3, sînt cele de la Costeşti-Stînca, Dubăsari, Cuciurgan, Taraclia şi Ghidighici.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 29 Координаты Координаты: 47°1759 с. ш. 29°0552 в. д. (G) 47°1759 с. ш. 29°0552 в. д. (G) 47°1759 с. ш. 29°0552 в. д. (G) 47°1759 с. ш. 29°0552 в. д. (G) Координаты 47°1759 с. ш. 29°0552 в. д. (G) 47°1759 с. ш. 29°0552 в. д. (G)Река Днестр Длина 128 км км Ширина 0,528 км км Площадь 67,5 км² Объём 0,266 км³ Наибольшая глубина 19 м м Средняя глубина 7,2 м м Площадь водосбора водосбора 835 км²

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 30

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 31

PUNCTELE EXTREME ALE REPUBLICII MOLDOVA Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Suprafaa ării este de 33,7 mii kilometri patrai. Teritoriul Moldovei se întinde de la nord spre sud pe 350 kilometri, iar de la vest la est kilometri. Punctele extreme sînt: La Nord – satul Naslavcea,(48°29' с.ш.), La Sud – satul Giurgiuleti(45°28' с. ш.), La Vest – satul Criva(26°30' в. д.), Le Est – satul Palanca (30°05' в. д.). Suprafaa ării este de 33,7 mii kilometri patrai. Teritoriul Moldovei se întinde de la nord spre sud pe 350 kilometri, iar de la vest la est kilometri. Punctele extreme sînt: La Nord – satul Naslavcea,48°29'. La Sud – satul Giurgiuleti,45°28'. La Vest – satul Criva, 26°30'. Le Est – satul Palanca,30°05'. PUNCTELE EXTREME ALE REPUBLICII MOLDOVA HOTARUL DE STAT CU UCRAINA

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Relieful ţării reprezintă o câmpie deluroasă, înclinată de la nord-vest spre sud-est cu altitudinea medie de circa 147 m deasupra nivelului mării. În partea centrală a ei se află Codrii, regiunea cea mai ridicată, cu altitudinea maximă de 429,5 m (dealul Bălăneşti, raionul Nisporeni) şi puternic fragmentată de văi şi vîlcele. PARTICULARITĂILE FIZICO GEOGRAFICE ALE REPUBLICII MOLDOVA

ZONA CLIMATICĂ TEMPERATĂ Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Nordul Moldovei - 43,3 % din teritoriile Moldovei sînt în regiulea de stepe cu păduri. Centrul Moldovei - 14,5 % din teritorii este ocupat de Codri. Sudul Moldovei, stepe pe teritoriul egal cu 42,2 %.

ZONELE NATURALE De silvostep ă De step ă Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. De silvostepă De silvostepă De stepă De stepă

ZONELE GEOGRAFICE VECINE Central european ă de p ă duri foiase. Central european ă de p ă duri foiase. Eurasiatic ă de step ă i silvostep ă. Eurasiatic ă de step ă i silvostep ă. Mediteranean ă de vegetaie xerofit ă cu frunz ă aspr ă. Mediteranean ă de vegetaie xerofit ă cu frunz ă aspr ă Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 37

D IVERSITATEA SOLURILOR Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

P ARTICULARIT Ă ILE RELIEFULUI Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Relieful se caracterizează prin succesiunea suprafeelor netede de stepă cu suprafeele de păduri i dealuri împădurite. Procesele erozionale şi alunecările de teren au condiţionat formarea hîrtoapelor, care prezintă nişte amfiteatre în spaţiul cărora sînt situate localităţi rurale.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 40

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 41 Clima Republicii Moldova este temperat continentală, caracterizîndu-se prin lungi perioade fără îngheţ, ierni scurte şi blînde, veri lungi şi călduroase, precipitaţii modeste şi lungi perioade secetoase la sud. Temperatura medie anuală creşte de la 8-9 o C la nord pînă la o C la sud. Precipitaţiile medii anuale variază între mm la nord şi centru şi mm la sud şi sud-est.

PARTICULARITĂILE VEGETAIEI Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Pitorescul peisaj al codrilor, care e foarte asemănător cu o regiune premontană, a fost numit de către geomorfologul şi pedologul rus Vasili Dokuceaev Elveţia basarabeană. Sud-vestul ţării şi teritoriul de pe cursul inferior al Nistrului au relief de cîmpie mai puţin fragmentată.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 43 Printre soluri predomină predomină cernoziomurile. cernoziomurile.

PARTICULARITĂILE LUMII ANIMALE Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Din cauza nivelului ridicat de prelucrare a terenurilor i asimilare de către agricultură, vegetaia de păduri ocupă acum teritorii mici. Diversitatea lumii animale s- a redus esenial. Diversitatea lumii animale s- a redus esenial.

CONDIII FAVORABILE PENTRU ACTIVITATEA OMULUI Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 46 "Miletii Mici", Kombinatul de Stat, specializat în vinuri, este întrodus în Cartea Recordurilor lui Ghines, deoarece este deinătorul celei mai mari colecii din lume de vinuri. Colecia constituie un milion jumate de sticle de vin, cu mai mult de 80 diverse denumiri. Vîrsta medie a vinurilor din colecie este de 20 ani.

CARTEA ROIE A REPUBLICII MOLDOVA Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

CARTEA ROIE A REPUBLICII MOLDOVA Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Flora Republicii Moldova, variată şi bogată, cuprinde peste 5,5 mii specii de plante sălbatice. Flora Republicii Moldova, variată şi bogată, cuprinde peste 5,5 mii specii de plante sălbatice. Cypripedium calceolus

CARTEA ROIE A REPUBLICII MOLDOVA Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Pădurile ocupă circa 11% din teritoriul Moldovei. Predomină pădurile de foioase, specifice Europei Centrale. Cele mai întinse masive forestiere sînt situate în centrul ţării, fiind reprezentate prin rezervaţiile Codrii şi Plaiul Fagului. Ecosistemele forestiere ale ţării conţin 45 specii băştinaşe de copaci, 81 specii băştinaşe de arbuşti şi 3 specii native de liane arboricole. Pădurile ocupă circa 11% din teritoriul Moldovei. Predomină pădurile de foioase, specifice Europei Centrale. Cele mai întinse masive forestiere sînt situate în centrul ţării, fiind reprezentate prin rezervaţiile Codrii şi Plaiul Fagului. Ecosistemele forestiere ale ţării conţin 45 specii băştinaşe de copaci, 81 specii băştinaşe de arbuşti şi 3 specii native de liane arboricole. Nuphar lutea

CARTEA ROIE A REPUBLICII MOLDOVA Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Printre cele mai răspândite specii native de plante lemnoase care se întîlnesc în pădurile noastre sînt: stejarul comun (Quercus robur), gorunul (Quercus petraea), stejarul pufos(Quercus pubescens), frasinul European (Fraxinus excelsior), carpenul european (Carpinus betulus), ulmul comun (Ulmus laevis), arţarul sicomor (Acer pseudoplatanus), teiul comun (Tilia cordata), mesteacănul european (Betula pendula) şi fagul european (Fagus sylvatica). Galanthus nivalis

CARTEA ROIE A REPUBLICII MOLDOVA Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Fauna Republicii Moldova este relativ bogată şi variată. În ţară vieţuiesc peste 15,5 mii specii de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate şi peste specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se întîlnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni şi 82 specii de peşti. Coenagrion mercuriale (Charpentier, 1840) Libelula Mercuriu Saga pedo (Pallas, 1771) Cosasul de stepa

CARTEA ROIE A REPUBLICII MOLDOVA Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. În Republica Moldova există cinci rezervaţii ştiinţifice cu suprafaţa totală de 19,4 mii ha. Două rezervaţii forestiere – Codrii şi Plaiul Fagului – se află în centrul Moldovei; altele două – Prutul de Jos şi Pădurea Domnească – sînt amplasate în valea rîului Prut; a cincea rezervaţie – Iagorlîc din raionul Dubăsari – are ca scop protecţia şi studierea ecosistemului acvatic unic al rîului Nistru.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 53 Bison bonasus ZIMBRUL

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 54

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 55

ASIGURAREA CONEXIUNII INVERSE Determinai coordonatele geografice ale Republicii Moldova,utilizînd harta fizic ă i reeaua de grade respectiv ă. Determinai coordonatele geografice ale Republicii Moldova,utilizînd harta fizic ă i reeaua de grade respectiv ă Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 57 ASIGURAREA CONEXIUNII INVERSE Înscriei pe harta de contur denumirile punctelor extreme ale ării, statele vecine, rîurile de frontieră, capitala ării i localitatea natală.

ASIGURAREA CONEXIUNII INVERSE Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. Calculai întinderea teritoriului Republicii Moldova de la punctul extrem de nord pînă la cel de sud în kilometri. Aplicai reeaua de grade i scara hării sau atlaselor, cu care lucrai. Calculai întinderea teritoriului Republicii Moldova de la punctul extrem de nord pînă la cel de sud în kilometri. Aplicai reeaua de grade i scara hării sau atlaselor, cu care lucrai.

ASIGURAREA CONEXIUNII INVERSE Deducei, care dintre aceste afirmaii este adev ă rat ă i care fals ă : Deducei, care dintre aceste afirmaii este adev ă rat ă i care fals ă : a. În comparaie cu chiin ă uenii, locuitorii oraului Paris întîmpin ă zorii dimineii mai tîrziu. b. Republica Moldova are ieire direct ă la Marea Neagr ă Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 60

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 61

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 62

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 63 Lucanus cervus Linnaeus, 1758, Radasca. Bombus argillaceus (Scopoli, 1763) Bondarul de argila.

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 64

Elaborare metodic ă.Caun Svetlana Dmitri. DGÎTS Criuleni. 65